¹财富享乐都是虚空

¹Am zis inimii mele: ,,Haide! vreau să te încerc cu veselie, şi gustă fericirea.`` Dar iată că şi aceasta este o deşertăciune.

²对嬉笑，我说：“那是狂妄”；对享乐，我说：“这有什么作用呢？”

²Am zis rîsului: ,,Eşti o nebunie!`` şi veseliei: ,,Ce te înşeli degeaba?``

³我心里筹思，怎样用酒使我的身体畅快，又保持愚昧，但我的内心仍由智慧引导；直到我看明世人，在诸天之下一生有限的年日中所行的，对他们有益的是什么。

³Am hotărît în inima mea să-mi veselesc trupul cu vin, în timp ce inima mă va cîrmui cu înţelepciune, şi să stărui astfel în nebunie, pînă voi vedea ce este bine să facă fiii oamenilor supt ceruri, în tot timpul vieţii lor.

⁴我大事发展：为自己建造房屋，栽种葡萄园，

⁴Am făcut lucruri mari: mi-am zidit case, mi-am sădit vii;

⁵修造园囿，在园中栽种各类果树，

⁵mi-am făcut grădini şi livezi de pomi, şi am sădit în ele tot felul de pomi roditori.

⁶挖造水池，用来浇灌培植树木的林园。

⁶Mi-am făcut iazuri, ca să ud dumbrava unde cresc copacii.

⁷我买了仆婢，也有生在家中的奴仆；又拥有大群牛羊，胜过任何比我先在耶路撒冷的人所拥有的。

⁷Am cumpărat robi şi roabe, şi am avut copii de casă; am avut cirezi de boi şi turme de oi, mai mult de cît toţi cei ce fuseseră înainte de mine în Ierusalim.

⁸我又为自己积蓄金银，以及列王和各省的财宝。我又为自己招募男女歌手，收纳许多妃嫔，是世人所以为乐的。

⁸Mi-am strîns argint şi aur, şi bogăţii ca de împăraţi şi ţări. Mi-am adus cîntăreţi şi cîntăreţe, şi desfătarea fiilor oamenilor: o mulţime de femei.

⁹于是我就日渐昌大，超过任何比我先在耶路撒冷的人；我的智慧仍然与我同在。

⁹Am ajuns mare, mai mare de cît toţi cei ce erau înaintea mea în Ierusalim. Mi-am păstrat chiar înţelepciunea.

¹⁰我眼中所求的，我都不禁止；我心所喜欢的，我都没抑制。我的心因我的一切劳碌而快乐，这就是我从一切劳碌中所得的分。

¹⁰Tot ce mi-au poftit ochii, le-am dat; nu mi-am oprit inima dela nicio veselie, ci am lăsat -o să se bucure de toată truda mea, şi aceasta mi -a fost partea din toată osteneala mea.

¹¹然后，我省察我手所作的一切，和我劳碌所成就的，想不到一切都是虚空，都是捕风，在日光之下毫无益处。

¹¹Apoi, cînd m'am uitat cu băgare de seamă la toate lucrările pe cari le făcusem cu mînile mele, şi la truda cu care le făcusem, am văzut că în toate este numai deşertăciune şi goană după vînt, şi că nu este nimic trainic supt soare.

¹²智愚同一命运都是虚空我转过来观察智慧、狂妄和愚昧。王的继承人还能作什么呢？只不过作先前作过的罢了。

¹²Atunci mi-am întors privirile spre înţelepciune, prostie şi nebunie. -Căci ce va face omul care va veni după împărat? Ceeace s'a făcut şi mai înainte. -

¹³于是我看出智慧胜过愚昧，如同光明胜过黑暗一样。

¹³Şi am văzut, că înţelepciunea este cu atît mai de folos de cît nebunia, cu cît este mai de folos lumina de cît întunerecul;

¹⁴智慧人的眼目明亮，愚昧人却走在黑暗中。我也知道同一的命运要临到这两种人身上。

¹⁴înţeleptul îşi are ochii în cap, iar nebunul umblă în întunerec. Dar am băgat de seamă că şi unul şi altul au aceeaş soartă.

¹⁵我自己心里说：“临到愚昧人身上的，也必临到我身上；那么，我为什么要更有智慧呢？”于是我心里说：“这也是虚空。”

¹⁵Şi am zis în inima mea: ,,Dacă şi eu voi avea aceeaş soartă ca nebunul, atunci pentru ce am fost mai înţelept?`` Şi am zis în inima mea: ,,Şi aceasta este o deşertăciune.``

¹⁶因为智慧人和愚昧人一样，没有人永远记念他们，在未来的日子里，都会被人遗忘。可叹智慧人跟愚昧人一样，终必死亡。

¹⁶Căci pomenirea înţeleptului nu este mai vecinică de cît a nebunului: chiar în zilele următoare totul este uitat. Şi apoi şi înţeleptul moare, şi nebunul!

¹⁷因此我恨恶生命，因为在日光之下所发生的事，都使我厌烦。一切都是虚空，都是捕风。

¹⁷Atunci am urît viaţa căci nu mi -a plăcut ce se face supt soare: totul este deşertăciune şi goană după vînt.

¹⁸劳碌一生都是虚空我恨恶我的一切劳碌，就是我在日光之下的劳碌，因为我不得不把劳碌的成果留给后人。

¹⁸Mi-am urît pînă şi toată munca pe care am făcut -o supt soare, muncă pe care o las omului care vine după mine, ca să se bucure de ea.

¹⁹那人将来是智是愚，有谁晓得呢？可是他竟要掌管一切我劳碌得来的，就是我在日光之下用智慧得来的。这又是虚空。

¹⁹Şi cine ştie dacă va fi înţelept sau nebun? Şi totuş el va fi stăpîn pe toată munca mea, pe care am agonisit -o cu trudă şi înţelepciune supt soare. Şi aceasta este o deşertăciune.

²⁰于是我转念，对日光之下我所劳碌的一切，心感绝望；

²⁰Am ajuns pînă acolo că m'a apucat o mare desnădejde de toată munca pe care am făcut -o supt soare.

²¹因为人用智慧、知识和技能所劳碌得来的，却必须留给未曾劳碌的人为分。这也是虚空，是极大的憾事。

²¹Căci este cîte un om care a muncit cu înţelepciune, cu pricepere şi cu izbîndă, şi lasă rodul muncii lui unui om care nu s'a ostenit deloc cu ea. Şi aceasta este o deşertăciune şi un mare rău.

²²人的一切劳碌和操心，就是他在日光之下所劳碌的，对自己有什么益处呢？

²²Căci, drept vorbind, ce folos are omul din toată munca lui şi din toată străduinţa inimii lui, cu care se trudeşte supt soare?

²³其实终其一生，他的担子既痛苦又烦恼，在夜间也不能安心。这也是虚空。

²³Toate zilele lui sînt pline de durere, şi truda lui nu este de cît necaz: nici măcar noaptea n'are odihnă inima lui. Şi aceasta este o deşertăciune.

²⁴人生享乐皆　神所赐人最好是吃喝，在自己的劳碌中自得其乐；我看这也是出于　神的手。

²⁴Nu este altă fericire pentru om decît să mănînce şi să bea, şi să-şi înveselească sufletul cu ce este bun din agoniseala lui! Dar am văzut că şi aceasta vine din mîna lui Dumnezeu.

²⁵离开了他（“他”按照《马索拉抄本》应作“我”；现参照《七十士译本》翻译），谁能有吃的呢？谁能享乐呢？

²⁵Cine, în adevăr, poate să mănînce şi să se bucure fără El?

²⁶　神把智慧、知识和喜乐赐给他所喜悦的人，却使罪人作收集和积聚的差事，把所得的归给　神所喜悦的人。这也是虚空，也是捕风。

²⁶Căci El dă omului plăcut Lui înţelepciune, ştiinţă şi bucurie; dar celui păcătos îi dă grija să strîngă şi s'adune, ca să dea celui plăcut lui Dumnezeu! Şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vînt.