Breton: Gospels

Kekchi

1 Samuel

10

1Ut laj Samuel quixchap jun li chßina botella li aceite. Quixhoy saß xjolom laj Saúl. Quirutzß ru ut quixye re: —Li Kâcuaß xsicß âcuu re tattaklânk saß xbên li tenamit Israel.
2Anakcuan nak tat-êlk cuiqßuin tâcßuleb cuib li cuînk cuan cuiß li muklebâl re lix Raquel aran Selsa, saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Benjamín. Eb li cuînk aßan teßxye âcue, “Eb li bûr li yôcat chixsicßbal ac xeßtauheß. Incßaß chic yô chi cßoxlac lâ yucuaß chirixeb. Ra ban xchßôl châcuix lâat. Ut yô chixyebal, ¿Cßaßru tinbânu? Incßaß nacßulun li cualal,” chan.
3Lâat tat-êlk saß li naßajej aßan ut tatxic toj tatcuulak cuan cuiß li nimla cheß ji aran Tabor. Aran tâcßuleb oxib li cuînk li yôqueb chi xic Bet-el chixlokßoninquil li Dios. Li jun yôk chixcßambal oxib li cocß chibât. Li xcab yôk chixcßambal oxib li caxlan cua. Ut li rox yôk chixcßambal jun botella li vino.
4Teßxqßue xsahil âchßôl ut teßxqßue âcue cuib li caxlan cua. Chacßulak li caxlan cua chiruheb.
5Laj Samuel quixye ajcuiß re laj Saúl: —Chirix chic aßan lâat tatxic toj Gabaa bar nequeßxlokßoni cuiß li Dios saß li naßajej li cuan cuiß lix muhebâleb laj filisteo. Nak tat-oc saß li tenamit aßan, tâcßuleb jun chßûtal li profeta li yôkeb chi cubec saß li tzûl. Yôkeb chixchßeßbal lix salterio, lix pandero, lix xôlb joß eb ajcuiß lix arpa re xlokßoninquil li Dios.
6Ut lâat tâcuecßa lix cuanquil lix musikß li Dios nak tâchâlk saß âbên. Tat-oc chi lokßonînc rochbeneb. Ut chalen saß li cutan aßan jalanak chic lâ naßleb.
7Nak tâcßul li cßaßak re ru aßin, lâat tâbânu li cßaßru nacacuecßa nak us xbânunquil xban nak li Kâcuaß cuânk âcuiqßuin.
8Lâat xbên cua tatxic chicuu aran Gilgal. Aran tinâcuoybeni cuukub cutan toj tincuulak. Ut tinmayeja li cßatbil xul ut tinmayejak ajcuiß re xcßambal kib saß usilal chiru li Dios. Toj aran tinye âcue cßaßru tâbânu, chan laj Samuel.
9Nak laj Saúl quixsukßisi rib re nak tâêlk riqßuin laj Samuel, li Dios quixjalanobresi lix naßleb. Ut quilajcßulman chixjunil li cßaßru quixye laj Samuel saß li cutan aßan.
10Mokon nak laj Saúl quicuulac Gabaa rochben lix môs, queßxcßul li jun chßûtal li profetas yôqueb chi cubec saß li tzûl. Yôqueb chixlokßoninquil li Kâcuaß. Ut laj Saúl quirecßa lix cuanquil li Dios nak quichal saß xbên ut qui-oc chi yehoc râtin profeta rochbeneb.
11Eb li queßnaßoc ru laj Saúl nak toj mâjiß naxcßul xcuanquil li Dios, queßril nak yô chixlokßoninquil li Kâcuaß rochbeneb li profeta. Queßxye chi ribileb rib: —¿Cßaßru xcßul laj Saúl li ralal laj Cis? Joß li profeta chic, chanqueb.
12Ut cuanqueb ajcuiß li queßxye: —¿Ma mâcuaß ta biß aßan li ralal laj Cis? chanqueb. Ut riqßuin aßan queßxtiquib xyebal li âtin: “¿Ma profeta ajcuiß laj Saúl?”
13Nak laj Saúl quirakeß chi lokßonînc saß xyânkeb li profetas, cô saß rochoch.
14Jun li rican laj Saúl quixye re laj Saúl ut re lix môs: —¿Bar xexcuulac chak?— Ut laj Saúl quixye re: —Xocuulac chak chixsicßbaleb lix bûr lin yucuaß. Abanan incßaß xkatauheb. Xcôo riqßuin laj Samuel, chan.
15Li rican quixye re: —Bânu usilal. Ye cue cßaßru xye âcue laj Samuel, chan.
16Laj Saúl quixye re: —Laj Samuel xye ke nak ac xeßtauheß lix bûr lin yucuaß, chan. Abanan incßaß quixye re li rican nak laj Samuel quixye nak aßan tâoc chokß xreyeb laj Israel.
17Mokon chic laj Samuel quixtakla xchßutubanquileb li tenamit chiru li Kâcuaß aran Mizpa.
18Ut quixye reheb: —Joßcaßin xye li Kâcuaß lê Dios lâex aj Israel. “Lâin quin-isin chak êre aran Egipto. Quexincol saß rukßeb laj Egipto ut quexincol ajcuiß saß rukßeb chixjunileb li tenamit li queßrahobtesin chak êre.”
19Abanan lâex xetzßektâna li Kâcuaß lê Dios, li quicoloc êre chiruheb li raylal ut li chßaßajquilal li cuanquex cuiß. Anakcuan lâex nequeye: Lâo takaj junak karey, chanquex. Joßcan nak anakcuan us têchßutub êrib chiru li Kâcuaß chi têp, aß yal chanru xqßuial li junjûnk chßûtal, chan laj Samuel.
20Laj Samuel quixbokeb chixjunileb lix têpaleb laj Israel. Ut li Kâcuaß quixsicß ru li xtêpaleb li ralal xcßajol laj Benjamín.
21Ut queßbokeß li junjûnk chßûtal li ralal xcßajol laj Benjamín. Ut li jun chßûtal li ralal xcßajol laj Matri queßsiqßueß ru. Ut saß xyânkeb aßan quisiqßueß ru laj Saúl, li ralal laj Cis. Queßxsicß saß xyânkeb, abanan mâ ani aran.
22Nak incßaß queßxtau, queßxye re li Kâcuaß: —¿Ma cuan saß kayânk li cuînk li xasicß ru? chanqueb. Ut li Dios quixye reheb: —Laj Saúl cuan saß êyânk. Xmuk rib saß xyânk li îk, chan.
23Queßcôeb saß junpât ut coxeßxcßam chak laj Saúl. Queßxxakab chiruheb li tenamit, ut queßxqßue retal nak laj Saúl, aßan li kßaxal najt rok chiruheb chixjunileb.
24Laj Samuel quixye reheb li tenamit: —Aßan aßin li quixsicß ru li Kâcuaß. Mâ ani naru xjuntakßêtanquil riqßuin li cuînk aßin, chan. Ut eb li tenamit queßxjap re chi saheb saß xchßôl ut queßxye: —Najt taxak chicuânk li karey, chanqueb.
25Ut laj Samuel quixye reheb li tenamit chanru nak tâtaklânk li rey saß xbêneb ut quixtzßîba li chakßrab aßan saß jun li hu. Li hu aßan queßxcßûla saß li rochoch li Dios.
26Tojoßnak laj Samuel quixtaklaheb li tenamit saß li rochocheb. Ut laj Saúl cô ajcuiß saß li rochoch aran Gabaa. Ut queßcôeb chirix li cuînk li cauheb rib chi pletic, eb li cuînk li queßecßasîc xchßôleb xban li Dios.Abanan cuanqueb li incßaß useb xnaßleb. Queßxye: —¿Ma aßan li cuînk li tâcolok ke? chanqueb. Ut xicß queßril laj Saúl ut incßaß queßxqßue xmâtan. Abanan laj Saúl incßaß quixqßue saß xchßôl li cßaßru queßxbânu.
27Abanan cuanqueb li incßaß useb xnaßleb. Queßxye: —¿Ma aßan li cuînk li tâcolok ke? chanqueb. Ut xicß queßril laj Saúl ut incßaß queßxqßue xmâtan. Abanan laj Saúl incßaß quixqßue saß xchßôl li cßaßru queßxbânu.