聖經新譯本

Kekchi

2 Samuel

14

1約押設計安排押沙龍回來洗魯雅的兒子約押知道王的心想念押沙龍,
1Laj Joab quixnau nak kßaxal ra saß xchßôl li rey David chirix laj Absalón.
2就派人到提哥亞去,從那裡帶了一位聰明的婦人來,對她說:“你要假裝居喪的,穿上喪服,不要用油膏抹身體。要裝成一個為死者居喪很久的婦人。
2Quixtakla xcßambal jun li ixk cuan aran Tecoa. Li ixk aßan cuan xnaßleb chixbânunquil cßaßak re ru chi naßlebil. Nak li ixk quicuulac riqßuin, quixye re: —Bânu âcuib joß nak ra saß âchßôl chirix xcamic jun lâ cuechßalal. Qßue châcuix li tßicr li naxcßut nak ra saß âchßôl. Mâqßue li sununquil ban. Bânu chi joßcan re nak tâcßutûnk nak ac junxil na-oc xrahil âchßôl.
3然後進去見王,對他這樣這樣說。”於是約押把要說的話教了她。
3Tatxic riqßuin li rey David ut tâye re li cßaßru tinye âcue, chan. Ut laj Joab quixye re chanru tixye re laj David.
4提哥亞婦人進去見王,俯伏在地,叩拜他,說:“王啊!求你幫助我。”
4Li ixk cô riqßuin li rey David ut quixcuikßib rib saß chßochß re xqßuebal xlokßal, ut quixye: —At rey, bânu usilal. Chinâtenkßa, chan.
5王問她:“你有甚麼事呢?”她回答:“我實在是個寡婦,我的丈夫死了。
5Laj David quixye re: —¿Cßaßru tâcuaj tinbânu? chan. Li ixk quixye re: —Lâin jun xmâlcaßan nebaßin. Camenak inbêlom.
6婢女有兩個兒子;有一天,他們兩人在田裡打架,當時沒有人勸開他們,這個就擊打那個,竟把他打死了。
6At rey, cuanqueb cuib inyum. Abanan xeßpletic saß cßalebâl. Ut mâ ani xeßjachoc reheb chi pletic. Li jun quixcamsi li jun chic.
7看哪!現在全家族的人都起來攻擊婢女,說:‘你要把那擊殺他兄弟的兇手交出來,好讓我們把他處死,以償他兄弟的命,也可以滅絕那繼承產業的。’這樣他們要使我所剩下的炭火也都熄滅了,不讓我丈夫在這世上留下名字,或留下後代。”
7Anakcuan chixjunileb li cuechßalal xeßjoskßoß saß inbên. Teßraj nak tinkßaxtesi saß rukßeb lin yum re teßxcamsi xban nak aßan quicamsin re li ras. Cui teßxcamsi lin yum, mâcßaßak chic inyoßon ut mâcßaßak chic li ralal xcßajol lin bêlom mokon. Tâsachekß lix cßabaß saß ruchichßochß, chan li ixk.
8王對那婦人說:“你回家去吧!我必為你下令辦這件事。”
8Li rey David quixye re: —Ayu saß lâ cuochoch. Matcßoxlac xban nak lâin tinqßue junak chakßrab re âtenkßanquil, chan.
9提哥亞婦人又對王說:“我主我王,願這罪歸於我和我父的家;願王和王的王位與這罪無關。”
9Li ixk quixye re: —At rey, li mâc aßin chicanâk saß inbên lâin ut saß xbêneb li ralal xcßajol lin yucuaß. Incßaß chicanâk saß âbên lâat, at rey, chi moco saß xbên lâ cuanquilal, chan.
10王說:“對你說這事的,你就把他帶到我這裡來,他必不會再打擾你了。”
10Li rey quixye re: —Cui ani tâchßißchßißînk âcue, cßam chak cuiqßuin. Lâin ninye âcue nak aßan incßaß chic tatxchßißchßißi, chan.
11婦人說:“願王記念耶和華你的 神,不許報血仇的人多行殺戮,免得他們滅絕我的兒子。”王說:“我指著永活的耶和華起誓,你的兒子連一根頭髮也不會落在地上。”
11Li ixk quixye cuißchic re laj David: —At rey, bânu usilal, tâtzßâma chiru li Kâcuaß lâ Dios nak li cuechßalal li târaj tixqßue rêkaj xcamic li jun, incßaß tixcamsi re nak incßaß tixnimobresi ru li raylal, chan. Li rey David quixye re: —Saß xcßabaß li Kâcuaß Dios, lâin ninye âcue nak lâ yum mâcßaß tixcßul. Mâ ani tâchßeßok re, chan.
12那婦人又說:“請允許婢女對我主我王再說一句話。”王說:“你說吧。”
12Ut li ixk quixye re: —At rey, chinâcanab chi âtinac junpâtak chic âcuiqßuin, chan. Ut li rey David quixye re: —Us. Âtinan, chan.
13婦人說:“你為甚麼想出這樣的事來陷害 神的子民呢?王說了這話,如果不讓自己逃亡的人回來,就是個有罪的人了。
13Li ixk quixye re: —At rey, ¿Cßaßut nak xabânu li incßaß us aßin reheb lix tenamit li Dios? Riqßuin li cßaßru xaye, nacßutun nak cuan âmâc. ¿Cßaßut nak incßaß nacaqßue xlesêns re tâchâlk cuißchic arin laj Absalón lâ cualal?
14我們都是必死的,像水潑在地上不能收回來一樣;但 神並不取去人的命,反而設法使逃亡的人不致永遠離開他逃亡。
14Chikajunilo tocâmk. Chanchano li haß hoybil saß chßochß. Incßaß chic naru xxocbal. Li Kâcuaß Dios mâ ani narisi xyußam. Naxsicß ban xyâlal chanru nak tâsukßîk cuißchic riqßuin li najt cuan riqßuin.
15現在我來對我主我王說這話,是因為眾民使我害怕,所以婢女想:‘現在我要對王說,也許王會成全婢女所求的。’
15Lâin xinchal chi âtinac âcuiqßuin xban nak xinxucuac xban li cßaßru xeßxye cue li tenamit. Lâin xinye nak tinâtinak âcuiqßuin xban nak mâre tâbânu li cßaßru tintzßâma châcuu.
16人要把我和我的兒子從 神的產業上一同消滅,也許王會垂聽,會把婢女從那人的手下救出來。
16At rey, cui lâat tâcuabi li cßaßru yôquin chixtzßâmanquil châcuu, lâat târûk toâcol re nak incßaß teßxsach ku saß li naßajej aßin li xqßue ke li Kâcuaß.
17婢女又想:‘我主我王的話必能使我得安慰,因為我主我王像 神的使者一樣,能分辨是非。願耶和華你的 神與你同在。’”
17Lâin ninnau nak li cßaßru tinâsume cuiß tixcßojob inchßôl. Lâat chanchanat lix ángel li Kâcuaß. Nacanau xqßuebal retal cßaßru li us ut cßaßru li incßaß us. Aß taxak li Kâcuaß lâ Dios chicuânk âcuiqßuin, chan li ixk.
18王對那婦人說:“我要問你一句話,請你不要瞞我。”婦人回答:“我主我王,請說!”
18Li rey David quixye re li ixk: —Nacuaj patzßoc âcue ut nacuaj nak tâsume chi tzßakal li cßaßru tinpatzß âcue, chan. Ut li ixk quixye: —Us. Patzß li cßaßru tâcuaj, chan.
19王問:“這一切都是約押一手安排的嗎?”婦人回答:“我指著我主我王起誓,王所說的絲毫不差。這正是王的僕人約押吩咐我的,這一切話也都是他教婢女說的。
19Li rey David quixye re: —¿Ma mâcuaß laj Joab li xtaklan chak âcue chi âtinac cuiqßuin? chan. Ut li ixk quixye re: —At rey, saß âcßabaß lâat tinsume li cßaßru xapatzß cue ut tinye lix yâlal âcue. Laj Joab, li nacßanjelac châcuu, aßan li xyehoc cue nak tinchâlk âcuiqßuin chi âtinac. Ut aßan ajcuiß xyehoc cue li cßaßru xinye âcue.
20王的僕人約押這樣作,為要挽回這件事。我主有智慧,像 神使者的智慧一樣,能知道世上的一切事。”
20Laj Joab xbânu chixjunil aßin re âtenkßanquil. Aßan naraj nak tâyîbâk ru li chßaßajquilal aßin. At rey, lâat cuan ânaßleb joß jun x-ángel li Dios. Lâat nacanau chixjunil li na-uxman saß ruchichßochß, chan.
21王對約押說:“看哪!這事我已經同意了。你去把那年輕人押沙龍帶回來吧!”
21Ut li rey David quixye re laj Joab: —Ac xinyîb ru li chßaßajquil. Lâin tinbânu li xatzßâma chicuu. Ayu ut tâcßam chak laj Absalón, chan.
22約押就面伏於地,叩拜王,為王祝福;又說:“今天你僕人知道在我主我王眼前蒙了恩寵,因為王成全了你僕人所求的。”
22Laj Joab quixcuikßib rib saß chßochß re xqßuebal xlokßal laj David ut quixye: —Aß taxak li Dios chi-osobtesînk âcue, at rey. Anakcuan ninnau nak xsahoß âchßôl cuiqßuin xban nak xabânu li cßaßru xintzßâma châcuu, chan.
23於是約押起來,往基述去,把押沙龍帶回耶路撒冷。
23Laj Joab quicuacli ut cô Gesur. Ut quixcßam cuißchic chak laj Absalón saß li tenamit Jerusalén.
24王說:“讓他回自己的家裡去,不要見王的面。”押沙龍就轉回自己的家裡去,沒有見王的面。
24Abanan li rey David quixye re nak laj Absalón tîc tâxic saß rochoch. Incßaß tâcßamekß saß rochoch laj David xban nak incßaß quiraj rilbal ru. Joßcan nak laj Absalón quicuan saß rochoch ut incßaß quicuulac saß rochoch laj David.
25押沙龍的儀表及其子女在全以色列中,沒有一個人像押沙龍那樣英俊,得人稱讚,從腳底到頭頂,都沒有一點缺陷。
25Mâ jun chic cuînk cuan Israel joß laj Absalón. Tzßakal re ru lix tibel. Mâcßaß xpaltil. Xban nak cßajoß xchakßal ru, chixjunileb nequeßxqßue xlokßal.
26他每年年底剪髮一次,因為他頭上的頭髮太厚,所以把它剪下來;他把頭髮剪下來以後,總是把頭髮稱一稱;按照王的法碼重約兩公斤。
26Rajlal, nak ac rakecß re li chihab, naxqßue chi besecß lix jolom xban nak kßaxal nabal li rismal ut nachßißchßißîc xban. Li rismal li nabeseß numenak ôb libras râlal joß nequeßbisoc cuiß saß rochoch li rey.
27押沙龍生了三個兒子,一個女兒。女兒名叫他瑪,是個容貌美麗的女子。
27Queßcuan oxib li ralal laj Absalón ut jun lix rabin kßaxal chßinaßus, xTamar xcßabaß.
28大衛召見押沙龍和好如初押沙龍在耶路撒冷住了兩年,都沒有見王的面。
28Laj Absalón quicuan Jerusalén cuib chihab chi incßaß quiril ru li rey.
29押沙龍派人去叫約押來,要託他去見王,約押卻不肯來見他。他第二次再派人去叫他,他還是不肯來。
29Quixtakla xbokbal laj Joab re nak tâxic chi âtinac riqßuin li rey saß xcßabaß laj Absalón. Abanan laj Joab incßaß quiraj xic riqßuin laj Absalón. Quixtakla cuißchic xbokbal xcaß sut, abanan laj Joab incßaß ajcuiß quiraj xic.
30於是押沙龍對僕人說:“你們看,約押的一塊田和我相鄰,田裡有大麥。你們去放火燒田!”押沙龍的僕人就放火把那塊田燒了。
30Joßcan nak laj Absalón quixye reheb lix môs: —Qßuehomak retal. Lix naßaj lix cebada laj Joab cuan chixcßatk li cue. Texxic ut têcßat lix cebada laj Joab, chan. Ut eb lix môs queßxbânu joß quiyeheß reheb.
31於是約押起來,到了押沙龍的家,問他:“你的僕人為甚麼放火燒了我那塊田呢?”
31Ut laj Joab cô saß li rochoch laj Absalón ut quixye re: —¿Cßaßut nak xeßxcßat lin cebada eb lâ môs? chan.
32押沙龍回答約押:“看哪,我派人去見你,說:‘請你到這裡來,我要託你去見王,替我說:“我為甚麼從基述回來呢?我若是還留在那邊,會覺得更好。”’現在,我要見王的面,如果我有罪,任由他把我殺死好了。”
32Laj Absalón quixye re: —Xeßxcßat xban nak xintakla âbokbal ut incßaß xatcßulun chicuilbal. Xcuaj raj nak tatxic chi âtinac riqßuin li rey saß incßabaß lâin. Xatintakla raj chixyebal re, “¿Cßaßru aj e nak xatakla incßambal arin? Us raj chokß cue cui ta xincana aran Gesur”. Lâin tincuaj rilbal ru li rey. Cui cuan inmâc chiru, chinixcamsihak, chan laj Absalón.Joßcan nak laj Joab cô chi âtinac riqßuin li rey David ut quixye re li cßaßru quixye laj Absalón. Li rey quixtakla xbokbal laj Absalón. Cô laj Absalón riqßuin ut quixcuikßib rib saß chßochß. Li rey quixcßul ut quirutzß ru.
33於是約押進去見王,把這事告訴了他,王就召見押沙龍。押沙龍進去見王,在王面前臉伏在地拜他,王就與押沙龍親嘴。
33Joßcan nak laj Joab cô chi âtinac riqßuin li rey David ut quixye re li cßaßru quixye laj Absalón. Li rey quixtakla xbokbal laj Absalón. Cô laj Absalón riqßuin ut quixcuikßib rib saß chßochß. Li rey quixcßul ut quirutzß ru.