1 神拣选以色列人
1Yôquin chixyebal lix yâlal xban nak ninpâb li Jesucristo. Inc'a' nintic'ti'ic. Nacuec'a sa' lin ch'ôl nak yâl li ninye ut li Santil Musik'ej nac'utuc chicuu nak yâl.
2我大大忧愁,心里常常伤痛。
2Ra nacuec'a ut nayot'e' inch'ôl xban nak eb laj judío lin tenamit inc'a' neque'raj xpâbanquil li Cristo.
3为我的同胞,就是我骨肉之亲,就算自己受咒诅,与基督隔绝,我也甘心。
3Tinq'ue raj cuib chi tz'ektânâc ut chi isîc riq'uin li Cristo cui ta riq'uin a'an târûk tebintenk'a re te'colek'.
4他们是以色列人:嗣子的名分、荣耀、众约、律法、敬拜的礼仪和各样的应许,都是他们的。
4A'an eb li ralal xc'ajol laj Israel. Li Dios quixsiq'ueb ru ut quixc'uleb chok' ralal xc'ajol, ut quixc'ut lix lok'al chiruheb retalil nak cuan riq'uineb. Quixbânu li contrato riq'uineb ut quixq'ue lix chak'rab reheb. Quic'ute' chiruheb chanru te'xlok'oni li Dios sa' xyâlal ut cuan c'a' re ru quixyechi'i li Dios reheb.
5蒙拣选的列祖也是他们的祖宗;按肉身来说,基督也是出自他们这一族。其实,他是在万有之上,永远受称颂的 神。阿们。
5A'aneb li ralal xc'ajol li kaxe'tônil yucua' laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob. Ut sa' xyânkeb a'an quiyo'la li Cristo nak quitz'ejcualo' ut quic'ulun sa' ruchich'och'. Lok'oninbil taxak chi junelic li Cristo li k'axal nim xcuanquil sa' xbêneb chixjunileb. Jo'can taxak.
6当然,这不是说 神的话落了空,因为出自以色列的,不都是以色列人;
6Li Dios quixq'ue li quixyechi'i reheb laj Israel. Aban moco chixjunileb ta que'xc'ul li yechi'inbil xban li Dios xban nak moco chixjunileb ta tz'akaleb aj Israel. Aban inc'a' ninye nak li Dios inc'a' quixq'ue li quixyechi'i reheb laj Israel.
7也不因为他们是亚伯拉罕的后裔,就都成为他的儿女,只有“以撒生的,才可以称为你的后裔”,
7Cuanqueb li ralal xc'ajol laj Abraham inc'a' que'xc'ul li quixyechi'i li Dios xban nak mâcua'eb a'an li ralal xc'ajol li yechi'inbil re laj Abraham najter xban li Dios nak quixye re: Sa' xc'aba' laj Isaac te'cuânk lâ cualal âc'ajol li xinyechi'i âcue. (Gén. 21:9-12)
8这就是说,肉身生的儿女并不是 神的儿女,只有凭着应许生的儿女才算是后裔。
8A'in naraj naxye nak moco chixjunileb ta li ralal xc'ajol laj Abraham sic'bileb ru xban li Dios. Ca'aj cui' li yechi'inbil re xban li Dios, a'aneb li tz'akal ralal xc'ajol li Dios.
9因为所应许的话是这样:“明年这个时候我要来,撒拉必定生一个儿子。”
9A'an a'in li quixyechi'i li Dios re laj Abraham nak quixye re: Nak tolinêlk sa' li chihab jun chic, lix Sara cuânk chic lix c'ula'al têlom. (Gén. 18:10)
10不但如此,利百加也是这样:既然从一个人,就是从我们的祖宗以撒怀了孕,
10Lix Rebeca quicuan cuib lix coc'al ut junaj lix yucua'eb. Lix yucua'eb a'an, a'an laj Isaac li kaxe'tônil yucua'.
11双生子还没有生下来,善恶也没有行出来(为要坚定 神拣选人的旨意,
11Toj mâji' neque'yo'la lix coc'al lix Rebeca nak quisiq'ue' ru li jun xban li Dios. Moco riq'uin ta lix yehom xbânuhom nak quisiq'ue' ru xban nak mâji' neque'xbânu li us chi moco li inc'a' us. Riq'uin a'an nakanau nak li Dios inc'a' naxsic' ru junak riq'uin lix yehom xbânuhom. Naxsic' ban ru jo' naraj a'an.
12不是由于行为,而是由于那呼召者), 神就对她说:“将来大的要服事小的。”
12Li Dios quiâtinac riq'uin lix Rebeca ut quixye re nak li asbej tâc'anjelak chiru li îtz'inbej.
13正如经上所记的:“我爱雅各,却恶以扫。”
13Tz'îbanbil sa' li Santil Hu li râtin li Dios li quixye: Lâin xinsic' ru laj Jacob, ut laj Esaú xintz'ektâna. (Mal. 1:2)
14既是这样,我们可以说什么呢? 神不公平吗?绝对不会!
14¿C'a'ru takaye chirix a'an? ¿Ma takaye nak mâcua' tîquilal li naxbânu li Dios? Mâ jok'e takaye chi jo'can.
15因为他对摩西说:“我要怜悯谁,就怜悯谁;我要恩待谁,就恩待谁。”
15Inc'a' naru takaye a'an xban nak a'in li quixye li Dios re laj Moisés: Lâin tincuil xtok'obâleb ru li ani nacuaj xtok'obanquil ru, ut tincuuxtâna ajcui' ru li ani nacuaj ruxtânanquil ru. (Ex. 33:19)
16这样看来,既不是出于人意,也不是由于人为,只在于那怜悯人的 神。
16Li sic'bil ruheb moco sic'bileb ta ru xban nak jo'can neque'raj eb a'an chi moco riq'uin ta xyehom xbânuhomeb. Yal riq'uin ban xnimal ruxtân li Dios nak sic'bil ruheb.
17经上有话对法老说:“我把你兴起来,是要借着你显出我的大能,并且使我的名传遍全地。”
17Jo'ca'in nak tz'îbanbil sa' li Santil Hu li âtin li quixye li Dios re laj faraón: Xatinxakab chok' xreyeb laj Egipto re nak tâc'utûnk lin cuanquilal âban. Chi jo'can tâyemânk cuesilal yalak bar sa' chixjunil li ruchich'och'. (Ex. 9:16)
18这样看来,他愿意怜悯谁就怜悯谁,愿意谁刚硬就使谁刚硬。
18Jo'can nak li Dios naril xtok'obâl ru li ani naraj xtok'obanquil ru ut naxcacuubresi xch'ôl li ani naraj xcacuubresinquil xch'ôl sa' li mâusilal.
19 神显出忿怒又施行怜悯这样,你会对我说:“那么他为什么责怪人呢?有谁抗拒他的旨意呢?”
19Mâre nacaye chi jo'ca'in, Cui li Dios naxcacuubresi xch'ôl junak sa' li mâusilal, ¿chanru nak li Dios tixye nak cuan xmâc junak? Cui jo'can naraj li Dios, ¿ani târûk tâpo'ok ru li c'a'ru naraj li Dios? mâre chancat.
20你这个人哪,你是谁,竟敢跟 神顶嘴呢?被造的怎么可以对造他的说:“你为什么把我做成这个样子呢?”
20Aban lâin tinye âcue, ¿anihat lâat nak tâcuech'i rix li c'a'ru naxbânu li Dios? Junak li cuc inc'a' târûk tixye re laj pac'ol re, ¿C'a'ut nak xinâyîb chi jo'ca'in?
21陶匠难道没有权用同一团的泥,又做贵重的、又做卑贱的器皿吗?
21A' yal re laj pac'onel chanru nak tixyîb li tixpac'. Cui naraj naru tixyîb cuib chi uc'al riq'uin junaj chi seb. Naru tixpac' junak sec' châbil, sic'bil ru lix c'anjel, ut li jun chic mâre re tâc'anjelak re yalak c'a'ru.
22如果 神有意要显明他的忿怒,彰显他的大能,而多多容忍那可怒、预备遭毁灭的器皿,
22Chanchan a'an li naxbânu li Dios. A'an yal re c'a'ru tixbânu. Xc'ulubeb raj li cuanqueb sa' ruchich'och' li rakba âtin ut li câmc. Li Dios quixc'ut raj lix josk'il ut lix cuanquilal. Abanan k'axal nim xcuyum sa' xbêneb.
23为了要使他丰盛的荣耀,彰显在那蒙恩、早已预备要得荣耀的器皿上,这又有什么不可呢?
23Ut riq'uin lix nimal rusilal quiruxtâna ku ut quixc'ut chiku lix lok'al. Junxil sic'bil chak ku xban re nak totz'akônk sa' lix lok'al.
24这器皿就是我们这些不但从犹太人中,也从外族人中蒙召的人。
24Lâo sic'bil ku xban li Dios. Cuan sic'bileb chak ru sa' xyânkeb laj judío ut cuan sic'bileb chak ru sa' xyânkeb li mâcua'eb aj judío.
25就如 神在何西阿书上说的:“我要称那不是我子民的为我的子民,那不蒙爱的为蒙爱的;
25Jo'ca'in quixye li Dios jo' tz'îbanbil sa' li Santil Hu xban laj Oseas: Tâcuulak xk'ehil nak lâin tinye "cualal inc'ajol" reheb li mâcua'eb cualal inc'ajol. Eb a'an inc'a' sic'bileb chak ru inban. Anakcuan tinye reheb: "rarôquex inban". (Ose. 2:23)
26从前在什么地方对他们说:你们不是我的子民,将来就在那里称他们为永活 神的儿子。”
26Ut sa' li na'ajej bar quiyehe' cui' reheb: "Lâex mâcua'ex cualal inc'ajol", aran ajcui' tâyehek' reheb: "Lâex tz'akal ralal xc'ajol li yo'yôquil Dios". (Ose. 1:10)
27以赛亚指着以色列人大声说:“以色列子孙的数目虽然多如海沙,得救的不过是剩下的余数;
27Jo'ca'in quixye laj Isaías chirixeb laj Israel: Usta nabaleb li ralal xc'ajol laj Israel jo' xq'uial li samaib chire li palau, aban moco q'uiheb ta li te'colek'.
28因为主必在地上迅速而彻底地成就他的话。”
28Xban nak li Kâcua' chi sêb târakok âtin chi tz'akal sa' xbêneb li ralal xc'ajol laj Israel. (Isa. 10:22-23)
29又如以赛亚早已说过的:“如果不是万军之主给我们存留后裔,我们早就像所多玛和蛾摩拉一样了。”
29Quixye ajcui' laj Isaías chi jo'ca'in: Cui ta inc'a' quixcanab kalal kac'ajol nak quixsach ru li katenamit li Kâcua' Dios, li k'axal nim xcuanquil, jo' raj li Sodoma ut li Gomorra nak co-oso'. (Isa. 1:9)
30以色列人因为不信而绊倒既是这样,我们还有什么可说的呢?那不追求义的外族人却得了义,就是因信而得的义。
30A'an a'in xyâlal li yôco chixyebal: Eb li mâcua'eb aj judío inc'a' yôqueb chixsic'bal li tîquil ch'ôlej riq'uin xbânunquil li naxye li chak'rab, ut xban nak que'pâban, que'tîcobresîc xch'ôleb.
31但以色列人追求律法的义(“律法的义”原文作“义的律法”),却达不到律法的要求。
31Ut eb laj judío yôqueb chixsic'bal li tîquil ch'ôlej riq'uin xbânunquil li naxye li chak'rab, aban inc'a' que'xtau.
32这是什么缘故呢?因为他们不凭信心,只靠行为。他们绊倒在那绊脚石上,
32¿C'a'ut nak inc'a' que'xtau? Xban nak moco yôqueb ta chixsic'bal li tîquil ch'ôlej riq'uin xpâbanquil li Cristo. Que'xsic' ban li tîquilal riq'uin xbânunquil li naxye li chak'rab. Ut xban a'an, chanchan que'xtich rib chiru jun li pec. Ut li pec a'an retalil li Cristo. Ut li neque'xtich rib chiru, a'an li neque'tz'ektânan re li Cristo.Tz'îbanbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios: Q'uehomak retal xban nak lâin tinq'ue jun li pec aran Sión. Nabaleb li tenamit te'xtich rokeb chiru ut te't'anek'. Abanan li ani tâpâbânk re a'an, inc'a' târahok' xch'ôl mokon xban nak tixc'ul li c'a'ru yechi'inbil re xban li Dios. (Isa. 28:16)
33正如经上所记:“看哪,我在锡安放了一块绊脚石,是绊倒人的磐石;信靠他的人,必不致失望。”
33Tz'îbanbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios: Q'uehomak retal xban nak lâin tinq'ue jun li pec aran Sión. Nabaleb li tenamit te'xtich rokeb chiru ut te't'anek'. Abanan li ani tâpâbânk re a'an, inc'a' târahok' xch'ôl mokon xban nak tixc'ul li c'a'ru yechi'inbil re xban li Dios. (Isa. 28:16)