1王的宣告
1Aßan aßin li esil li quixtakla li rey Nabucodonosor reheb chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß, aß yal bar xtenamiteb ut aß yal chanru li râtinobâleb. Quixye chi joßcaßin: —Chinumtâk taxak li tuktûquil usilal saß êyânk chêjunilex.
2我乐意把至高的 神向我所行的神迹奇事宣扬出来。
2Ut cherabihak li oc cue chixyebal. Nacuaj nak tênau li sachba chßôlej ut li milagro li quixcßutbesi chicuu li Kâcuaß li nimajcual Dios.
3他的神迹多么伟大,他的奇事多么有力;他的国是永远的国,他的统治直到万代!(本章第1-3节在《马索拉抄本》为3:31-33)
3Kßaxal nim li sachba chßôlej li naxbânu ut kßaxal lokß li milagro. Li Kâcuaß, aßan li tzßakal rey chi junelic ut aßan li kßaxal nim xcuanquil chi junelic kße cutan.
4“我尼布甲尼撒安逸地住在家中,在宫里享受荣华富贵。(本节在《马索拉抄本》为4:1)
4Lâin laj Nabucodonosor, cuanquin saß li cuochoch chi sa saß inchßôl ut chixjunil yô chi êlc chi us chicuu.
5我作了一个梦,这梦使我惧怕;我在床上所见的梦幻和我脑海中出现的异象,都使我惊惶。
5Saß jun li kßojyîn quinmatqßuec. Nak qui-aj cuu, cßajoß nak quinxucuac ut incßaß chic quincuar xcßoxlanquil li quicßutbesîc chicuu saß lin matcß.
6我就下令把巴比伦所有的智慧人,都带到我面前来,要他们把梦的意思向我说明。
6Joßcan nak xintakla xbokbaleb chixjunileb laj qßuehol naßleb li cuanqueb Babilonia re nak teßxye cue cßaßru naxye lin matcß.
7于是术士、用法术的、迦勒底人和占星家都进来;我当面把那梦告诉了他们,可是他们却不能把梦的意思向我说明。
7Ut queßcßameß chak cuiqßuin chixjunileb laj kße, ut eb laj tûl, joßqueb ajcuiß laj qßuehol naßleb ut eb li nequeßtzoloc chirix li chahim. Ut lâin xinye reheb cßaßru lin matcß. Abanan incßaß queßru xyebal cue cßaßru naxye lin matcß.
8把梦告诉但以理“最后,那照着我神的名,称为伯提沙撒的但以理,来到我面前,他里面有圣神的灵,我就把梦告诉他:
8Tojoßnak quintakla xbokbal laj Daniel. Laj Beltsasar nayeman re joß xcßabaß lin dios. Lâin ninnau nak aßan qßuebil xnaßleb xbaneb lix dios santo. Xinserakßi lin matcß re.
9‘术士的领袖伯提沙撒啊!因为我知道你里面有圣神的灵,没有什么隐秘的事能难倒你;因此,你要把我梦中所见的异象和梦的意思告诉我。
9Ut quinye re: —Lâat laj cßamol be saß xyânkeb laj kße. At Beltsasar, lâin ninnau nak qßuebil ânaßleb xbaneb lâ dios santo. Ninnau nak mâcßaß mukmu châcuu. Ye cue cßaßru naxye lin matcß.
10我躺在床上时脑海中所见的异象是这样:我看见大地中间,有一棵树,十分高大。
10Aßan aßin li quicuil saß lin matcß. Nak yôquin chi cuârc quicuil jun li cheß kßaxal najt rok saß xyi li ruchichßochß.
11那树渐长,而且坚强,高达于天,地极所有的人都看得到。
11Quiniman li cheß toj retal quicuulac saß choxa ut qui-ileß yalak bar saß ruchichßochß xbaneb li tenamit.
12它的叶子美丽,果实繁多,所有的生物都从它得到食物;野地的走兽在它下面歇息,空中的飞鸟栖宿在它的枝头上;各种生物都从它得着供养。
12Cßajoß xchßinaßusal lix xak ut kßaxal nabal li ru. Tzßakal re teßtzacânk chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß. Eb li xul saß qßuicheß queßhilan saß lix mu ut eb li cocß xul li nequeßrupupic queßxyîb lix soc saß eb li rukß. Ut chixjunileb queßxtzaca li ru.
13“‘我躺在床上,在我脑海出现的异象中,我看见有一位守望者,就是圣者,从天上下来,
13Ut quicuil ajcuiß saß lin matcß nak yô chak chi cubec saß choxa jun lix santil ángel li Kâcuaß xcomoneb li ángel li nequeßcßacßalen.
14大声呼叫,这样说:你们要砍下这树,削断枝子,摇落叶子,打散果子,把树下的走兽赶散,把树枝上的飞鸟赶走。
14Ut chi cau xyâb xcux li ángel quixye, “Yocß li cheß aßan. Yocß ajcuiß li rukß ut isi lix xak ut tzßek li ru. Yolesiheb li xul li cuanqueb rubel joßqueb ajcuiß li cuanqueb saß eb li rukß.
15然而,树根的余干却要留在地上,用铁和铜的链子围住,留在野地的青草中,使他被天露滴湿;使他像走兽一样在地上的草丛中得他的分。
15Abanan tâcanab lix tônal ut lix xeß saß li chßochß ut tâbacß riqßuin cadena yîbanbil riqßuin chßichß hierro ut bronce. Ut tâcuânk saß li pim rochbeneb li xul ut li xchußque tâtßakresînk re. Ut pim tixtzaca rochbeneb li xul.
16使他的心改变,不再是人的心,给他一个兽心,使他经过七年的时期。
16Li cheß aßan retalil jun li cuînk. Chiru cuukub chihab li cuînk aßin incßaß chic tâcßoxlak joß junak cuînk. Chanchanak chic xnaßleb li xul lix naßleb.
17这是守望者宣告的裁决,是圣者颁布的决定,好使世人都知道:至高者在世人的国中掌权,他喜欢把国赐给谁,就赐给谁,甚至立最卑微的人执掌国权。
17Aßan aßin li tenebanbil saß xbên xbaneb li santil ángel li nequeßcßacßalen, re nak chixjunileb teßxqßue retal nak li nimajcual Dios nim xcuanquil saß xbêneb li nequeßtaklan saß ruchichßochß. Aßan naqßuehoc xcuanquileb li ani naraj aßan, ut naxqßueheb xcuanquil li mâcßaßeb xcuanquil.” Joßcan quixye cue li ángel.
18“‘这就是我尼布甲尼撒王所作的梦。伯提沙撒啊!你要把这梦的意思告诉我,因为我国中所有的智慧人都不能把梦的意思向我说明;只有你能,因为你里面有圣神的灵。’”
18Aßan aßin lin matcß, chan li rey Nabucodonosor. —Lâat at Beltsasar tâye cue cßaßru naxye lin matcß xban nak mâ jun reheb li cuanqueb xnaßleb saß xyânkeb li cuanqueb rubel lin cuanquil xeßru xyebal cue cßaßru naxye. Abanan lâat tatrûk xban nak qßuebil ânaßleb xbaneb lâ dios santo, chan.
19但以理为王解梦于是那称为伯提沙撒的但以理惊愕片时,他想到的事使他惊惶。王对他说:“伯提沙撒啊!别让这梦和梦的意思使你惊惶。”伯提沙撒回答说:“我主啊!愿这梦归给憎恨你的人,梦的意思归给你的敌人。
19Tojoßnak laj Daniel, li nayeman Beltsasar re, quisach xchßôl ut caßchßin chic mâ jun ôr mem quicana ut yô chi cßoxlac. Li rey quixye re: —At Beltsasar, matcßoxlac chirix lin matcß chi moco tatxucuak xban li naxye, chan. Laj Daniel quichakßoc ut quixye: —Kâcuaß, li cßaßru naxye lâ matcß, us raj cui chirixeb ta li xicß nequeßiloc âcue ut mâcuaß raj châcuix lâat.
20你所见的树渐长,而且坚强,高达于天,全地的人都看得到。
20Li cheß li cacuil saß lâ matcß quiniman ut cau rib ut quicuulac xteram toj saß choxa, ut quicßutun yalak bar saß ruchichßochß.
21它的叶子美丽,果实繁多,所有的生物都从它得到食物;野地的走兽住在它下面,空中的飞鸟栖在它的枝头上。
21Cßajoß xchßinaßusal lix xak. Ut nabal li ru. Tzßakal re teßtzacânk chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß. Li xul saß qßuicheß nequeßhilan rubel li cheß ut eb li xul li nequeßrupupic queßxyîb lix soc saß eb li rukß.
22王啊!你就是那树,越来越伟大坚强;你的威势渐长,高达于天;你的权柄直到地极。
22At rey, li cheß li cacuil li kßaxal najt xteram ut cau rib, aßan lâat. Quinumta lâ cuanquil. Chanchan nak xcuulac toj saß choxa. Ut cuan âcuanquil saß xbêneb chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß.
23王既然看见一位守望者,就是圣者,从天上下来,说:‘你们要砍下毁坏这树,树根的余干却要留在地上,用铁和铜的链子围住,留在野地的青草中,使他被天露滴湿;使他的分和野地的走兽一样,直到他经过那七年的时期。’
23Nak yôcat chirilbal li cheß, at rey, jun lix ángel li Kâcuaß xcomoneb li ángel li nequeßcßacßalen quicube chak saß choxa ut quixye, “Yocß li cheß ut tâsach. Abanan tâcanab saß li chßochß lix tônal ut lix xeß ut tâbacß riqßuin cadena yîbanbil riqßuin hierro ut bronce ut tâcanâk saß pim. Ut tâtßakresîk xban li xchußque ut chiru cuukub chihab tixtzaca li pim rochbeneb li xul”, chan li ángel.
24王啊!梦的意思就是这样:这临到我主我王的事,是至高者的裁决。
24At rey, aßan aßin li naxye lâ matcß. At rey, aßin li tenebanbil saß âbên xban li nimajcual Dios.
25你必被赶逐,离开人群,和野地的走兽同住;你必像牛一样吃草,被天露滴湿,要经过七年的时期;等到你承认至高者在世人的国中掌权,他喜欢把国赐给谁,就赐给谁。
25Lâat tatyolesîk saß lâ naßaj. Tat-isîk saß xyânkeb li tenamit. Saß pim tatcuânk saß xyânkeb li xul. Ut pim tâcuaß joß li bôyx ut tattßakresîk xban li xchußque. Cuukub chihab tatcuânk saß pim. Riqßuin aßin tâqßue retal nak li nimajcual Dios, aßan li kßaxal nim xcuanquil saß xbêneb li cuanqueb xcuanquil saß ruchichßochß ut aßan yal re li ani naraj xqßuebal xcuanquil.
26守望者既然吩咐要留下树根的余干,所以,等到你承认上天的至高者是掌权的,你的国就必再归给你。
26Li ángel xye nak lix tônal li cheß tâcanâk saß chßochß. Aßan retalil nak lâ cuanquilal incßaß tâsachk chi junaj cua. Tat-oc cuißchic chokß rey toj tâqßue retal nak li Kâcuaß, aßan li kßaxal nim xcuanquil saß xbên chixjunil.
27因此,王啊!请你接纳我的劝告,施行公义,断绝罪过,怜悯受欺压者,断绝罪孽,你的平安或者可以延长。”
27At rey Nabucodonosor, chacßul taxak li cuâtin. Chacanabak xbânunquil li mâc ut chabânu li tîquilal. Mâbânu chic li mâusilal. Chacuuxtâna taxak ruheb li nebaß. Cui tâbânu aßan, mâre chan nak toj tatcanâk saß lâ cuanquil, chan laj Daniel.
28梦境应验这一切事都在尼布甲尼撒王身上实现了。
28Ut chixjunil aßin quixcßul li rey Nabucodonosor.
29过了十二个月,王在巴比伦王宫的平顶上散步的时候,
29Ac xnumeß chic jun chihab nak li rey yô chak chi bêc saß lix nimal palacio aran Babilonia.
30他说:“这大巴比伦城不是我用大能大力建造作我的京都,为显我威严的荣耀吗?”
30Quixye li rey: —¿Ma mâcuaß ta biß aßin lix nimal ru tenamit Babilonia li quinyîb? ¿Ma mâcuaß ta biß saß incßabaß lâin nak xniman li tenamit xban nak cuan incuanquil lâin? Aßan nacßutuc re lin cuanquil ut lin lokßal, chan.
31这话在王的口中还没有说完,就有声音从天上传下来,说:“尼布甲尼撒王啊!你的王权被褫夺了。
31Toj yô ajcuiß chixyebal li âtin aßin nak quirabi jun xyâb cux quichal saß choxa ut quixye: —At rey Nabucodonosor, ac isinbil chic lâ cuanquil, chan.
32你必被赶逐,离开人群,和野地的走兽同住;你必像牛一样吃草,要经过七年的时期;等到你承认至高者在世人的国中掌权,他喜欢把国赐给谁,就赐给谁。”
32—Tat-isîk saß xyânkeb li tenamit ut saß pim chic tatcuânk saß xyânkeb li xul. Cuukub chihab tâcuaß li pim joßqueb li bôyx. Tatcuânk saß pim toj tâqßue retal nak li nimajcual Dios, aßan li kßaxal nim xcuanquil saß xbêneb li cuanqueb xcuanquil saß ruchichßochß. Ut aßan naxqßue xcuanquil li ani naraj xqßuebal xcuanquil, chan li ángel.
33这话立刻就应验在尼布甲尼撒身上;他被赶逐,离开人群,像牛一样吃草,身体被天露滴湿,直到他的头发长得像鹰毛,指甲像鸟爪。
33Ut saß ajcuiß li hônal aßan quicßulman joß quiyeheß re laj Nabucodonosor. Quilôcoß ru ut qui-isîc saß xyânkeb li tenamit. Quixcuaß li pim joßqueb li bôyx ut quitßakresîc xban li xchußque. Quichamoß li rismal chanchan rix li cßuch ut quinînkan li rixißij, chanchan li rixißijeb li xul li nequeßrupupic. Chanchan chic xnaßleb li xul lix naßleb.
34“七年的日子满了,我尼布甲尼撒举目望天,我的理智恢复过来,我就称颂至高者,赞美尊崇活到永远的 神。他的统治永无穷尽,他的国度直到万代。
34—Nak ac xnumeß li cuukub chihab, chan li rey Nabucodonosor, lâin quin-iloc saß choxa ut quiqßueheß cuißchic cue lin naßleb. Ut lâin quinlokßoni li nimajcual Dios. Quinqßue xlokßal li Kâcuaß li yoßyo chi junelic. Aßan li cuan xcuanquil chi junelic kße cutan.
35地上所有的居民,在他来说都是虚无;在天上的万军中,他凭自己的意旨行事;在地上的居民中,也是这样;没有人能拦住他的手,或问他说:‘你作什么?’
35Chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß mâcßaßeb xcuanquil chiru aßan. Li Kâcuaß kßaxal nim xcuanquil saß xbêneb li cuanqueb saß choxa joß ajcuiß saß ruchichßochß. Naxbânu li cßaßru naraj aßan ut mâ ani naru naâtinac chirix.
36“那时,我的理智恢复过来后,为着我国的光荣,我的威严和光辉也都恢复过来了。我的谋臣和官员仍来求见我,我的王权重新坚立,我的权势越发增加。
36Ut nak quincßul cuißchic lin naßleb, quincßul ajcuiß lin lokßal ut lin cuanquil. Eb laj cßanjel chicuu quineßxsicß ut quineßxsicß ajcuiß eb laj qßuehol naßleb. Ut quinqßueheß cuißchic chi taklânc saß xbêneb li tenamit ut kßaxal nim cuißchic lin cuanquil quiqßueheß cue chiru junxil.Ut anakcuan lâin li rey Nabucodonosor ninlokßoni li tzßakal Rey li cuan saß choxa. Ninnima ru ut ninqßue xlokßal xban nak naxbânu chixjunil saß xyâlal ut saß tîquilal. Ut naxcubsi xcuanquil li ani naxnimobresi rib xjunes, chan laj Nabucodonosor.
37现在我尼布甲尼撒赞美、尊崇、荣耀天上的王,因为他所作的一切都正确,他所行的也都公平;行为骄傲的,他都能贬低。”
37Ut anakcuan lâin li rey Nabucodonosor ninlokßoni li tzßakal Rey li cuan saß choxa. Ninnima ru ut ninqßue xlokßal xban nak naxbânu chixjunil saß xyâlal ut saß tîquilal. Ut naxcubsi xcuanquil li ani naxnimobresi rib xjunes, chan laj Nabucodonosor.