¹At this also my heart trembleth, and is moved out of his place.

¹La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot, şi sare din locul ei.

²Hear attentively the noise of his voice, and the sound that goeth out of his mouth.

²Ascultaţi, ascultaţi trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui!

³He directeth it under the whole heaven, and his lightning unto the ends of the earth.

³Îl rostogoleşte pe toată întinderea cerurilor, şi fulgerul Lui luminează pînă la marginile pămîntului.

⁴After it a voice roareth: he thundereth with the voice of his excellency; and he will not stay them when his voice is heard.

⁴Apoi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreţ; şi nu mai opreşte fulgerul, de îndată ce răsună glasul Lui.

⁵God thundereth marvellously with his voice; great things doeth he, which we cannot comprehend.

⁵Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe cari noi nu le înţelegem.

⁶For he saith to the snow, Be thou on the earth; likewise to the small rain, and to the great rain of his strength.

⁶El zice zăpezii: ,Cazi pe pămînt!` Zice acelaş lucru ploii, chiar şi celor mai puternice ploi.

⁷He sealeth up the hand of every man; that all men may know his work.

⁷Pecetluieşte mîna tuturor oamenilor, pentruca toţi să se recunoască de făpturi ale Lui.

⁸Then the beasts go into dens, and remain in their places.

⁸Fiara sălbatică se trage într'o peşteră, şi se culcă în vizuina ei.

⁹Out of the south cometh the whirlwind: and cold out of the north.

⁹Vijelia vine dela miazăzi, şi frigul, din vînturile dela miazănoapte.

¹⁰By the breath of God frost is given: and the breadth of the waters is straitened.

¹⁰Dumnezeu, prin suflarea Lui, face ghiaţa, şi micşorează locul apelor mari.

¹¹Also by watering he wearieth the thick cloud: he scattereth his bright cloud:

¹¹Încarcă norii cu aburi, şi -i risipeşte schinteietori;

¹²And it is turned round about by his counsels: that they may do whatsoever he commandeth them upon the face of the world in the earth.

¹²mişcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le porunceşte El pe faţa pămîntului locuit.

¹³He causeth it to come, whether for correction, or for his land, or for mercy.

¹³Îi face să pară ca o nuia cu care loveşte pămîntul, sau ca un semn al dragostei Lui.

¹⁴Hearken unto this, O Job: stand still, and consider the wondrous works of God.

¹⁴Iov, ia aminte la aceste lucruri! Priveşte liniştit minunile lui Dumnezeu!

¹⁵Dost thou know when God disposed them, and caused the light of his cloud to shine?

¹⁵Ştii cum cîrmuieşte Dumnezeu norii, şi cum face să strălucească din ei fulgerul Său?

¹⁶Dost thou know the balancings of the clouds, the wondrous works of him which is perfect in knowledge?

¹⁶Înţelegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a cărui ştiinţă este desăvîrşită?

¹⁷How thy garments are warm, when he quieteth the earth by the south wind?

¹⁷Ştii pentruce ţi se încălzesc veşmintele, cînd se odihneşte pămîntul de vîntul de miazăzi?

¹⁸Hast thou with him spread out the sky, which is strong, and as a molten looking glass?

¹⁸Poţi tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?

¹⁹Teach us what we shall say unto him; for we cannot order our speech by reason of darkness.

¹⁹Arată-ne ce trebuie să -I spunem. Căci sîntem prea neştiutori ca să -I putem vorbi.

²⁰Shall it be told him that I speak? if a man speak, surely he shall be swallowed up.

²⁰Cine -I va da de veste că Îi voi vorbi? Dar care este omul care-şi doreşte pierderea?

²¹And now men see not the bright light which is in the clouds: but the wind passeth, and cleanseth them.

²¹Acum, fireşte, nu putem vedea lumina soarelui care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vînt şi -l va curăţi;

²²Fair weather cometh out of the north: with God is terrible majesty.

²²dela miază-noapte ne vine aurora, şi ce înfricoşată este măreţia care înconjoară pe Dumnezeu!

²³Touching the Almighty, we cannot find him out: he is excellent in power, and in judgment, and in plenty of justice: he will not afflict.

²³Pe Cel Atotputernic nu -L putem ajunge, căci este mare în tărie, dar dreptul şi dreptatea deplină El nu le frînge.

²⁴Men do therefore fear him: he respecteth not any that are wise of heart.

²⁴De aceea oamenii trebuie să se teamă de El; El nu-Şi îndreaptă privirile spre cei ce se cred înţelepţi.``