Breton: Gospels

Kekchi

1 Samuel

2

1Lix Ana quitijoc chiru li Dios ut quixye chi joßcaßin: —At Kâcuaß, lâin nasahoß saß inchßôl âcuiqßuin xban nak lâat nacaqßue incacuilal re nak naru ninsumeheb li xicß nequeßiloc cue. Cßajoß xsahil inchßôl xban nak lâat xattenkßan cue, chan lix Ana saß lix tij.
2Ut quixye ajcuiß: —Mâcßaß chic junak Dios santo joß li nimajcual Dios. Mâ ani naru nacoloc ke. Caßaj cuiß li Kâcuaß. Mâ ani chic junak joß aßan.
3Mâ ani ta teßxnimobresi rib chi moco teßxkßetkßeti rib riqßuin li cßaßru nequeßxye xban nak li Kâcuaß, aßan naxnau chixjunil. Ut aßan naxqßue retal ut narakoc âtin saß xbên li junjûnk riqßuin li cßaßru naxbânu.
4Aßan quixsach ru li tzimaj li nacßanjelac chiruheb li cauheb rib chi pletic ut aß chic li mâcßaßeb xmetzßêu, aßaneb chic li cauheb rib.
5Li cuanqueb nabal cßaßru eb re nak xeßcuan, anakcuan mâcßaß chic cßaßru reheb. Yôqueb chi trabajic chi cau re nak tâcuânk caßchßinak xtzacaêmkeb. Ut eb li mâcßaß cuan reheb re teßtzacânk nak xeßcuan, anakcuan cuan chic cßaßruheb re. Ut li ixk li incßaß naqßuiresin, xeßcuan cuukub xcocßal. Abanan li ixk li xcuan nabal xcocßal, anakcuan incßaß chic naqßuiresin.
6Li nimajcual Dios, aßan li yâl re saß xbên chixjunil. Li ani naraj naxqßue xyußam ut li ani naraj narisi xyußam. Cui ani naraj tixcuaclesiheb cuißchic chi yoßyo, ut cui aßan naraj tixcanabeb chi camenak.
7Cui li Dios naraj nak nebaßak junak, li jun aßan nebaß. Ut cui li Dios naraj nak biomak, biomak ajcuiß. Ut li ani naraj, narisi xcuanquil. Ut li ani naraj xqßuebal xcuanquil, naxqßue xcuanquil.
8Aßan narisiheb li nebaß saß nebaßil ut aßan ajcuiß na-isin reheb saß nebaßil li nequeßxtzßâma xcua chire cablal. Naxqßueheb chi cuânc saß xyânkeb li cuanqueb xcuanquil ut naxqßueheb saß jun li naßajej kßaxal lokß. Naxbânu chi joßcan xban nak aßan yâl re saß xbên li nacûtun re li ruchichßochß, ut aßan ajcuiß li quiqßuehoc re li ruchichßochß saß xnaßaj.
9Aßan narileb li tîqueb xchßôl, aban eb li incßaß useb xnaßleb naxcanabeb chi câmc saß xkßojyînal ru li mâc xban nak mâ ani cau rib yal xjunes rib.
10Li Kâcuaß tixsacheb ru li xicß nequeßiloc re. Aßan târakok âtin saß xbêneb li cuanqueb saß ruchichßochß. Chanchan nak na-ecßan chak li câk toj saß choxa. Aßan tixqßue xcuanquil li rey li quixsicß ru ut tixqßue ajcuiß xlokßal lix cuanquil, chan lix Ana.
11Chirix aßan, laj Elcana quisukßi saß rochoch aran Ramá. Abanan laj Samuel, li chßina al, quicana ut yô chi cßanjelac chiru li Dios. Ut laj Elí, laj tij, yô chi cßamoc be chiru.
12Eb li ralal laj Elí incßaß useb xnaßleb ut incßaß queßxqßue xlokßal li Kâcuaß Dios.
13Ac chßolchßo chanru teßxbânu eb laj tij nak li tenamit nequeßmayejac. Nak yô chixchikbal li tib, lix môs laj tij tixcßam jun li chßîchß oxib rußuj.
14Lix môs naxchßic li chßîchß saß li ucßal, malaj li secß, li yô cuiß chi chakßac li tib. Nak quirisi li chßîchß, li joß qßuial li narisi chak chi rußuj li chßîchß, aßan re laj tij. Joßcan nequeßxbânu riqßuineb chixjunileb laj Israel li queßchal chi mayejac aran Silo.
15Ut nak toj mâjiß nacßatman lix xêbul li tib li tâmayejâk, lix môs laj tij nachal ut naxye reheb li cristian: —Qßue caßchßinak xtib laj tij re tixpom, xban nak aßan incßaß naxcßul li tib nak ac chikbil. Caßaj cuiß li tib toj rax naxcßul, chan.
16Abanan cuan nak li cristian queßchakßoc ut queßxye: —Incßaß. Kabânuhak ban saß xyâlal. Kacßatak cuan xbên cua lix xêb, tojoßnak têcßam li joß qßuial têraj.— Ut cui xsume chi joßcan, quijoskßoß lix môs laj tij ut quixye: —Qßue cue anakcuan. Cui incßaß nacaqßue cue anakcuan, lâin tinchap chi puêrs, chan.
17Kßaxal cuißchic nimla mâc chiru li Kâcuaß li queßxbânu li ralal laj Elí nak queßxmux ru li mayej li queßxmayeja li tenamit chiru li Kâcuaß.
18Laj Samuel, li sâj al, yô chi cßanjelac chiru li Dios, ut quixqßue chirix li efod yîbanbil riqßuin lino joß nequeßrocsi laj tij.
19Rajlal chihab naxic lix naß saß rochoch li Dios rochben lix bêlom chixqßuebal lix mayej chiru li Kâcuaß. Naxyîb jun rakß laj Samuel, naxcßam ut naxqßue re.
20Ut laj Elí naxtzßâma chiru li Dios nak târosobtesi laj Elcana ut lix Ana ut quixye reheb: —Aß taxak li Kâcuaß tixqßue nabal chic âcualal âcßajol riqßuin li ixk aßin chokß rêkaj li xakßaxtesi re li nimajcual Dios, chan reheb. Ut chirix aßan, queßsukßi saß li rochocheb.
21Li Dios quirosobtesi lix Ana. Queßcuan oxib chic lix yum ut cuib lix coß. Ut laj Samuel yô chi qßuîc ut yô chi cßanjelac chiru li Dios.
22Ac tîx chic chi us laj Elí ut yô chirabinquil resil li incßaß us nequeßxbânu eb li ralal riqßuineb chixjunileb laj Israel. Quirabi ajcuiß resil nak nequeßcuar riqßuineb li ixk li nequeßtrabajic chire li oquebâl re li tabernáculo li nequeßxlokßoni cuiß li Kâcuaß.
23Laj Elí quixye reheb li ralal: —¿Cßaßut nak nequebânu li incßaß us aßin? Chixjunileb li tenamit yôqueb chixyebal cue nak incßaß us yôquex.
24Ex cualal, canabomak xbânunquil li mâusilal. Yibru li yôqueb chixyebal chêrix lix tenamit li Dios.
25Cui junak cuînk namâcob chiru li ras rîtzßin, narakeß âtin saß xbên xban laj rakol âtin. Abanan, li ani namâcob chiru li Kâcuaß, ¿ma cuan ta biß junak tâoquênk chirix? chan. Abanan incßaß queßabin chiru lix yucuaßeb xban nak ac cuan saß xchßôl li Dios nak tento nak teßcâmk.
26Nak yô chi cßulmânc aßin, laj Samuel yô chi qßuîc. Quiraheß xban li Dios ut quiraheß ajcuiß xbaneb li tenamit.
27Jun lix profeta li Dios quicuulac riqßuin laj Elí ut quixye re: —Joßcaßin xye li Kâcuaß: “Lâin quincßutbesi cuib chiru laj Aarón, lâ xeßtônil yucuaß, nak aßan joß eb ajcuiß lix comon cuanqueb chak chokß rahobtesinbil môs aran Egipto.
28Saß xyânkeb chixjunileb li xtêpaleb li ralal xcßajol laj Israel lâin xinsicß ru laj Aarón joß eb ajcuiß li ralal xcßajol, re nak teßcßanjelak chicuu chokß aj tij. Teßmayejak chicuu chiru li artal. Teßxcßat li incienso ut teßrocsi li efod nak teßtijok chicuu. Ut xinye ajcuiß reheb lê xeßtônil yucuaß nak tento teßxcßul caßchßinak eb li mayej li nequeßxqßue eb laj Israel.
29¿Cßaßut nak nacamux ru li mayej li xinye reheb li tenamit nak teßxmayeja chicuu chiru li tabernáculo? ¿Cßaßut nak kßaxal nacaqßue xlokßaleb lâ cualal chicuu lâin? ¿Cßaßut nak yôqueb chi nînkânc riqßuin lix châbilal li tib li nequeßxmayeja chicuu lin tenamit Israel? chan li Kâcuaß.”
30Joßcan nak li Kâcuaß li nequeßxlokßoni laj Israel quixye chi joßcaßin, “Quinye nak eb li ralal xcßajol lâ yucuaß teßcßanjelak chicuu chokß aj tij chi junelic kße cutan. Abanan anakcuan incßaß chic târûk texcßanjelak chicuu xban nak lâin ninqßue xlokßal li nalokßonin cue ut nintzßektâna li ani natzßektânan cue.
31Chacuabi li tinye âcue. Tâcuulak xkßehil nak lâin tincuisi lâ cuanquil ut lix cuanquileb lâ xeßtônil yucuaß. Chixjunileb lâ cualal teßcâmk nak toj mâjiß nequeßtîx.
32Raylal tâchâlk saß âbên. Ut târahokß âchßôl nak tâcuil nak yôquin chirosobtesinquileb laj Israel, ut chixjunileb li cuînk saß xyânkeb lâ cualal âcßajol teßcâmk nak toj mâjiß nequeßtîx.
33Jun reheb lâ cuechßalal, li incßaß tincamsi, tixqßue nabal xrahil âchßôl. Incßaß chic sa tat-ilok xban li yâbac tâbânu. Ut chixjunileb lâ cualal âcßajol teßcâmk nak toj sâjeb.
34Aßan aßin li retalil li tinqßue âcue re nak tânau nak tzßakal yâl li yôquin chixyebal âcue. Saß ajcuiß li cutan nak tâcâmk lâ cualal aj Ofni, tâcâmk ajcuiß lâ cualal aj Finees.
35Lâin tinsicß ru jun chic li tâcßanjelak chicuu chokß aj tij. Aßan tixbânu lix cßanjel chi châbil joß nacuaj lâin. Lâin tinqßue ralal xcßajol re nak junelic teßcßanjelak chokß aj tij ut re ajcuiß nak teßcßanjelak chiru li rey li tinsicß ru lâin.Ut eb lâ cuechßalal li incßaß teßcâmk teßxic riqßuin laj tij li tinsicß ru ut teßxtzßâma xtzacaêmkeb ut xtumineb re. Ut teßxtzßâma chiru nak tixcanabeb chi cßanjelac saß xyânkeb laj tij re nak teßtzacânk,” chan li Kâcuaß.—
36Ut eb lâ cuechßalal li incßaß teßcâmk teßxic riqßuin laj tij li tinsicß ru ut teßxtzßâma xtzacaêmkeb ut xtumineb re. Ut teßxtzßâma chiru nak tixcanabeb chi cßanjelac saß xyânkeb laj tij re nak teßtzacânk,” chan li Kâcuaß.—