1Quicuecßa lix cuanquilal li Dios cuiqßuin nak quicuil jun li visión. Ut lix musikß li nimajcual Dios quicßamoc cue saß jun li ru takßa nujenak chi bak.
2Quinixqßue chixsutinquil li ru takßa ut quinqßue retal nak kßaxal nabal li bak cuan aran ut chakiheb chi us.
3Ut li Kâcuaß quixye cue: —At ralal cuînk, ¿ma nacapâb nak teßyoßlâk cuißchic eb a bak aßin? chan. Ut lâin quinchakßoc ut quinye re: —At Kâcuaß Dios, caßaj cuiß lâat nacatnaßoc re.—
4Tojoßnak li Kâcuaß quixye cue: —Âtinan riqßuineb a bak aßin saß incßabaß lâin. Tâye reheb: Ex chaki bak, abihomak li râtin li Kâcuaß li oc cue chixyebal êre.
5Joßcaßin xye li Kâcuaß: —Lâin tinqßue cuißchic lê musikß êre re nak texcuaclîk cuißchic chi yoßyo.
6Lâin tinqßue cuißchic lê richß mul ut tinqßue cuißchic lê tibel ut lê tzßûmal. Ut tinqßue cuißchic lê musikß re nak texcuaclîk cuißchic chi yoßyo. Ut riqßuin aßan têqßue retal nak lâin li Kâcuaß, chan.
7Ut lâin quinâtinac joß quixye cue li Kâcuaß Dios. Nak yôquin chi âtinac, quicuabi jun chokînc. Quixqßue jun li hîc ut eb li bak queßoc chixchßutubanquil ribeb ut queßxtauhi ribeb.
8Ut nak quicuil, cuanqueb chic li richß muleb ut lix tibeleb ut ac cuan chic lix tzßûmaleb nak quicuil. Abanan toj mâcßaß lix musikßeb.
9Ut li Kâcuaß quixye cue: —At ralal cuînk, ye li cßaßru xinye âcue. Âtina li musikßej. Tâye re: At musikßej, châlkat bar nachal cuiß li ikß saß xcâ pacßalil li ruchichßochß. Tolâcuapuheb li camenak aßin li queßcamsîc re nak teßcuaclîk cuißchic chi yoßyo, chan.
10Ut quinbânu joß quixye cue li Kâcuaß. Ut li musikßej qui-oc riqßuineb li camenak ut queßcuacli cuißchic chi yoßyo. Xban nak kßaxal nabaleb, chanchan jun tûb chi soldado nak queßxakli.
11Ut quixye cuißchic cue li Kâcuaß: —At ralal cuînk, eb li bak aßin, aßan retalileb chixjunileb li ralal xcßajol laj Israel. Eb aßan nequeßxye, “Xchakic li kabakel. Mâcßaß chic cßaßru nakayoßoni. Ac xo-osoß,” chanqueb.
12Joßcan ut nak tâye reheb: Joßcaßin xye li Kâcuaß li nimajcual Dios. Ex intenamit, lâin tinte li naßajej li mukmûquex cuiß ut texcuisi aran. Texincßam cuißchic toj saß lê naßaj Israel.
13Ex intenamit, lâex têqßue retal nak lâin li Kâcuaß nak tinte li muklebâl li mukmûquex cuiß ut texincuaclesi.
14Ut lâin tinqßue lin musikß êre re nak yoßyôkex. Texinqßue chi hilânc saß lê naßaj. Ut riqßuin aßan tênau nak lâin li Kâcuaß. Xinye nak tinbânu aßan ut tinbânu li cßaßru xinye, chan li Kâcuaß.
15Ut li Kâcuaß Dios quixye ajcuiß cue:
16—At ralal cuînk, tâchap jun li cheß ut tâtzßîba chiru li âtin aßin: “Re laj Judá ut reheb li ralal xcßajol”. Ut tâchap jun chic li cheß ut tâtzßîba chiru aßan: “Re laj José ut reheb li ralal xcßajol laj Efraín”. Li cuib chi cheß, aßan retalileb chixjunileb li ralal xcßajol laj Israel.
17Chirix aßan, tâletz li jun riqßuin li jun chic ut jun aj chic chi cheß tâcanâk saß âcuukß.
18Teßxpatzß âcue lâ cuech tenamitil ut teßxye, “Chßolob xyâlal chiku li yôcat chixbânunquil.”
19Ut Lâat tâye reheb: Joßcaßin xye li nimajcual Dios: Lâin tinchap lix cheß laj José li cuan riqßuin laj Efraín. Li cheß aßan retalileb li ralal xcßajol laj Israel. Tinchap ajcuiß li cheß retalileb li ralal xcßajol laj Judá. Tinletz chi ribil rib li cheß. Ut junak aj chic chi cheß tâcanâk saß cuukß.
20Ut li cuib chi cheß li xattzßîbac cuiß cuânkeb saß âcuukß chiruheb chixjunileb li cristian.
21Ut tâye reheb nak lâin li nimajcual Dios tincuisiheb chak chixjunileb laj Israel saß eb li jalan tenamit li cuanqueb cuiß chak. Tinchßutubeb ut tincßameb cuißchic saß lix tenamiteb.
22Lâin tinchßutubeb ru lin tenamit saß eb li tzûl li cuanqueb Israel. Jun ajcuiß li rey li tâtaklânk saß xbêneb. Moco cuibakeb ta chic chi tenamit. Jun aj ban chic.
23Incßaß chic teßxmux ribeb xlokßoninquileb li jalanil dios, chi moco teßxkßetkßeti ribeb chicuu, chi moco teßxbânu chic li mâusilal. Lâin tincoleb chiru li mâusilal aßan ut tincuisi lix mâqueb. Aßanakeb lin tenamit ut lâinak lix Dioseb.
24Laj David laj cßanjel chicuu tâcuânk chokß xreyeb. Jun ajcuiß li tâilok reheb. Ut teßcuânk saß xyâlal. Teßxbânu li cßaßru naxye saß lin chakßrab.
25Teßcuânk saß li chßochß li quinqßue re laj Jacob laj cßanjel chicuu, li queßcuan cuiß lix xeßtônil yucuaßeb. Eb aßan ut chixjunileb li ralal xcßajol li teßcuânk mokon teßcuânk saß li naßajej aßan chi junelic. Ut li rey David tâtaklânk saß xbêneb chi junelic.
26Lâin tinbânu jun li contrato riqßuineb chi junelic re nak teßcuânk saß tuktûquil usilal. Tinxakabeb saß xnaßajeb ut tebinqßue chi qßuiânc. Ut tinqßue lin templo chi cuânc saß lix naßajeb chi junelic.
27Ut lâin cuânkin riqßuineb. Lâinak lix Dioseb ut aßanakeb lin tenamit.Ut eb li xnînkal ru tenamit teßxqßue retal nak lâin li Kâcuaß quinsantobresiheb laj Israel nak quinqßue chi cuânc lin templo chi junelic saß xyânkeb, chan li Kâcuaß.
28Ut eb li xnînkal ru tenamit teßxqßue retal nak lâin li Kâcuaß quinsantobresiheb laj Israel nak quinqßue chi cuânc lin templo chi junelic saß xyânkeb, chan li Kâcuaß.