1Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye re laj Josué: —Matxucuac chi moco chichßinânk âchßôl. Cßameb chixjunileb lâ soldado ut ayukex chirêchaninquil li tenamit Hai. Lâin tintenkßânk êre chi numtâc saß xbên lix reyeb ut saß xbêneb li tenamit. Li tenamit ut chixjunil li naßajej aßan êrehak chic.
2Joß xabânu re li tenamit Jericó ut lix reyeb, joßcan cuißchic tâbânu re li tenamit Hai ut lix reyeb. Abanan anakcuan lâex naru nequexoc chokß êre lix quetômkeb joß ajcuiß chixjunil li cßaßru cuan reheb. Cauresihomak êrib chi oc saß li tenamit aßan chi mâcßaß saß xchßôleb. Texxic chirix li tenamit ut aran têmuk êrib, chan.
3Joßcan nak laj Josué quixchßutubeb lix soldado re tixtakla chi pletic riqßuineb li cuanqueb saß li tenamit Hai. Quixsicß ruheb lajêb xcaßcßâl mil chi soldado cauheb xchßôl chi pletic re tixtaklaheb chiru kßojyîn.
4Ut quixye reheb: —Abihomak chi us. Lâex texxic chirix li tenamit ut têmuk êrib nachß riqßuin li tenamit. Acak yôkex chi oybenînc jokße tex-oc chi pletic.
5Lâin ut eb li soldado jun chßol chic toxic nachß riqßuin li tenamit. Ut nak eb li cuanqueb saß li tenamit Hai teßchâlk chi pletic kiqßuin joß xeßxbânu xbên cua, lâo toêlelik chiruheb.
6Eb aßan toeßrâlina xban nak teßxcßoxla nak yôko chi êlelic joß kacßul xbên cua.
7Lâex têril nak ac xeßel saß li tenamit Hai. Tojoßnak tex-êlk chak saß li naßajej li mukmûkex cuiß ut tex-oc saß li tenamit chi pletic xban nak li Kâcuaß lê Dios tixkßaxtesi saß êrukß li tenamit aßan.
8Ut nak acak xex-oc, têcßat li tenamit aßan joß xye li Kâcuaß. Aßin lê taklanquil tinqßue, chan laj Josué.
9Chirix chic aßan laj Josué quixtaklaheb lix soldado re nak teßxic chixmukbal ribeb saß jun li naßajej li cuan saß xyi li cuib chi tenamit Bet-el ut Hai. Ut laj Josué quicana saß xyânkeb li jun chßol chic lix soldado chiru li kßojyîn aßan.
10Cuulajak chic laj Josué quicuacli toj ekßela ut quixchßutub lix soldado. Ut laj Josué rochbeneb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel, aßan eb li queßcßamoc be chiruheb li soldado nak queßcôeb chi pletic riqßuineb laj Hai.
11Ut eb li soldado li queßcôeb chi pletic rochben laj Josué queßcuulac nachß riqßuin li tenamit ut queßxyîb lix muhebâleb saß li ru takßa saß li norte li cuan chiru li oquebâl re li tenamit.
12b mil tana li soldado li quixtaklaheb re teßxmuk rib saß li naßajej li cuan saß li oeste saß xyi li cuib chi tenamit Bet-el ut Hai.
13Joßcaßin nak quixjach ruheb lix soldado laj Josué. Jun chßûtal queßcana saß li norte cuan cuiß lix muhebâleb. Ut li jun chßûtal chic mukmûqueb chirix li tenamit Hai saß li oeste. Ut chiru li kßojyîn aßan laj Josué rochbeneb lix soldado queßcube saß li ru takßa.
14Nak eb laj Josué cuanqueb saß li ru takßa, li rey re li tenamit Hai quirileb. Ut saß junpât quixchßutubeb lix soldado re nak teßxic chi pletic riqßuineb laj Israel saß li ru takßa Jordán. Abanan incßaß queßxnau nak cuanqueb ta yijach lix soldado eb aj Israel mukmûqueb chirix lix tenamiteb.
15Laj Josué ut eb lix soldado queßxbânu rib joß yôqueb chi êlelic chiruheb li soldado re li tenamit Hai. Eb aßan queßcôeb saß li be li naxic saß li chaki chßochß.
16Chixjunileb li soldado li cuanqueb Hai queßxchßutub rib re teßrâlinaheb lix soldado laj Josué. Xban râlinanquileb lix soldado laj Josué, chixjunileb queßxcanab lix tenamit.
17Ut mâ jun chic li cuînk quicana saß li tenamit Hai chi moco saß li tenamit Bet-el. Chixjunileb ban queßcôeb chirâlinanquileb laj Israel. Ut queßxcanab lix tenamiteb chi mâ ani chic tâilok re.
18Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Josué: —Taksi lâ chßîchß cuan saß lâ cuukß re xyebal reheb nak teßoc saß li tenamit xban nak lâin tinkßaxtesi êre li tenamit Hai, chan. Laj Josué quixtaksi lix chßîchß cuan saß rukß saß xbên li tenamit Hai.
19Ut eb li soldados li mukmûqueb chak chirix li tenamit nak queßril nak quixtaksi lix chßîchß laj Josué saß junpât queßel chak ut queßoc saß li tenamit ut queßrêchani. Ut saß junpât queßoc xcßatbal li tenamit.
20Ut eb li soldado re li tenamit Hai queßiloc chirixeb ut queßxqßue retal nak lix tenamiteb yô chi cßatc. Yô chi takecß lix sibel saß choxa. Mâcßaß chic quiru queßxbânu. Mâ bar chic quiru queßêlelic xban nak eb li soldado aj Israel li yôqueb chi êlelic toj saß li chaki chßochß, queßsukßi saß xbêneb ut queßoc chi pletic riqßuineb.
21Laj Josué ut eb lix soldados queßril nak eb li soldados li mukmûqueb chak ac xeßoc saß li tenamit chixcßatbal. Eb lix soldado laj Josué queßsukßi ut queßoc chi pletic riqßuineb li soldado re li tenamit Hai.
22Ut eb li soldados li queßoc chixcßatbal li tenamit queßel chak saß li tenamit ut queßoc ajcuiß chi pletic re nak eb li soldados aj Hai incßaß naru teßêlelik. Queßcana ban saß xyiheb laj Israel ut quilajeßcamsîc chixjunileb. Mâ jun chic queßcoleß.
23Caßaj cuiß li rey re li tenamit Hai incßaß quicamsîc. Quichapeß ban ut quicßameß riqßuin laj Josué.
24Nak queßrakeß chixcamsinquileb chixjunileb li soldado li queßâlinan reheb toj saß li chaki chßochß, eb li soldados aj Israel queßsukßi cuißchic saß li tenamit ut queßxcamsiheb li joß qßuial chic queßcana saß li tenamit Hai.
25Cablaju mil xqßuialeb chixjunileb li queßcamsîc saß li cutan aßan nak queßxsach chi junaj cua li tenamit Hai, joß cuînk joß ixk.
26Laj Josué incßaß quixcubsi lix chßîchß ut eb lix soldados incßaß queßxcanab pletic toj retal queßosoß chixjunileb li cuanqueb saß li tenamit Hai.
27Abanan chixjunileb lix quetômk ut chixjunil li cßaßru cuan reheb laj Hai, queßxxoc laj Israel chokß reheb joß quixye li Dios re laj Josué.
28Laj Josué ut eb lix soldados queßxcßat li tenamit Hai. Queßxpoßi chi junaj cua toj chalen anakcuan.
29Ut li rey li quicuan saß li tenamit Hai, yatzßbil queßxbânu re. Ut quixnumsi li cutan chi tßuytßu aran. Nak qui-ecuu laj Josué quixtakla xcubsinquil li camenak re teßxcut saß li oquebâl re li tenamit. Ut queßxtûb nabal li pec saß xbên. Toj tûbtu ajcuiß li pec aßan toj chalen anakcuan.
30Laj Josué quixyîb jun li artal saß li tzûl Ebal re xlokßoninquil li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel.
31Eb laj Israel queßxbânu joß quiyeheß reheb xban laj Moisés laj cßanjel chiru li Kâcuaß. Queßxyîb li artal joß tzßîbanbil saß li chakßrab li quiqßueheß re laj Moisés. Queßxyîb li artal riqßuin pec incßaß tîcobresinbil ru chi moco juchßbil riqßuin chßîchß. Ut queßxcßat lix mayejeb saß xbên li artal chiru li Kâcuaß. Queßmayejac re xcßambal ribeb saß usilal riqßuin li Kâcuaß.
32Ut aran chiruheb chixjunileb, laj Josué quixjuchß chiruheb li pec li chakßrab li quiqßueheß re laj Moisés.
33Ut chixjunileb laj Israel, rochbeneb li nequeßcßamoc be chiruheb joß eb ajcuiß li cuanqueb xcuanquil, ut eb laj rakol âtin, joß eb ajcuiß li jalan xtenamiteb, queßxakli saß xcaß pacßalil li Lokßlaj Câx li cuan cuiß lix contrato li Dios. Yôqueb chi iloc cuanqueb cuiß laj levita laj tij li yôqueb chi pakônc re li Lokßlaj Câx. Jun jachal li tenamit cuanqueb saß xjayal li tzûl Gerizim ut li jun jachal chic cuanqueb saß xjayal li tzûl Ebal. Queßxbânu joß quiyeheß reheb junxil xban laj Moisés laj cßanjel chiru li Dios re nak teßosobtesîk xban li Kâcuaß.
34Ut laj Josué quiril xsaß li chakßrab chiruheb. Quiril chi tzßakal chixjunil li tzßîbanbil saß li chakßrab chirix li osobtesîc ut li majecuâc.Laj Josué quiril xsaß li chakßrab chiruheb li tenamit. Mâ jun li âtin li quixtzßîba laj Moisés incßaß ta qui-ileß chiruheb chixjunileb laj Israel, joß cuînk, joß ixk, joß cocßal, joßeb ajcuiß li jalaneb xtenamit li cuanqueb saß xyânkeb laj Israel.
35Laj Josué quiril xsaß li chakßrab chiruheb li tenamit. Mâ jun li âtin li quixtzßîba laj Moisés incßaß ta qui-ileß chiruheb chixjunileb laj Israel, joß cuînk, joß ixk, joß cocßal, joßeb ajcuiß li jalaneb xtenamit li cuanqueb saß xyânkeb laj Israel.