1Festus bada prouincian sarthuric hirur egunen buruän ioan cedin Ierusalemera Cesarearic.
1Lako' tolu eo-i Festus moparenta hi propinsi toe, me'ongko' -imi ngkai ngata Kaisarea hilou hi Yerusalem.
2Eta compari citecen haren aitzinean Sacrificadore subiranoa eta Iuduén arteco principalenac Paulen contra, eta othoitz eguiten ceraucaten.
2Karata-na hi ria, imam pangkeni pai' pangkeni to Yahudi ntani' -na mpohirua' -ki, pai' ra'uli' -ki pangadua' -ra to rapangadu' -ki Paulus.
3Fauore esquez ceudela haren contra, hurá erekar leçançát Ierusalemera: celata çaizcolaric hura bidean hil leçatençat.
3Merapi' -ra hi Festus bona hante kalompe' nono-na nahubui tauna mpokeni Paulus tumai hi Yerusalem. Ntaa' we'i, patuju-ra doko' mpolede Paulus pai' mpopatehi-i hi lengko ohea.
4Eta Festusec ihardets ceçan, vngui beguiratua içanen cela Paul Cesarean, eta bera sarri haraco licela.
4Aga natompoi' Festus: "Ane Paulus, ratarungku' hi Kaisarea-i-hana. Pai' aku' uma-apa mahae hilou nculii' hi ria.
5Bada çuetaric (dio) ahal ditecenac, elkarrequin iauts bitez, eta baldin cembeit hoguen guiçon haur baithan bada accusa beçate.
5Agina hema-koi topololita hilou dohe-ku hi Kaisarea, bona hi ria-damo mpai' kupe'epei pangadua' -ni, ane ria mpu'u-ki kasalaa' -na."
6Eta hamar egun baicen hayén artean egon gaberic, iauts cedin Cesareara: eta biharamunean iarriric iudicioco alkian, mana ceçan Paul erekar ledin.
6Kira-kira nte walu mengi ba hampulu' bengi-i Festus hi Yerusalem, nculii' -imi hilou hi Kaisarea. Rata mpu'u-ramo hi Kaisarea, kamepulo-na narumpu-ramo omea topohura, pai' napahawa' tauna mpokeni Paulus tumai hi porumpua-ra.
7Hura hara ethorri cenean ingura ceçaten Ierusalemetic iautsi içan ciraden Iuduéc accusatione anhitz eta piçuric ekarten çutela Paulen contra, cein ecin phoroga baitzitzaqueizten:
7Karata-na Paulus, to Yahudi to tumai ngkai Yerusalem mokore mpotipuhi-i, pai' ra'uli' pangadua' -ra. Wori' nyala kasalaa' to dada'a to rapangadu' -ki, tapi' uma ria kanoo-noaa' -na pangadua' -ra toe.
8Ihardesten çuelaric Paulec, ecen deusetan ezluela faltatu Iuduén Leguearen contra, ez templearen contra, ez Cesaren contra.
8Paulus mpobaro lolita-ra, na'uli': "Uma-kuna ria hangkedia' sala' to kubabehi! Uma-a ria ntiboki atura to Yahudi, ba mpobaboi' Tomi Alata'ala, ba ncapuaka magau' hi Roma!"
9Baina Festusec atseguin eguin nahiz Iuduey, ihardesten ceraucala Pauli, erran ceçan, Nahi aiz Ierusalemera igan eta han gauça hauçaz iugeatu ene aitzinean?
9Apa' Festus doko' ngala' nono to Yahudi, toe pai' na'uli' mpo'uli' -ki Paulus: "Dota-ko hilou hi Yerusalem, bona hi ria-damo mpai' kupohurai kara-kara-nu?"
10Eta erran ceçan Paulec Cesaren iudicioco alki aitzinean niagoc, non behar bainaiz iugeatu. Iuduey deusetan eztiraueat iniuriaric eguin, hic-ere vngui daquián beçala.
10Na'uli' Paulus: "Tuama Gubernur! Toi-e, bula-ku mokore hi rehe'i hi kantoro' Gubernur, apa' Gubernur to jadi' wakele' Kaisar, magau' -ta hi Roma. Pai' bate topoparenta to Roma to natao mpobotuhi kara-kara-ku. Nu'inca moto ka'uma-na ria sala' -ku hi to Yahudi.
11Ecen baldin gaizquiric eguin badut, edo deus herio mereci duenic accommettitu badut, eztiát hiltzera refusatzen: baina baldin horiéc accusatzen nautenetaric deus ezpada, nehorc horiéy ecin eman nieçaqueec: Cesargana appellatzen nauc.
11Ane rapa' -na ria lau-ama mpotiboki atura mpobabehi to kasipato' -na rapatehi-ka, uma kuhuna rapatehi. Aga ane uma makono pangadua' -ra to Yahudi, uma ria haduaa to ma'ala mpotonu-a hi rala pale-ra. Mpopebua' -a kara-kara-ku hi Kaisar!"
12Orduan Festusec conseilluarequin minçaturic, ihardets ceçan, Cesargana appellatu aiz? Cesargana ioanen aiz.
12Mpo'epe toe, Festus mololita hante hingka topohura-na. Oti toe, na'uli' mpo'uli' -ki Paulus: "Bo merapi' -ko mpobua' kara-kara-nu hi pobotuhia Kaisar, wae-pi bate hilou moto-ko hi ngata Roma mpohirua' -ki Kaisar."
13Eta cembeit egunen buruän Agrippa reguea eta Bernice iauts eitecen Cesareara Festusen salutatzera.
13Uma mahae ngkai ree, Magau' Agripa hante Bernike, hilou hi ngata Kaisarea mpotabe Festus ngkai kara'ongko' -na jadi' gubernur.
14Eta anhitz egun han egonic Festusec Regueri aippa cieçón Paulen eguitecoa, erraiten çuela, Guiçon-bat vtzi içan duc Felixez presonér:
14Ba hangkuja mengi-ramo hi Kaisarea, Festus mpololita kara-kara Paulus hi Magau' Agripa, na'uli': "Ria hi rehe'i hadua tauna to ratarungku' nto'u poparenta-na Feliks.
15Ceinen causaz, ethorri nincenean Ierusalemera, compari baitzitecen Sacrificadore principalac eta Iuduén Ancianoac, haren contra condemnatione requeritzen çutela.
15Nto'u-ku ria hi Yerusalem wengi, imam pangkeni pai' totu'a to Yahudi ntani' -na mpo'uli' pangadua' -ra to rapangadu' -ki, pai' raperapi' bona kuhuku' -i.
16Eta ihardetsi diraueat, eztutela Romanoéc costuma nehoren heriotara liuratzeco, accusatzen denac bere accusaçaleac aitzinean dituqueeno, eta defendatzeco leku har deçaqueeno hoguenaz.
16Kutompoi' -ra: ntuku' atura to Roma, tauna to rapakilu uma ma'ala hangaa ratonu hi bali' -na ane ko'ia-i rapopohirua' hante bali' -na, pai' ko'ia-i rapalogai mpo'uli' noa' -na.
17Bada huna ethorri ciradenean, luçamenduric batre gabe, biharamunean iudicioco alkian iarriric, mana nieçán ekar ledin guiçona.
17Ngkai ree, ba hangkuja dua pangkeni to Yahudi tumai dohe-ku ngkai Yerusalem. Karata-kai hi rehe'i, uma leba' kupopea mahae. Kamepulo-na, ncaliu kupahawa' tauna mpokeni Paulus tumai, pai' kupohurai kara-kara-na.
18Haren accusaçaleac han present ciradela, etzeçateán hoguenic batre ekar, nic vste nuenaren gainean.
18Hawe'ea topepakilu toera mpo'uli' pangadua' -ra. Ku'uli' -kuna, ba ria gau' -na to dada'a lia to rapakilu-ki. Ntaa' to rapakilu-ki toe, bela-hawo gau' to dada'a.
19Baina questione batzu citiztean haren contra berén superstitioneaz, eta edocein Iesus hilic vici licela Paulec seguratzen çuen batez.
19To kurua' -na, muntu' posisalaa-ra hi agama-ra moto-rawo. Momehono' wo'o-ra mpomehonoi' hadua tauna to rahanga' Yesus. Yesus toei, mate-imi, tapi' Paulus mpo'uli' tuwu' nculii' -i.
20Eta nic, halaco questioneaz eguitecotan içanez, erran nieçoán, eya nahi licenez Ierusalemera ioan, eta han iugea ledin gauça hauçaz.
20Jadi', ingu' -a-kuwo mpobotuhi kara-kara toe. Toe pai' kupekune' -i Paulus, ku'uli' -ki: `Dota-ko hilou hi Yerusalem, bona hi ria-damo mpai' rapohurai kara-kara-nu?'
21Baina ceren appella baitzedin reserua ledinçát Augustoren eçagutzera, mana nieçan beguira ledin hura igor neçaqueno Cesargana.
21Tapi' naperapi' bona kara-kara-na rabua' hi Kaisar. Pai' naperapi' wo'o bona rajaga-i duu' kara-kara-na rabua' hi Kaisar. Toe-die pai' kupelele' moto-i ratarungku' duu' -na ria loga-ku mpopakatu-i hilou hi Kaisar."
22Agrippac orduan erran cieçón Festusi, Nahi niquec neurorrec-ere guiçona ençun. Eta harc, Bihar, dio, ençunen duc.
22Ngkai ree, na'uli' Magau' Agripa mpo'uli' -ki Festus: "Bo doko' wo'o-a-kuwo mpo'epe lolita-na." Na'uli' Festus: "Mepulo-damo mpai' ta'epe-i."
23Bada biharamunean ethorri ciradenean Agrippa eta Bernice pompa handirequin, eta sarthu ciradenean audiencián capitainequin eta hirico gendé authoritatezcoequin: Festusen manamenduz erekar cedin Paul.
23Kamepulo-na, tumai mpu'u-ramo Agripa pai' Bernike, pai' -ra rapotomu hante wori' nyala pebila'. Mesua' -ramo hi rala tomi poromua hante tadulako tantara pai' totu'a ngata. Festus mpopahawa' bona Paulus rakeni hi poromua-ra.
24Eta Festusec dio, Regue Agrippá, eta hemen gurequin çareten guciác, badacussaçue guiçon haur, hunez Iuduén compainia gucia minçatu içan çait hambat Ierusalemen nola hemen, heyagoraz, hunec eztuela guehiagoric vici behar.
24Ngkai ree, natepu'u-mi Festus mololita, na'uli': "Magau' Agripa pai' tuama-tuama omea to morumpu hi rehe'i! Tau tohe'ii rapangadu' hawe'ea to Yahudi, lompe' hi Yerusalem lompe' hi rehe'i. Rajojo merapi' hi aku' bona rapasangkani lau-imi.
25Baina nic eriden dut, deus hunec eztuela eguin herio mereci duenic: badaric-ere bera Augustogana appellatu denaz gueroz, deliberatu dut harengana igortera.
25Hiaa' aku', uma-kuwo ria kuruai' ba sala' napa to nababehi to natao rahuku' mate-ki. Hiaa' oti toe wo'o, merapi' -i bona kara-kara-na rabua' hi Kaisar. Toe wo'o-mi-kuwo pai' kupomonoa' -mi mpopakatu-i hilou hi Kaisar.
26Huneçaz cer seguric scriba dieçodan iaunari eztut. Halacotz ekarri vkan dut çuetara, eta principalqui hiregana, regue Agrippá, informatione eguinic cer scriba dudançát.
26Aga ko'ia-kuwo ria kanoaa' -na to natao ku'uki' hi rala sura-ku to hilou hi Kaisar. Jadi', toe pai' hewa toe lau, kukeni-i tumai hi rehe'i, hangkedia' -nami hi Magau' Agripa to kubila'. Patuju-ku, ane hudu-pi pomparesa' -ta tohe'i, ria-mi to ma'ala ku'uki'.
27Ecen eztela raçoinic irudi daut, presonér baten igortea, eta haren contrataco hoguenac eztitecen notifica.
27Apa' ku'uli', uma-hawo ohea-na mpopakatu tauna hilou hi pobotuhia Kaisar ane uma rapakanoto sala' to rapakilu-ki."