1I cried unto the LORD with my voice; with my voice unto the LORD did I make my supplication.
1(O cîntare a lui David. O rugăciune făcută cînd era în peşteră.) Cu glasul meu strig către Domnul, cu glasul meu mă rog către Domnul.
2I poured out my complaint before him; I shewed before him my trouble.
2Îmi vărs necazul înaintea Lui, şi-mi povestesc strîmtorarea înaintea Lui.
3When my spirit was overwhelmed within me, then thou knewest my path. In the way wherein I walked have they privily laid a snare for me.
3Cînd îmi este mîhnit duhul în mine, Tu îmi cunoşti cărarea. Pe drumul pe care umblu, mi-au întins o cursă.
4I looked on my right hand, and beheld, but there was no man that would know me: refuge failed me; no man cared for my soul.
4Aruncă-Ţi ochii la dreapta, şi priveşte! Nimeni nu mă mai cunoaşte, orice scăpare este pierdută pentru mine, nimănui nu -i pasă de sufletul meu.
5I cried unto thee, O LORD: I said, Thou art my refuge and my portion in the land of the living.
5Doamne, către Tine strig, şi zic: ,,Tu eşti scăparea mea, partea mea de moştenire pe pămîntul celor vii.``
6Attend unto my cry; for I am brought very low: deliver me from my persecutors; for they are stronger than I.
6Ia aminte la strigătele mele, căci sînt nenorocit de tot. Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, căci sînt mai tari decît mine.
7Bring my soul out of prison, that I may praise thy name: the righteous shall compass me about; for thou shalt deal bountifully with me.
7Scoate-mi sufletul din temniţă, ca să laud Numele Tău! Cei neprihăniţi vor veni să mă înconjoare, cînd îmi vei face bine.