聖經新譯本

Kekchi

2 Samuel

3

1掃羅家和大衛家之間的戰爭相持很久。大衛家逐漸興盛,掃羅家卻日趨衰微。
1Najt queßpletic lix soldados laj Saúl riqßuineb lix soldados laj David. Yôqueb chi cacuûc ribeb lix soldados laj David ut incßaß chic cau ribeb lix soldados laj Saúl.
2大衛在希伯崙所生的兒子大衛在希伯崙生了幾個兒子:他的長子暗嫩,是耶斯列人亞希暖所生的。
2Aßaneb aßin li ralal laj David li queßyoßla nak cuan Hebrón: li xbên ralal, aßan laj Amnón. Lix naß, aßan lix Ahinoam li chalenak Jezreel.
3次子基利押,是作過迦密人拿八的妻子亞比該所生的。三子押沙龍,是基述王達買的女兒瑪迦所生的。
3Li xcab, aßan laj Quileab. Lix naß, aßan lix Abigail li quicuan chokß rixakil laj Nabal aran Carmel. Li rox, aßan laj Absalón. Lix naß, aßan lix Maaca lix rabin laj Talmai li quicuan chokß rey aran Gesur.
4四子亞多尼雅,是哈及所生的。五子示法提雅,是亞比他所生的。
4Li xcâ, aßan laj Adonías. Lix naß, aßan lix Haguit. Ut li roß, aßan laj Sefatías. Lix naß, aßan lix Abital.
5六子以特念,是大衛妻子以格拉所生的。這些兒子都是大衛在希伯崙所生的。
5Li xcuak li ralal laj David, aßan laj Itream. Lix naß, aßan lix Egla, jun chic li rixakil laj David. Aßaneb aßin li ralal laj David li queßyoßla aran Hebrón.
6伊施波設和押尼珥之間的磨擦當掃羅家和大衛家交戰的時候,押尼珥在掃羅家的權勢日漸強大。
6Nak yôqueb chi pletic li soldados li nequeßoquen chirix li ralal laj Saúl riqßuineb li soldados li nequeßoquen chirix laj David, yô chi nimânc xcuanquil laj Abner saß xyânkeb li nequeßoquen chirix li ralal laj Saúl.
7掃羅有一個妃子,名叫利斯巴,是愛亞的女兒。伊施波設對押尼珥說:“你為甚麼親近我父親的妃子呢?”
7Quicuan jun li ixk riqßuin laj Saúl, xRizpa xcßabaß. Aßan lix rabin laj Aja. Saß jun li cutan laj Is-boset quixye re laj Abner: —¿Cßaßut nak xachßic âcuib riqßuin li ixk li quicuan riqßuin lin yucuaß camenak? chan.
8押尼珥因伊施波設的話非常忿怒,說:“我是猶大的狗頭嗎?今天我厚待你的父親掃羅家、他的兄弟和他的朋友,沒有把你交在大衛的手中;可是,今天你竟為了這女人的事來找我的錯!
8Cßajoß nak quijoskßoß laj Abner nak quirabi li quixye. Ut quixye re laj Is-boset: —¿Ma lâin ta biß tzßiß? ¿Ma yôquin ta biß chi cßanjelac chiruheb li ralal xcßajol laj Judá? Lâin tîc inchßôl chi cßanjelac chiru laj Saúl lâ yucuaß ut eb li rechßalal ut eb li ramîg. Incßaß xatinkßaxtesi saß rukß laj David. ¿Cßaßut nak nacaye nak yôquin chi mâcobc riqßuin li ixk aßin?
9我若不按著耶和華向大衛所起誓應許的去行:廢去掃羅家的王國,建立大衛的王位,使他統治以色列和猶大,從但直到別是巴,願 神降罰押尼珥,重重地降罰他。”
9Aß taxak li Kâcuaß chiqßuehok cue chixtojbal inmâc cui incßaß tintenkßa laj David joß quixyechißi li Kâcuaß re.
10
10Li Kâcuaß quixye nak târisi xcuanquileb li ralal xcßajol laj Saúl ut tixqßue re laj David. Laj David tâoc chokß xreyeb li cuanqueb saß li naßajej Israel, joß ajcuiß chokß xreyeb li cuanqueb saß li naßajej Judá. Tâtaklânk saß chixjunil li naßajej li naticla aran Dan toj Beerseba, chan laj Abner.
11伊施波設因為懼怕押尼珥,就連一句話也不敢回答他。
11Mâ jun li âtin quisumen cuiß laj Is-boset xban nak quixucuac chiru.
12押尼珥投誠大衛押尼珥差派使者代表他去見大衛,說:“這地是屬誰的呢?”又說:“你與我立約,我就必幫助你,使全以色列都歸順你。”
12Ut laj Abner quixtakla resil riqßuin laj David ut quixye re: —¿Ma jalan ta biß aj e li naßajej aßin? Bânu junak contrato cuiqßuin ut lâin tatintenkßa re nak chixjunileb li cuanqueb arin Israel teßoquênk châcuix, chan.
13大衛說:“好!我與你立約。不過,我要求你一件事:你來見我面的時候,首先要把掃羅的女兒米甲帶來,否則你必不得見我的面。”
13Laj David quixye re: —Us. Lâin tinbânu li contrato âcuiqßuin. Abanan, tento nak tâcßam chak cuiqßuin lix Mical lix rabin laj Saúl. Incßaß tatchâlk chicuilbal cui incßaß nacacßam chak lix Mical châcuix, chan.
14後來,大衛差派使者去見掃羅的兒子伊施波設,說:“請你把我的妻子米甲還給我,她是我從前用一百個非利士人的包皮聘下的。”
14Ut laj David quixtaklaheb lix takl riqßuin laj Is-boset, li ralal laj Saúl re teßxye re: —Kßaxtesi cuißchic cue lix Mical, li cuixakil xban nak lâin ac xintoj rix riqßuin jun ciento rußuj xtzßejcualeb li cuînk aj filisteo, chan.
15於是伊施波設派人去,把米甲從拉億的兒子她丈夫帕鐵那裡接回來。
15Joßcan nak laj Is-boset quixtakla xmakßbal lix Mical chiru laj Paltiel lix bêlom. Aßan li ralal laj Lais.
16米甲的丈夫與她一起去,跟在她後面,一邊走、一邊哭,一直跟到巴戶琳。押尼珥對他說:“你去吧!回去吧!”他只好回去了。
16Laj Paltiel quixtâke lix Mical toj Bahurim ut yô chi yâbac. Abanan laj Abner quixye re laj Paltiel nak tâsukßîk saß rochoch. Joßcan nak quisukßi.
17押尼珥與以色列的長老商議說:“從前你們希望大衛作你們的王。
17Mokon chic laj Abner cô chi âtinac riqßuineb li nequeßcßamoc be aran Israel. Quixye: —Junxil nequex-oc chi xyebal nak laj David tâoc chokß êrey.
18現在可以實現了!因為耶和華曾經論到大衛說:‘我要藉著我的僕人大衛的手,把我的子民以色列從非利士人和他們所有敵人的手中拯救出來。’”
18Anakcuan naru têxakab chokß êrey xban nak li Kâcuaß quixye re laj David chi joßcaßin, “Lâin tatintenkßa chixcolbaleb lin tenamit Israel chiruheb laj filisteo ut chiruheb ajcuiß chixjunileb li xicß nequeßiloc reheb,” chan.
19押尼珥也把這話說給便雅憫人聽,然後又去希伯崙,把以色列人和便雅憫全都同意的一切事說給大衛聽。
19Ut quiâtinac ajcuiß riqßuineb li ralal xcßajol laj Benjamín ut cô Hebrón chixyebal re laj David li cßaßru queßxcßoxla nak us reheb li ralal xcßajol laj Israel ut reheb ajcuiß li ralal xcßajol laj Benjamín.
20押尼珥帶著二十個人,來到希伯崙見大衛的時候,大衛就為押尼珥和與他同來的人擺設筵席。
20Laj Abner quicuulac aran Hebrón riqßuin laj David rochbeneb junmay chi cuînk. Ut laj David quixbânu jun li ninkße re xcßulbal laj Abner ut eb li rochben.
21後來,押尼珥對大衛說:“讓我去把以色列眾人召集到我主我王這裡來,好叫他們與你立約,這樣你就可以照著自己的心願統治所有的人。”於是大衛打發押尼珥回去,他就平平安安地走了。
21Laj Abner quixye re laj David: —Lâin tinxic chixchßutubanquileb chixjunileb li cuanqueb aran Israel re nak teßxbânu junak li contrato âcuiqßuin. Ut lâatak chic xreyeb joß nacacßoxla nak us xbânunquil, chan. Nak quichakßrabîc xban laj David, laj Abner cô chi sa saß xchßôl.
22約押疑忌押尼珥那時,大衛的臣僕和約押攻擊敵人回來,帶回許多的戰利品。當時,押尼珥不在希伯崙大衛那裡,因為大衛已經打發他離去,他也平平安安地走了。
22Chirix chic aßan laj Joab rochbeneb lix soldados laj David queßsukßi chi pletic. Queßxcßam chak nabal li cßaßak re ru queßrêchani saß li plêt. Laj Abner mâ ani chic riqßuin laj David aran Hebrón. Ac quichakßrabîc xban laj David ut cô chi sa saß xchßôl.
23約押和跟隨他的全軍一到達,就有人告訴約押,尼珥的兒子押尼珥曾經來見過王。王打發他離去,他已經平平安安地走了。
23Nak quicuulac laj Joab ut li rochben, queßrabi resil nak laj Abner li ralal laj Ner quicuulac chirilbal laj David. Quicßuleß saß xyâlal ut cô cuißchic chi sa saß xchßôl.
24約押進去見王,說:“你作了甚麼事?尼珥的兒子押尼珥來見你,你為甚麼把他送走?現在他已經平平安安地走了。
24Laj Joab cô riqßuin laj David ut quixye re: —¿Cßaßru xabânu? Laj Abner xcßulun âcuiqßuin. ¿Cßaßut nak xacanab chi xic chi sa saß âchßôl?
25你認識尼珥的兒子押尼珥,他來是要欺騙你,是要了解你的起居行動和你所作的一切事。”
25¿Ma incßaß ta biß nacanau nak re âbalakßinquil nak xcßulun arin? Aßan yal xqßuebal retal cßaßru nacabânu xcßulun, chan.
26約押從大衛那裡出來,就差派使者去追趕押尼珥,使者從西拉的水井那裡把他帶回來。可是,大衛一點都不知道。
26Nak laj Joab qui-el riqßuin laj David, quixtaklaheb lix takl chixsicßbal laj Abner re teßxcßam riqßuin. Queßxtau cuan cuiß li jul haß aran Sira ut queßxcßam riqßuin laj Joab. Abanan laj David incßaß quixnau cßaßru yôqueb.
27約押刺殺押尼珥押尼珥回到了希伯崙,約押就拉他到城門旁邊與他密談。約押就在那裡刺透他的肚子,他就死了。這樣,他替自己的兄弟亞撒黑報了血仇。
27Nak laj Abner quicuulac Hebrón, laj Joab quixcßam chi mukmu saß li oquebâl re tââtinak riqßuin xjunes. Ut quixcuj lix chßîchß saß xcßatk xsaß ut quixcamsi. Quixcamsi re tixtoj rix li mâc li quixbânu nak quixcamsi laj Asael li rîtzßin laj Joab.
28事後大衛聽到了,就說:“關於尼珥的兒子押尼珥的血案,我和我的國家,在耶和華面前永遠是無辜的。
28Mokon chic laj David quirabi resil li cßaßru quixbânu laj Joab. Quixye: —Li Kâcuaß naxnau nak lâin mâcßaß inmâc. Chi moco eb li cuanqueb rubel incuanquil cuanqueb xmâc nak quicamsîc laj Abner li ralal laj Ner.
29願這流人血的罪歸到約押的頭上和他父親的全家!又願約押家不斷有患血漏病的、長痲風的、拿拐杖的、倒斃在劍下的和缺乏糧食的。”
29Chicanâk ta li mâc aßin saß xbên laj Joab ut saß xbêneb li ralal xcßajol. Saß xyânkeb li ralal xcßajol junelic tâcuânk li raylal. Tâcuânk li xox li naxyaßali rib, ut li saklep rix. Tâcuânk li yêk rok. Tâcuânk li teßcamsîk saß plêt, malaj ut incßaß tâtzßaklok lix tzacaêmkeb, chan laj David.
30因押尼珥在基遍的戰場上,殺死了他們的兄弟亞撒黑,約押和他的兄弟亞比篩就殺了押尼珥。
30Laj Joab ut laj Abisai queßxcamsi laj Abner xban nak aßan li quicamsin re laj Asael, li rîtzßineb saß li plêt aran Gabaón.
31大衛哀悼押尼珥大衛對約押和與他在一起的眾人說:“你們要撕裂衣服,腰束麻布,在押尼珥面前哀哭!”大衛王也走在棺木後面。
31Laj David quixye reheb laj Joab ut eb li cuanqueb rochben nak tento nak teßxpej li rakß ut teßxqßue li rakß li kßes ru chirixeb ut chirahokß xchßôleb xban xcamic laj Abner. Nak yôqueb chi xic re teßxmuk li camenak, li rey David yô chi xic chirix li camenak.
32他們把押尼珥埋葬在希伯崙。王在押尼珥的墓旁放聲大哭,眾人也都哭了。
32Queßxmuk li camenak aran Hebrón. Laj David cau quiyâbac chixcßatk li muklebâl ut queßyâbac ajcuiß eb li cristian.
33王又為押尼珥作了哀歌,說:“難道押尼珥死去,要像愚妄的人死去一樣嗎?
33Li rey David quixbicha li bich aßin re rahil chßôlej chirix lix camic laj Abner: —¿Cßaßut nak xatcam, at Abner? ¿Cßaßut nak xatcam chi mâcßaß rajbal?
34你的手沒有被繩索綁住,你的腳也沒有被銅鍊鎖住,你倒斃,好像人在暴徒面前倒斃一樣!”於是,眾民又為押尼珥哀哭。
34¿Ma bacßbôqueb ta biß lâ cuukß ut ma bacßbôqueb ta biß lâ cuok riqßuin cadena? Lâat xatcamsîc xbaneb li incßaß useb xnaßleb, chan saß lix bich. Ut chixjunileb li cristian queßyâbac.
35還在白天的時候,眾人都來勸大衛吃點飯;大衛起誓說:“我若在日落以前吃飯或吃甚麼東西,願 神降罰我,重重地降罰我。”
35Queßxye re laj David nak tento nak tâcuaßak. Abanan laj David incßaß quicuaßac ut quixye: —Li Dios taxak chiqßuehok cue chixtojbal inmâc cui tintzaca yalak cßaßru chi tzacaêmkil nak toj mâjiß na-ecuu, chan.
36眾人看見了,就都喜悅。王所作的一切,他們都很喜悅。
36Chixjunileb li tenamit queßxqßue retal li quixbânu li rey David ut queßsahoß saß xchßôleb. Chixjunil li quixbânu li rey David quicuulac chiruheb.
37那一天眾人和全以色列都知道,殺死尼珥的兒子押尼珥,並不是出於王的意思。
37Riqßuin aßin chixjunileb li tenamit li queßoquen chirix laj David, joßqueb ajcuiß li cuanqueb aran Israel queßxqßue retal nak laj David incßaß qui-oquen riqßuin lix camic laj Abner, li ralal laj Ner.
38王對他的臣僕說:“你們不知道今天在以色列中,有一位將領和偉人倒斃了嗎?
38Ut li rey David quixye reheb li nequeßcßanjelac chiru: —¿Ma incßaß nequeqßue retal nak li cuînk li quicamsîc, aßan jun li nataklan ut nim xcuanquil saß xyânkeb li cuanqueb Israel?Usta lâin li rey li sicßbil cuu xban li Dios, abanan nacuecßa nak mâcßaß incuanquil. Eb li cuînk aßin, lix yum lix Sarvia, kßaxal cauheb rib chicuu lâin. Li Kâcuaß chiqßuehok reheb chixtojbal xmâqueb joß xcßulubeb xban li mâusilal queßxbânu, chan laj David.
39今天我雖然受膏為王,但我還是幼弱的。洗魯雅的兩個兒子太強了,非我所能應付。願耶和華照著惡人所行的惡,報應惡人。”
39Usta lâin li rey li sicßbil cuu xban li Dios, abanan nacuecßa nak mâcßaß incuanquil. Eb li cuînk aßin, lix yum lix Sarvia, kßaxal cauheb rib chicuu lâin. Li Kâcuaß chiqßuehok reheb chixtojbal xmâqueb joß xcßulubeb xban li mâusilal queßxbânu, chan laj David.