1Galdez nago bada, Ala iraitzi vkan du Iaincoac bere populua? Guertha eztadila: ecen ni-ere Israeltár naiz, Abrahamen hacitic, Beniaminen leinutic.
1Tinpatz' êre, ¿ma xe'tz'ektânâc laj Israel xban li Dios chi jo'canan? ¡Chi yâl nak inc'a'! Lâin ajcui' aj Israel lâin ut lâin ralal xc'ajol laj Benjamín ut laj Abraham.
2Eztu iraitzi Iaincoac bere populu lehenetic eçagutua. Ala eztaquiçue Eliasez cer erraiten duen Scripturác? nola requesta eguiten draucan Iaincoari Israelen contra, dioela,
2Li Kâcua' Dios inc'a' quixtz'ektâna lix tenamit, li quixsiq'ueb ru junxil chok' ralal xc'ajol. ¿Ma inc'a' nequenau c'a'ru tz'îbanbil sa' li Santil Hu chirix laj Elías nak quitijoc chiru li Dios chixjitbaleb laj Israel? Quixye:
3Iauna hire Prophetác hil citié, eta hire aldareac deseguin citié, eta ni azquendu içan nauc neuror, eta ene arimaren ondoan diabiltzac.
3At Kâcua', quilaje'xcamsi lâ profetas ut quilaje'xjuc' lâ artal; lâin xincana injunes ut jo'can ajcui' lâin, te'raj incamsinquil.
4Baina cer diotsa hari reposta diuinoac? Reseruatu citiát neurorrendaco çazpi milla guiçon belhaunic Baalen imaginari plegatu eztraucatenic.
4Li Dios quichak'oc ut quixye re: Sic'bileb ru inban cuukub mil chi cuînk chok' cue. Eb a'an inc'a' que'xcuik'ib ribeb chixlok'oninquil li yîbanbil dios aj Baal, chan.
5Hala bada dembora hunetan-ere, reseruatione gratiazco electionearen arauez eguin içan da.
5Jo'can ajcui' sa' eb li cutan a'in. Cuan ajcui' li quixsiq'ueb ru li Dios riq'uin lix nimal ruxtân usta moco q'uiheb ta.
6Eta baldin gratiaz, ez guehiagoric obréz: bercela gratiá guehiagoric ezta gratia: baina baldin obréz bada, guehiagoric ezta gratia: bercela obrá guehiagoric ezta obra.
6Moco riq'uin ta xyehom xbânuhomeb nak quixsiq'ueb ru. Yal riq'uin ban lix nimal ruxtân li Dios nak quixsiq'ueb ru. Cui ta quixsiq'ueb ru sa' xc'aba' xyehom xbânuhomeb, a'an mâcua' raj chic xban xnimal ruxtân li Dios.
7Cer beraz? Bilhatzen çuena Israelec eztu ardietsi: eta electioneac ardietsi vkan du, eta goiticoac gogortu içan dirade,
7Nakaq'ue retal nak moco chixjunileb ta laj Israel que'xtau rusilal li Dios li yôqueb chixsic'bal. Ca'aj cui' li sic'bileb ru que'xtau, usta moco q'ui eb ta. Ut li jun ch'ôl chic que'cacuubresîc lix ch'ôleb ut inc'a' que'xbânu li quiraj li Dios.
8Scribatua den beçala, Eman vkan draue Iaincoac spiritu ithobat: eta begui, ikus ezteçatençát: eta beharri, ençun ezteçatençát egungo egunerano.
8Jo'ca'in tz'îbanbil sa' li Santil Hu: Que'canabâc xban li Dios jo' eb li âleb xch'ôl li inc'a' neque'xtau xyâlal. Cuanqueb xnak' ru ut inc'a' neque'ril c'a'ru li us. Cuanqueb xxic ut inc'a' neque'raj rabinquil lix yâlal. Chalen anakcuan inc'a' neque'raj xtaubal xyâlal. (Isa. 29:10)
9Eta Dauid-ec erraiten du, Berén mahaina arte bilha bequié, eta laço eta trebucamendu, eta haur pagamendutan.
9Tz'îbanbil ajcui' sa' li Santil Hu li quixye laj David nak quitijoc: Eb li nink'e neque'xbânu chisuk'îk taxak chok' raylal sa' xbêneb. Raylal taxak tâchâlk sa' xbêneb re nak te'xtoj rixeb lix mâqueb li yôqueb chixbânunquil.
10Ilhun bitez hayén beguiac, ikus ezteçatençát: eta hayén bizcarra bethiere makur eçac.
10Che'môyk ta li xnak'eb ru re nak inc'a' chic te'ilok, ut inc'a' te'xtau xyâlal. Che'c'utzlâk ta li rixeb chi junaj cua xban li raylal li yôkeb chixc'ulbal. (Sal. 69:23)
11Galdez nago bada, ala trebucatu içan dirade eror litecençat? Guertha eztadila: baina hayén erorteaz saluamendua Gentiletara ethorri içan da, hæy iarreiquitera incitatzeco.
11Lâin ninye nak usta que'xtich rib laj judío, inc'a' que't'ane' chi junaj cua. Naraj naxye nak usta que'xtz'ektâna li Cristo eb laj judío toj naru te'pâbânk ut te'colek'. Xban nak que'xk'et râtin li Dios eb laj judío, jo'can nak li colba-ib quiq'uehe' reheb li mâcua'eb aj judío re nak eb laj judío te'xrahi ru li colba-ib ut te'xpâb li Cristo.
12Eta baldin hayén erortea munduaren abrastassun bada, eta hayén diminutionea Gentilén abrastassun: cembatez areago hayén abundantia?
12Xban nak que'xk'et li râtin li Dios eb laj judío, li rusilal li Dios quiq'uehe' reheb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Reheb raj laj judío li osobtesîc, aban que'xtz'ektâna. Jo'can nak quiq'uehe' reheb li mâcua'eb aj judío. Ut k'axal cui'chic li sahil ch'ôlejil takac'ul nak te'pâbânk lix q'uialeb laj judío ut te'q'uehek' sa' ajl sa' kayânk lâo li ac colbilo.
13Ecen çuey Gentiloy diotsuet, ni Gentilén Apostolu naicen becembatean, neure ministerioa ohoratzen dut:
13Anakcuan tinâtinak êriq'uin lâex li mâcua'ex aj judío. Lâin taklanbilin xban li Dios chixyebal resil li colba-ib êre. Ut ninq'ue xlok'al lin c'anjel.
14Eya nolazpait neure ahaideac ielos eraci ahal ditzaquedanez, eta hetaric batzu salua.
14Mâre chi jo'can te'yot'ek' xch'ôleb laj judío li cuech tenamitil ut te'xpâb li Cristo jo' xebânu lâex ut te'colek'.
15Ecen baldin hayén iraiztea munduaren reconciliatione bada, ceric içanen da receptionea, hiletaric vicitze baicen?
15Xban nak que'tz'ektânâc laj judío, li mâcua'eb aj judío que'c'ame' sa' usilal riq'uin li Dios. Ut k'axal numtajenak li xlok'al nak eb laj judío te'colek'. Chanchan te'cuaclîk chak chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak.
16Eta baldin primitiác saindu badirade, bayeta orhea: eta baldin erroa saindu bada, bayeta adarrac.
16Cui k'axtesinbil sa' ruk' li Dios li xbên caxlan cua na-el, k'axtesinbil ajcui' lix comon. Ut cui k'axtesinbil sa' ruk' li Dios lix xe' li che', k'axtesinbil ajcui' chixjunil li ruk'. A'in naraj naxye: Xban nak li Dios quixsic' ru laj Abraham, jo'can nak sic'bil ajcui' ruheb li ralal xc'ajol.
17Eta baldin adarretaric batzu hautsi içan badirade, eta hi bassa oliua incelaric, charthatu içan bahaiz hayén orde, eta oliua erroan eta vrinean participant eguin bahaiz,
17Texinjuntak'êta riq'uin li che' olivo. Eb laj judío chanchan li châbil che' aubil ut ch'olaninbil chi us. Aban cuan li ruk' qui-isîc ut a'an retalil eb laj judío li que'tz'ektânan re li Cristo. Ut lâex li mâcua'ex aj judío chanchanex li ruk' li che' li moco aubil ta. Yal xjunes quimok chak. Ut anakcuan yôquex chi tz'akônc riq'uin li usilal li quiyechi'îc re laj Abraham xban li Dios.
18Ezadila gloria adarrén contra: eta baldin gloriatzen bahaiz, eztuc hic erroa egarten, baina erroac hi.
18Jo'can nak mexnumta chiru li ruk' li che' li que'isîc xban nak lâex yal ruk'ex ajcui' li che'. Chenauhak nak moco lâex ta nequexq'uehoc xyu'am lix xe' li che', aban lix xe' naq'uehoc êyu'am lâex.
19Erranen duc bada, Hautsi içan dirade adarrac, ni chartha nendinçát.
19Mâre têye lâex, que'isîc li ruk' li che' re nak lâo toletzek' sa' xna'ajeb.
20Vngui: hec infidelitatez hautsi içan dituc, eta hi fedez çutic ago: ezadila vrguluz hant, baina aicén beldur.
20Yâl ajcui' nequeye, aban xban nak inc'a' neque'pâban jo'can nak que'isîc. Ut lâex chic quexletze' sa' xna'ajeb a'an xban nak nequexpâban. Jo'can nak chexucua ru li Dios ut mênimobresi êrib.
21Ecen baldin Iaincoac adar naturalac guppida vkan ezpaditu, beguirauc hi-ere guppida ezauèn.
21Cui li Dios quirisi eb laj judío, li tz'akal ruk' li che', ¿ma toja' ta chic lâex inc'a' texrisi cui inc'a' texpâbânk?
22Ikussac beraz Iaincoaren benignitatea eta seueritatea: trebucatuetara, seueritatea: eta hiregana, benignitatea, baldin perseuera badeçac benignitatean: ezpere hi-ere ebaquiren aiz.
22Cheq'uehak retal nak k'axal châbil li Dios, abanan najosk'o' ajcui' sa' xbêneb li neque'tz'ektânan re li Cristo. Riq'uin cacuil âtin narakoc âtin sa' xbêneb li neque'k'etoc re li râtin. Châbilak êriq'uin lâex cui texcuânk junelic sa' li rusilal. Cui inc'a' nequexcuan sa' li rusilal tex-isîk ajcui' lâex.
23Eta hec-ere baldin perseuera ezpadeçate infidelitatean, charthaturen dituc, ecen Iaincoa botheretsu duc harçara hayén charthatzeco.
23Jo'can nak cui eb laj judío te'pâbânk, eb a'an te'letzek' cui'chic sa' lix tônaleb. Li Dios nim xcuanquil chixc'ulbaleb cui'chic ut chixcuybal lix mâqueb.
24Ecen baldin hi naturaz bassa cen oliuatic ebaqui içan bahaiz, eta natura contra oliua onean charthatu bahaiz: cembatez areago natural diradenac charthaturen dirade bere oliua proprian ?
24Lâex mâcua'ex aj judío, nequexinjuntak'êta riq'uin li che' olivo li yal quimok chak. Quex-isîc riq'uin li che' a'an ut quexletze' sa' li aubil che'. Eb laj judío nequebinjuntak'êta riq'uin li tz'akal ruk' li che' olivo li aubil. Inc'a' ch'a'aj nak te'letzek' cui'chic xban li Dios riq'uin li aubil che' xban nak a'aneb tz'akal ruk' li che'.
25Ecen eztut nahi ignora deçaçuen, anayeác, secretu haur, (ceuroc baithan arrogant etzaretençat) ecen gogortassuna parte Israeli ethorri içan çayola, Gentilén complimendua sar leiteno.
25Ex hermân, nacuaj nak tênau jun li na'leb mukmu nak quicuan, li quic'utbesîc chak xyâlal chicuu. Cui tênau a'in inc'a' tênimobresi êrib riq'uin xc'oxlanquil nak cuan êna'leb. Eb laj judío li inc'a' que'pâban que'cacuubresîc lix ch'ôleb. Abanan eb a'an te'pâbânk ajcui' nak talaje'pâbânk lix q'uialeb li mâcua'eb aj judío.
26Eta hala Israel gucia saluaturen da, scribatua den beçala, Ethorriren da Siondic liberaçalea, eta aldaraturen ditu infidelitateac Iacobganic.
26Jo'can nak te'colek' chixjunileb laj Israel jo' tz'îbanbil retalil sa' li Santil Hu li quixye li Dios: Aran Sión tâchâlk chak laj Colonel ut a'an tixcuy xmâqueb li ralal xc'ajol laj Israel. (Isa. 59:20-21)
27Eta alliança haur eneganic vkanen duté, Kendu dituquedanean hayén bekatuac.
27Ut lâin tincuyeb xmâc jo' quinye reheb nak quinq'ue li contrato reheb junxil. (Isa. 27:9)
28Euangelioaz den becembatean, bay etsay dirade çuen causaz, baina electioneaz den becembatean, onhetsiac, Aitén causaz.
28Xban nak eb laj judío que'xtz'ektâna li colba-ib, moco cuanqueb ta sa' usilal riq'uin li Dios. A'an quic'ulman re nak texpâbânk lâex li mâcua'ex aj judío. Abanan li Dios naxraheb laj judío sa' xc'aba'eb lix xe'tônil yucua'eb xban nak eb a'an ac sic'bileb chak ru xban li Dios.
29Ecen dolu gabe dirade Iaincoaren dohainac eta vocationea.
29Li Dios inc'a' naxjal xc'a'ux riq'uin li c'a'ru naxyechi'i ke, chi moco naxjal xc'a'ux nak quixsic' ku.
30Ecen nola çuec-ere noizpait Iaincoagana desobedient içan baitzarete: baina orain misericordia ardietsi baituçue hayén desobedient içanez:
30Ut lâex, li mâcua'ex aj judío, lâex aj k'etol râtin li Dios nak quexcuan chak. Ut eb laj judío que'xk'et ajcui' chak râtin li Dios. Jo'can nak lâex chic x-uxtânâc êru xban li Dios.
31Hala hauc-ere orain eztuté obeditu vkan, çuey eguin çaiçuen misericordiaz hauc-ere misericordia ardiets deçatençát.
31Eb laj judío que'xk'et chak râtin li Dios. Abanan tâcuulak xk'ehil nak te'pâbânk ut te'uxtânâk ajcui' ruheb xban li Dios jo' nak x-uxtânâc êru lâex.
32Ecen Iaincoac ertsi vkan ditu guciac desobedientiatan, guciey misericordia leguiençát.
32Li Dios quiril nak chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och' aj mâqueb. Jo'can nak quixcanabeb chixbânunquil lix mâusilaleb xbaneb lix k'etba âtin. Aban toj cuan ajcui' ruxtân li Dios sa' xbêneb.
33O Iaincoaren sapientiaren eta eçagutzearen abrastassunen barná! ala haren iugemenduac baitirade comprehendi ecin daitezqueen beçalacoac, eta haren bideac erideiteco impossibleac!
33Relic chi yâl nak k'axal numtajenak li ruxtân li Dios. A'an naxnau chixjunil. Numtajenak cui'chic lix na'leb. Mâ ani nata'oc ru chanru nak narakoc âtin. Ut mâ ani nata'oc ru li naxbânu.
34Ecen norc eçagutu vkan du Iaunaren gogoa? edo nor içan da haren conseillari?
34Jo'ca'in tz'îbanbil sa' li Santil Hu: Mâ ani nana'oc re xc'a'ux li Kâcua'. Mâ ani naru naq'uehoc xna'leb. (Isa. 40:13-14)
35Edo norc lehenic eman drauca hari, eta rendaturen baitzayo?
35Mâ ani naru naq'uehoc c'a'ru re li Dios re nak tâq'uehek' ta cui'chic rêkaj re xban li Dios. (Job 35:7; 41:11)Chixjunil li c'a' re ru cuan, riq'uin li Dios nachal chak. Li Dios quiyîban re chixjunil ut a'an aj êchal re chixjunil. Lok'oninbil taxak li Kâcua' Dios chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak.
36Ecen harenganic, eta harçaz, eta harengatic dirade gauça guciac: hari gloria seculacotz. Amen.
36Chixjunil li c'a' re ru cuan, riq'uin li Dios nachal chak. Li Dios quiyîban re chixjunil ut a'an aj êchal re chixjunil. Lok'oninbil taxak li Kâcua' Dios chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak.