¹Dead flies cause the ointment of the apothecary to send forth a stinking savour: so doth a little folly him that is in reputation for wisdom and honour.

¹Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

²A wise man's heart is at his right hand; but a fool's heart at his left.

²Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

³Yea also, when he that is a fool walketh by the way, his wisdom faileth him, and he saith to every one that he is a fool.

³Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

⁴If the spirit of the ruler rise up against thee, leave not thy place; for yielding pacifieth great offences.

⁴Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

⁵There is an evil which I have seen under the sun, as an error which proceedeth from the ruler:

⁵Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

⁶Folly is set in great dignity, and the rich sit in low place.

⁶nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

⁷I have seen servants upon horses, and princes walking as servants upon the earth.

⁷Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

⁸He that diggeth a pit shall fall into it; and whoso breaketh an hedge, a serpent shall bite him.

⁸Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

⁹Whoso removeth stones shall be hurt therewith; and he that cleaveth wood shall be endangered thereby.

⁹Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

¹⁰If the iron be blunt, and he do not whet the edge, then must he put to more strength: but wisdom is profitable to direct.

¹⁰Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

¹¹Surely the serpent will bite without enchantment; and a babbler is no better.

¹¹Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

¹²The words of a wise man's mouth are gracious; but the lips of a fool will swallow up himself.

¹²Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

¹³The beginning of the words of his mouth is foolishness: and the end of his talk is mischievous madness.

¹³Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

¹⁴A fool also is full of words: a man cannot tell what shall be; and what shall be after him, who can tell him?

¹⁴Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

¹⁵The labour of the foolish wearieth every one of them, because he knoweth not how to go to the city.

¹⁵Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

¹⁶Woe to thee, O land, when thy king is a child, and thy princes eat in the morning!

¹⁶Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

¹⁷Blessed art thou, O land, when thy king is the son of nobles, and thy princes eat in due season, for strength, and not for drunkenness!

¹⁷Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

¹⁸By much slothfulness the building decayeth; and through idleness of the hands the house droppeth through.

¹⁸Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

¹⁹A feast is made for laughter, and wine maketh merry: but money answereth all things.

¹⁹Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

²⁰Curse not the king, no not in thy thought; and curse not the rich in thy bedchamber: for a bird of the air shall carry the voice, and that which hath wings shall tell the matter.

²⁰Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.