1Saß jun li cutan laj Jonatán quixye re lix môs li nacßamoc re lix chßîchß li napletic cuiß: —Yoßo. Numeko jun pacßal li nimaß re topletik riqßuineb lix soldâdeb aj filisteo li yôqueb chi cßacßalênc saß li naßajej aßan, chan. Ut laj Jonatán incßaß quixye re laj Saúl lix yucuaß nak tâxic.
2Laj Saúl cuan lix muhebâl chire li tenamit Gabaa rubel jun li nimla cheß granado li cuan saß li naßajej Migrón. Cuakib ciento na li soldados cuanqueb rochben.
3(Laj tij li cuan lix efod chirix, aßan laj Ahías li ralal laj Ahitob. Laj Ahitob, aßan li rîtzßin laj Icabod. Ut laj Icabod, aßan li ralal laj Finees. Laj Finees, aßan li ralal laj Elí laj tij li nacßanjelac chiru li Dios aran Silo.) Mâ ani quinaßoc re nak laj Jonatán cô bar cuanqueb cuiß laj filisteo.
4Saß xcaß pacßalil li be re Micmas cuan li nînki sakônac. Li jun Boses xcßabaß ut li jun chic Sene xcßabaß. Laj Jonatán tento tânumekß aran re tâxic saß li naßajej cuanqueb cuiß li jun chßûtal chi soldados aj filisteo.
5Li sakônac jun cuan saß li norte saß xcaßyabâl li tenamit Micmas. Li jun chic cuan saß li sur saß xcßayabâl li tenamit Gabaa.
6Laj Jonatán quixye re li natenkßan re: —Numeko jun pacßal bar cuanqueb cuiß laj filisteo li incßaß nequeßxpâb li Dios. Mâre chan nak li Kâcuaß toxtenkßa xban nak chiru aßan mâcßaß chßaßaj. Li Dios toxtenkßa chi numtâc saß xbêneb, usta nabalo, usta cuibo ajcuiß, chan.
7Ut li cuînk li natenkßan re quixye: —Bânu li cßaßru nacacuaj xbânunquil. Lâin tatintenkßa, chan.
8Laj Jonatán quixye re: —Yoßo cuanqueb cuiß ut takacßut kib chiruheb.
9Cui eb aßan teßxye ke “Choêroybeni aran. Lâo toxic cuanquex cuiß”, chaßkeb, lâo takoybeniheb ut incßaß toxic cuanqueb cuiß.
10Cui ut eb aßan teßxye nak toxic riqßuineb, lâo toxic xban nak aßan retalil chiku nak li Kâcuaß tixkßaxtesiheb saß kukß, chan laj Jonatán.
11Joßcan nak queßcôeb ut queßxcßut ribeb chiruheb laj filisteo. Ut eb laj filisteo queßxye: —¡Ilomakeb! Eb laj Israel yôqueb chi êlc saß li ochoch pec li queßxmuk cuiß ribeb, chanqueb.
12Ut queßxjap reheb chixyebal re laj Jonatán ut li natenkßan re: —Quimkex arin. Cuan cßaßru takaye êre, chanqueb. Laj Jonatán quixye re laj tênkß re: —Yoßo riqßuineb xban nak li Kâcuaß ac xkßaxtesiheb laj filisteo saß kukß lâo aj Israel, chan.
13Ut laj Jonatán quitakeß saß li naßajej cuanqueb cuiß laj filisteo. Ut li natenkßan re yô chi xic chirix. Laj Jonatán naxtolcßosiheb chak eb laj filisteo ut laj tênkß re naxcamsiheb.
14Saß li xbên plêt aßan junmay tana li soldado li queßxcamsiheb laj Jonatán ut li natenkßan re saß li chßina naßajej aßan.
15Chixjunileb laj filisteo li cuanqueb saß lix muhebâleb queßxucuac joß eb ajcuiß li soldados li yôqueb chi cßacßalênc. Ut queßxucuac ajcuiß li nequeßxic chi elkßac. Nequeßsicsot xban xxiuheb. Qui-ecßan li chßochß ut li Dios quixsach xnaßlebeb.
16Ut eb lix soldado laj Saúl li yôqueb chi cßacßalênc aran Gabaa saß xnaßajeb li ralal xcßajol laj Benjamín queßril nak yôqueb chi xucuac laj filisteo ut yôqueb chi êlelic yalak bar.
17Laj Saúl quixye reheb li cuanqueb rochben: —Chßutubomak chixjunileb li soldado ut têril ani li mâ aniheb saß kayânk, chan. Nak queßxchßutubeb chixjunileb li soldados queßxqßue retal nak mâ ani laj Jonatán, chi moco li cuînk li natenkßan re.
18Laj Saúl quixye re laj Ahías laj tij: —Cßam chak arin lix efod li Kâcuaß, chan. (Saß eb li cutan aßan laj Ahías yô chixcßambal li efod chiruheb laj Israel.)
19Toj yô ajcuiß chi âtinac laj Saúl riqßuin laj tij nak quiril nak eb laj filisteo yôqueb chixpokokinquil ribeb ut incßaß chic nequeßxtau cßaßru teßxbânu. Ut laj Saúl quixye re laj Ahías: —Mâcßam chak li efod. Canab cuan, chan.
20Ut queßxchßutub ribeb chixjunileb lix soldados li cuanqueb rochben laj Saúl ut queßcôeb chi pletic riqßuineb laj filisteo. Eb laj filisteo yôqueb chixcamsinquil ribeb chi ribileb rib xban nak sachsôqueb chic xnaßlebeb.
21Cuanqueb xcomoneb laj Israel queßcôeb saß xyânkeb laj filisteo junxil. Queßxjal xcßaßuxeb ut queßoquen cuißchic chirixeb laj Israel li cuanqueb rochben laj Saúl ut laj Jonatán.
22Joßcan ajcuiß eb laj Israel li queßxmuk ribeb saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Efraín, li tzûl ru. Queßril nak yôqueb chi êlelic laj filisteo. Queßcôeb ajcuiß eb aßan chi pletic riqßuineb laj filisteo.
23Queßpletic toj retal queßcuulac saß li tenamit Bet-avén. Ut li Kâcuaß Dios quixcoleb laj Israel saß li cutan aßan.
24Saß li cutan aßan tacuajenakeb li soldado aj Israel xban nak laj Saúl ac xbânu li juramento ut quixye: —Tzßektânanbilak li ani tâcuaßak nak toj mâjiß na-oc li kßojyîn cui toj mâjiß nequeßkêchaniheb laj filisteo, chan. Joßcan nak incßaß queßcuaßac eb li soldados aj Israel.
25Eb li soldado aj Israel queßcuulac saß jun li qßuicheß. Ut aran queßxtau li xyaßal cab saß li chßochß.
26Nabal li xyaßal cab. Yô chi bêc rok. Abanan mâ ani quixchap re xban nak queßxucuac xban li juramento li quixye laj Saúl.
27Abanan laj Jonatán incßaß quirabi li cßaßru quixye laj Saúl reheb li soldado. Joßcan nak quixchßic lix xukß saß li xyaßal cab ut quixlou li xyaßal cab li cuan chiru lix xukß. Nak quixlou li xyaßal cab quicßulun xchßôl.
28Jun li soldado quixye re laj Jonatán: —Lâ yucuaß quixbânu jun li juramento riqßuineb li soldados ut quixye nak tzßektânanbilak li ani tâtzacânk chiru li cutan aßin. Joßcan nak tacuajenako, chan.
29Laj Jonatán quixye re: —Incßaß us xbânu lin yucuaß. Qßue retal. Lâin xcßulun inchßôl xban li xyaßal cab li xinlou.
30Us raj cui ta eb li kasoldados queßxtzaca li tzacaêmk li queßrêchani riqßuineb laj filisteo. Kßaxal raj cuißchic nabaleb laj filisteo xeßkacamsi, chan.
31Saß li cutan aßan eb laj Israel queßnumta saß xbêneb laj filisteo chalen saß li tenamit Micmas toj saß li tenamit Ajalón. Abanan kßaxal tacuajenakeb li tenamit.
32Queßcôeb saß junpât bar cuan cuiß li cßaßak re ru li xeßrêchani saß li plêt. Ut aran queßxcamsiheb li cuacax ut li cocß ral. Ut queßxcamsiheb ajcuiß li carner ut queßxtiu li tib rech xiquic lix quiqßuel.
33Quiyeheß resil re laj Saúl nak eb laj Israel yôqueb chi mâcobc chiru li Dios xban nak yôqueb chixtzacanquil li tib li toj cuan xquiqßuel. Laj Saúl quixye reheb: —Lâex xekßet li râtin li Dios. Ayukex ut cßamomak chak junak li nimla pec arin, chan reheb.
34Ut quixye ajcuiß reheb: —Yehomak reheb li tenamit nak chi xjunjûnkaleb teßxcßam chak eb lix cuacax ut eb lix carner. Teßxcamsiheb arin ut teßxtiu re nak incßaß teßmâcobk chiru li Dios riqßuin xtiubal lix quiqßuel li xul, chan. Saß li kßojyîn aßan chixjûnkaleb queßxcßam lix cuacax ut lix carner ut queßxcamsiheb saß li naßajej aßan re teßxtiu.
35Ut laj Saúl quixyîb jun li artal re li Kâcuaß. Aßan li xbên artal li quixyîb chiru li Dios.
36Laj Saúl quixye reheb lix soldado: —Yoßkeb chi pletic riqßuineb laj filisteo chiru li kßojyîn aßin. Topletik riqßuineb toj tâsakêuk re nak mâ jun chic reheb tâcanâk chi yoßyo, chan. Eb li soldados queßxye: —Lâo takabânu joß tâye, chanqueb. Abanan laj tij quixye: —Kapatzßak xbên cua re li Dios ma us toxic chi pletic malaj ut incßaß us, chan.
37Ut laj Saúl quitijoc ut quixye re li Dios: —¿Ma us toxic chi pletic riqßuineb laj filisteo? ¿Ma tâkßaxtesiheb saß kukß? chan. Abanan li Dios incßaß quixsume lix tij saß li cutan aßan.
38Joßcan nak laj Saúl quixbokeb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb li soldados ut quixye reheb: —Quimkex arin. Takatzßil âtin re xnaubal ani xmâcob chiru li cutan aßin.
39Saß xcßabaß li yoßyôquil Dios li nacoloc ke lâo aj Israel, lâin ninye êre nak tâcamsîk li ani cuan xmâc, usta aßan laj Jonatán li cualal, chan laj Saúl. Abanan mâ jun saß xyânkeb quichakßoc.
40Ut laj Saúl quixye reheb: —Lâex texxaklîk aran ut lâin tinxaklîk arin cuochben laj Jonatán li cualal, chan. Ut eb li soldados queßxye: —Bânu li cßaßru nacacßoxla nak us xbânunquil, chanqueb.
41Laj Saúl quitijoc ut quixye re li Kâcuaß: —At Kâcuaß, at kaDios lâo aj Israel, ¿cßaßut nak incßaß xasume lin tij anakcuan? Cui lâin ut laj Jonatán cuan kamâc, nak tobûlik, tâêlk li Urim. Cui ut eb li soldados cuanqueb xmâqueb, tâêlk li Tumin, chan. Ut nak queßbûlic, quicßutun nak laj Saúl ut laj Jonatán cuanqueb xmâc. Mâcuaßeb li soldados li cuanqueb xmâc.
42Ut laj Saúl quixye reheb: —Texbûlik re rilbal ma lâin cuan inmâc, malaj ut laj Jonatán cuan xmâc, chan. Ut nak queßbûlic, quicßutun nak laj Jonatán cuan xmâc.
43Laj Saúl quixye re laj Jonatán: —Ye cue cßaßru li mâc xabânu, chan. Laj Jonatán quixye re: —Lâin xinlou caßchßin li xyaßal cab li xcana chi rußuj lin xukß. ¿Ma yal xban aßan nak tincâmk? chan.
44Laj Saúl quixye re laj Jonatán: —At Jonatán, li Dios tinixqßue chixtojbal inmâc cui incßaß tatcâmk lâat anakcuan, chan.
45Abanan eb li soldados queßxye re laj Saúl: —¿Ma târûk ta biß tâcâmk laj Jonatán? Incßaß, xban nak aßan xcoloc ke lâo aj Israel chiruheb laj filisteo. Incßaß târûk tâcamsîk. Saß xcßabaß li yoßyôquil Dios nakaye nak chi moco jun li rismal xjolom tâisîk xban nak li cßaßru quixbânu anakcuan, quixbânu xban nak li Kâcuaß quitenkßan re, chanqueb. Joßcan nak eb li soldados queßxcol laj Jonatán ut incßaß quicamsîc.
46Ut laj Saúl quixcanab pletic riqßuineb laj filisteo ut eb laj filisteo queßsukßi cuißchic saß xnaßajeb.
47Nak ac x-oc laj Saúl chokß xreyeb laj Israel, quipletic riqßuineb chixjunileb li xicß nequeßiloc reheb. Quipletic riqßuineb laj Moab, ut eb laj Amón, ut eb laj Edom. Ut quipletic ajcuiß riqßuineb lix reyeb laj Soba, joß eb ajcuiß laj filisteo. Saß chixjunil li tenamit li queßpletic cuiß, eb laj Israel queßnumta saß xbêneb li xicß nequeßiloc reheb.
48Cau xchßôl chi pletic laj Saúl. Quixchßutubeb lix soldados ut quinumta saß xbêneb laj Amalec. Ut quixcoleb laj Israel chiruheb chixjunileb li nequeßelkßan re li cßaßru reheb.
49Cuanqueb oxibeb li ralal laj Saúl. Aßaneb laj Jonatán, laj Isúi, ut laj Malquisúa. Ut cuanqueb ajcuiß cuib xrabin. Li asbej, aßan lix Merab xcßabaß ut li îtzßinbej, aßan lix Mical.
50Li rixakil laj Saúl, aßan lix Ahinoam, lix rabin laj Ahimaas. Ut li nataklan saß xbêneb lix soldados, aßan laj Abner, li ralal laj Ner. Laj Ner, aßan rican laj Saúl.
51Lix yucuaß laj Saúl, aßan laj Cis. Ut laj Ner, aßan lix yucuaß laj Abner. Laj Cis ut laj Ner, aßaneb li ralal laj Abiel.Joß najtil quiyoßyo, laj Saúl cau quipletic riqßuineb laj filisteo. Joßcan nak quixqßue saß xyânkeb lix soldados chixjunileb li cuînk li cauheb xchßôl ut cauheb rib.
52Joß najtil quiyoßyo, laj Saúl cau quipletic riqßuineb laj filisteo. Joßcan nak quixqßue saß xyânkeb lix soldados chixjunileb li cuînk li cauheb xchßôl ut cauheb rib.