1以利加拿攜二妻到示羅獻祭
1Quicuan jun li cuînk aj Elcana xcßabaß saß li tenamit Ramá, li cuan saß xnaßajeb li ralal xcßajol laj Efraín, li tzûl ru. Laj Elcana, aßan li ralal laj Jeroham. Lix yucuaß laj Jeroham, aßan laj Eliú. Ut laj Eliú, aßan li ralal laj Tohu ut laj Tohu, aßan li ralal laj Zuf xcomoneb li ralal xcßajol laj Efraín.
2他有兩個妻子,一個名叫哈拿,另一個名叫毗尼拿。毗尼拿有孩子,哈拿卻沒有孩子。
2Laj Elcana quicuan cuib li rixakil. Li jun, xAna xcßabaß ut li jun chic xPenina xcßabaß. Lix Penina cuan xcocßal, abanan lix Ana mâcßaß xcocßal.
3這人每年都從他的本城上示羅去敬拜,獻祭給萬軍之耶和華。在示羅有以利的兩個兒子,何弗尼和非尼哈,作耶和華的祭司。
3Laj Elcana rajlal chihab naxic Silo chi lokßonînc ut chixqßuebal lix mayej chiru li nimajcual Dios. Aran Silo cuan laj Elí laj tij rochbeneb li cuib chi ralal, laj Ofni ut laj Finees. Aßan aj tijeb ajcuiß chiru li Dios.
4以利加拿在獻祭的那天,就把祭肉分給妻子毗尼拿和她所有的兒女。
4Nak nacuulac xkßehil laj Elcana naxqßue lix mayej chiru li Dios. Ut naxqßue ajcuiß re lix Penina li rixakil li joß qßuial li natzßak. Ut naxqßue ajcuiß reheb li ralal xcßajol.
5但他當面只分給哈拿一份;他雖然愛哈拿,耶和華卻使哈拿不能懷孕。
5Naxqßue ajcuiß re lix Ana, abanan sicßbil ru li naxqßue re xban nak kßaxal naxra, usta li Dios incßaß quixqßue chi qßuirisînc.
6因為耶和華使哈拿不能懷孕,她的對頭就盡力刺激她,使她苦惱。
6Joßcan nak lix Penina li xcab rixakil naxchßißchßißi lix Ana ut naxqßue xrahil xchßôl rajlal xban nak li Dios incßaß quixqßue chi qßuirisînc.
7年年都是這樣;每逢她上耶和華殿的時候,毗尼拿總是刺激哈拿,使她哭泣,吃不下飯。
7Rajlal chihab nak nequeßxic chi lokßonînc saß li rochoch li Dios, lix Penina rajlal naxqßue chi rahocß xchßôl lix Ana. Joßcan nak lix Ana nayâbac ut incßaß chic nacuaßac xban xrahil xchßôl.
8她的丈夫以利加拿對她說:“哈拿,你為甚麼哭泣?為甚麼不吃飯,為甚麼心裡難過呢?你有我不是比有十個兒子更好嗎?”
8Ut laj Elcana lix bêlom lix Ana quixye re: —¿Cßaßut nak nacatyâbac? Ut, ¿cßaßut nak incßaß chic nacatcuaßac? ¿Cßaßut nak junelic ra âchßôl? ¿Ma incßaß ta biß kßaxal us nak cuanquin lâin chiru lajêbak chi cocßal? chan re.
9哈拿求子哈拿在示羅吃喝完了,就起來。(那時以利祭司在耶和華殿的門柱旁邊,坐在椅子上。)
9Nak cuan lix Ana aran Silo, cô saß rochoch li Dios nak ac xrakeß chi tzacânc. Ut laj Elí laj tij chunchu chire li oquebâl saß jun li tem.
10她心裡愁苦,就向耶和華禱告,流淚痛哭,
10Lix Ana qui-oc chi tijoc chiru li Kâcuaß chi ra saß xchßôl ut cßajoß nak quiyâbac.
11並且許願,說:“萬軍之耶和華啊,你若是看顧使女的困苦,記念我,不忘記你的使女,賜給使女一個兒子,我就必把他一生獻給耶和華,不剃他的頭。”
11Quitijoc chiru li Dios ut quixye: —At nimajcual Dios, chacuil taxak xtokßobâl cuu xban nak cßajoß xrahil saß inchßôl. Chinjulticokß taxak âcue ut incßaß taxak tâsachk saß âchßôl. Tâqßue taxak junak incßulaßal têlom ut lâin tinkßaxtesi ajcuiß âcue chalen nak tâyoßlâk toj chirix lix camic ut incßaß tâbesmânk li rismal xjolom, chan.
12哈拿向耶和華禱告了很久,以利一直在注視她的嘴。
12Najt quitijoc chiru li nimajcual Dios ut laj Elí yô chixqßuebal retal lix tzßûmal re lix Ana nak yô chi tijoc.
13原來哈拿是在心中訴說,只見她的嘴唇在動,卻聽不見她的聲音,因此以利以為她是個喝醉了的女人。
13Nak lix Ana yô chi tijoc, caßaj cuiß lix tzßûmal re na-ecßan ut laj Elí incßaß narabi li cßaßru yô chixyebal. Joßcan nak laj Elí quixcßoxla nak tâcalâk.
14以利就對她說:“你要醉到幾時呢?快快醒過來吧!”
14Ut quixye re: —¿Jokße tâcanab calâc? Mâcuucß chic li vino, chan.
15哈拿回答:“我主啊,不是的。我是個心靈愁苦的婦人,淡酒烈酒都沒有喝,只不過在耶和華面前傾吐我的心意。
15Ut lix Ana quixye re: —Lâin incßaß yôquin chi ucßac, at Kâcuaß. Incßaß nincala. Yôquin ban xyotßbal inchßôl chiru li Kâcuaß xban nak cßajoß li raylal nincßul.
16不要把你的使女看作不檢點的女子,我因為極度愁苦和激動,才一直傾訴到現在。”
16Mâcßoxla nak lâin jun ixk incßaß us innaßleb. Lâin yôquin chi tijoc chiru li Dios xban nak cßajoß li raylal li yôquin chixcßulbal, chan.
17以利回答:“平平安安回去吧!願以色列的 神把你所求的賜給你。”
17Ut laj Elí quixye re lix Ana: —Ayu chi cßojcßo âchßôl. Ut aß taxak li Dios li nequeßxlokßoni laj Israel chi qßuehoc âcue li cßaßru xatzßâma chiru, chan.
18哈拿說:“願你的婢女在你眼前蒙恩!”於是這婦人回去,並且吃飯,臉上再沒有愁容。
18Lix Ana quixchakßrabi laj Elí ut quixye re: —Kßaxal us raj nak tincßul ta li xintzßâma joß xaye, chan. Ut chirix aßan lix Ana quisukßi saß li naßajej li yô cuiß chi hilânc ut quicuaßac. Ut chalen aßan, incßaß chic quirahoß saß xchßôl.
19撒母耳出生第二天,他們清早起來,在耶和華面前敬拜,然後回到他們的家鄉拉瑪,回到自己的家裡去。以利加拿和妻子哈拿同房;耶和華顧念哈拿,
19Joß cuulajak chic queßcuacli toj ekßela ut côeb chixlokßoninquil li Dios. Ut chirix aßan queßsukßi saß li rochocheb aran Ramá. Ut laj Elcana quicuan riqßuin lix Ana li rixakil ut quicana chi yaj aj ixk. Joßcaßin nak li Dios quixsume lix tij lix Ana.
20她就懷孕;時候到了,就生了一個兒子,哈拿給他起名叫撒母耳,因為她說:“他是我從耶和華那裡求來的。”
20Quicuulac xkßehil nak quiyoßla lix cßulaßal lix Ana. Ut aj Samuel quixqßue chokß xcßabaß xban nak li cßulaßal aßan tzßâmanbil chiru li Dios.
21撒母耳被獻以利加拿和他全家都上示羅去,向耶和華獻年祭和還所許的願;
21Ut laj Elcana cô cuißchic Silo chixqßuebal lix mayej chiru li Kâcuaß rochbeneb li ralal xcßajol joß naxbânu rajlal chihab. Quixbânu li cßaßru quixyechißi re li Dios.
22哈拿卻沒有上去,因為她對丈夫說:“等孩子斷了奶,我才帶他去朝見耶和華。他要永遠住在那裡。”
22Abanan lix Ana incßaß cô chirixeb. Joßcan nak quixye re lix bêlom: —Lâin incßaß tinxic. Toj tinmakß xtuß lin cßulaßal, tojoßnak tinxic chixkßaxtesinquil re li Kâcuaß. Ut aran tâcanâk chi junaj cua, chan re.
23她丈夫以利加拿對她說:“你看怎樣好,就怎樣作吧。你可以留在這裡,等到你給孩子斷了奶,但願耶和華實現他的話。”於是哈拿留在家裡乳養孩子,直到給他斷了奶。
23Laj Elcana quixye re lix Ana: —Bânu joß nacacßoxla nak us xbânunquil. Canâkat toj tâmakß xtuß li cßulaßal. Ut aß taxak li Dios chitenkßânk âcue chixbânunquil li cßaßru xayechißi re li Dios, chan. Ut lix Ana quicana saß rochoch ut quixqßuiresi li cßulaßal toj quixmakß xtuß.
24她給孩子斷了奶之後,就帶他一同上去,又帶了一頭三歲的公牛、十公斤麵和一皮袋酒。她把孩子帶到示羅耶和華的殿那裡;那時孩子還很小。
24Ut nak ac xmakß xtuß li cßulaßal, quixcßam saß rochoch li Dios aran Silo, usta toj caßchßin. Quixcßam ajcuiß oxib cuacax toj sâjeb, jun chacach li cßaj ut jun cuc vino.
25他們宰了公牛以後,就帶孩子到以利那裡,
25Queßxcamsi li cuacax ut queßxcßam li cßulaßal chiru laj Elí.
26婦人說:“我主啊,我敢指著我主的性命起誓,我就是從前在這裡站在你旁邊,向耶和華禱告的那個婦人。
26Ut lix Ana quixye re laj Elí: —At kâcuaß, relic chi yâl nak lâin li ixk li quincßulun chi tijoc arin chiru li nimajcual Dios nak chunchûcat chire li oquebâl.
27那時我祈求為要得這孩子,耶和華已經把我向他所求的賜給我了,
27Lâin quintzßâma chiru li Dios nak tixqßue junak lin cßulaßal. Ut aßan xqßue cue li cßulaßal aßin.Joßcan nak xinchal chixkßaxtesinquil chiru li nimajcual Dios li cßulaßal aßin re tâcßanjelak chiru joß najtil tâcuânk saß ruchichßochß, chan. Ut queßxlokßoni li Dios.
28所以我現在把他獻給耶和華,他的一生是屬於耶和華的。”於是他就在那裡敬拜耶和華。
28Joßcan nak xinchal chixkßaxtesinquil chiru li nimajcual Dios li cßulaßal aßin re tâcßanjelak chiru joß najtil tâcuânk saß ruchichßochß, chan. Ut queßxlokßoni li Dios.