¹A good name is better than precious ointment; and the day of death than the day of one's birth.

¹Mai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, şi ziua morţii de cît ziua naşterii.

²It is better to go to the house of mourning, than to go to the house of feasting: for that is the end of all men; and the living will lay it to his heart.

²Mai bine să te duci într'o casă de jale de cît să te duci într'o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfîrşitul oricărui om, şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta.

³Sorrow is better than laughter: for by the sadness of the countenance the heart is made better.

³Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

⁴The heart of the wise is in the house of mourning; but the heart of fools is in the house of mirth.

⁴Inima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.

⁵It is better to hear the rebuke of the wise, than for a man to hear the song of fools.

⁵Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului de cît să asculţi la cîntecul celor fără minte.

⁶For as the crackling of thorns under a pot, so is the laughter of the fool: this also is vanity.

⁶Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.

⁷Surely oppression maketh a wise man mad; and a gift destroyeth the heart.

⁷Averea luată prin silă înebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.

⁸Better is the end of a thing than the beginning thereof: and the patient in spirit is better than the proud in spirit.

⁸Mai bun este sfîrşitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat.

⁹Be not hasty in thy spirit to be angry: for anger resteth in the bosom of fools.

⁹Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuieşte în sînul nebunilor.

¹⁰Say not thou, What is the cause that the former days were better than these? for thou dost not enquire wisely concerning this.

¹⁰Nu zice: ,,Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.

¹¹Wisdom is good with an inheritance: and by it there is profit to them that see the sun.

¹¹Înţelepciunea preţuieşte cît o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.

¹²For wisdom is a defence, and money is a defence: but the excellency of knowledge is, that wisdom giveth life to them that have it.

¹²Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.

¹³Consider the work of God: for who can make that straight, which he hath made crooked?

¹³Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb?

¹⁴In the day of prosperity be joyful, but in the day of adversity consider: God also hath set the one over against the other, to the end that man should find nothing after him.

¹⁴În ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gîndeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.

¹⁵All things have I seen in the days of my vanity: there is a just man that perisheth in his righteousness, and there is a wicked man that prolongeth his life in his wickedness.

¹⁵Tot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, şi este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui.

¹⁶Be not righteous over much; neither make thyself over wise: why shouldest thou destroy thyself ?

¹⁶Nu fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept: pentru ce să te pierzi singur?

¹⁷Be not over much wicked, neither be thou foolish: why shouldest thou die before thy time?

¹⁷Dar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?

¹⁸It is good that thou shouldest take hold of this; yea, also from this withdraw not thine hand: for he that feareth God shall come forth of them all.

¹⁸Bine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.

¹⁹Wisdom strengtheneth the wise more than ten mighty men which are in the city.

¹⁹Înţelepciunea face pe cel înţelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într'o cetate.

²⁰For there is not a just man upon earth, that doeth good, and sinneth not.

²⁰Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.

²¹Also take no heed unto all words that are spoken; lest thou hear thy servant curse thee:

²¹Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s'auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!

²²For oftentimes also thine own heart knoweth that thou thyself likewise hast cursed others.

²²Căci ştie inima ta de cîte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.

²³All this have I proved by wisdom: I said, I will be wise; but it was far from me.

²³Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis: ,,Mă voi înţelepţi.`` Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.

²⁴That which is far off, and exceeding deep, who can find it out?

²⁴Cu mult mai departe decît era mai înainte, şi ce adîncă! Cine o va putea găsi?

²⁵I applied mine heart to know, and to search, and to seek out wisdom, and the reason of things, and to know the wickedness of folly, even of foolishness and madness:

²⁵M-am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gînd să înţeleg, să adîncesc, şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.

²⁶And I find more bitter than death the woman, whose heart is snares and nets, and her hands as bands: whoso pleaseth God shall escape from her; but the sinner shall be taken by her.

²⁶Şi am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

²⁷Behold, this have I found, saith the preacher, counting one by one, to find out the account:

²⁷Iată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetînd lucrurile unul cîte unul, ca să le pătrund rostul;

²⁸Which yet my soul seeketh, but I find not: one man among a thousand have I found; but a woman among all those have I not found.

²⁸iată ce-mi caută şi acum sufletul, şi n'am găsit. Din o mie am găsit un om: dar o femeie n'am găsit în toate acestea.

²⁹Lo, this only have I found, that God hath made man upright; but they have sought out many inventions.

²⁹Numai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.