1At Kâcuaß, junelic tinbichânk re xqßuebal âlokßal xban nak lâat nim lâ cuuxtân. Junelic tinye nak lâat kßaxal châbilat kiqßuin.
2Tinye resil nak lâ cuuxtân incßaß nalaj incßaß na-osoß. Cuan ban chi junelic. Joß nak li choxa cuan saß xnaßaj chi junelic, joßcan ajcuiß lâ châbilal cuan chi junelic.
3Lâat caye: —Xinbânu jun li contrato riqßuin laj David, li sicßbil ru inban chi cßanjelac chicuu ut xinye re chi joßcaßin:
4Chalen anakcuan eb lâ cualal âcßajol teßoc chokß rey chokß âcuûchil nak tat-êlk lâat. Chi junelic kße cutan, eb lâ cualal âcßajol chic teßoc chokß rey.—
5At Kâcuaß, chixjunileb li cuanqueb saß choxa nacateßxlokßoni xban lâ châbilal. Nequeßxqßue âlokßal xban li sachba chßôlej li nalajâbânu.
6Mâcßaß chic junak dios châcuu lâat. ¿Ma cuan ta biß junak saß choxa naru xjuntakßêtanquil âcuiqßuin lâat?
7Chixjunileb li santil ángel nequeßxqßue âlokßal xban nak kßaxal nim lâ cuanquil. Lâat xucuanbil âcuu xbaneb chixjunileb li cuanqueb saß choxa.
8At Kâcuaß, at nimajcual Dios, mâ ani chic junak joß lâat. Kßaxal nim lâ cuanquil, at Kâcuaß, ut numtajenak lâ châbilal.
9Lâat cuan âcuanquil saß xbên li palau ut lâat nacattukuban ru lix cau ok nak yô chi ecßânc chi cau.
10Lâat xatnumta saß xbên li tenamit Egipto. Riqßuin xnimal lâ cuanquil xachaßchaßi ruheb li xicß nequeßiloc âcue.
11Lâat aj êchal re li choxa joß ajcuiß li ruchichßochß xban nak lâat catyîban re chixjunil li cßaßru cuan.
12Lâat catyîban re chixjunil li cßaßru cuan chalen saß li norte toj saß li sur. Li tzûl Tabor ut li tzûl Hermón nequeßxqßue âlokßal.
13Kßaxal nim lâ cuanquil ut kßaxal cau âcuib. Lâat yal âcue saß xbên chixjunil xban nak nim âcuanquil.
14Lâat nacatrakoc âtin saß tîquilal. Nacacßutbesi lix yâlal ut lâ rahom riqßuin chixjunil li nacabânu.
15Us xak reheb li tenamit li nequeßxnau xqßuebal âlokßal. Us xak reheb li nequeßxbânu li cßaßru nacacßut chiruheb, at nimajcual Dios.
16Saß âcßabaß lâat junelic sahak saß xchßôleb. Numtajenak xsahil xchßôleb xban lâ tîquilal.
17Relic chi yâl lâat nacatqßuehoc xsahil li kachßôl ut lâat nacatqßuehoc kametzßêu. Tâcuânk kacuanquil xban nak joßcan nacacuaj lâat.
18At nimajcual Dios, lâat li nacatcoloc ke. Lâat li karey lâo aj Israel. Lâat santo.
19Lâat xacßutbesi jun li visión chiruheb lâ tenamit ut xaye reheb: —Lâin xinqßue xcuanquil jun li cuînk cau rib. Lâin xinxakaban re chi taklânc saß xbên lin tenamit.
20Xinsicß ru laj David laj cßanjel chicuu ut xinqßue li aceite saß xjolom retalil nak lâin xinxakaban re chokß rey.
21Junelic cuânkin riqßuin ut junelic tinqßue xcuanquil.
22Eb li xicß nequeßiloc re incßaß teßnumtâk saß xbên. Ut eb li incßaß useb xnaßleb incßaß teßxsach xcuanquil.
23Lâin tinsach ruheb li xicß nequeßiloc re. Lâin tinqßueheb chixtojbal lix mâqueb li nequeßtzßektânan re.
24Lâin tinra aßan ut tintenkßa. Aßan tânumtâk saß xbêneb li xicß nequeßiloc re riqßuin li cuanquilal li tinqßue re.
25Aßan chic nimak xcuanquil saß xbêneb li cuanqueb chire li palau Mediterráneo. Tâcuulak toj cuan cuiß li nimaß Eufrates.
26Ut aßan tixye cue: At Kâcuaß, lâat lin yucuaß. Lâat lin Dios. Lâat nacatcoloc cue ut lâat nacattenkßan cue.
27Lâin tinqßue xlokßal aßan joß nak naqßueheß xlokßal junak xbên alalbej ut aßan nimak xcuanquil chiruheb chixjunileb li rey li cuanqueb saß ruchichßochß.
28Junelic tinra aßan ut incßaß tâsachk xcuanquil li contrato li xinbânu riqßuin.
29Junes eb li ralal xcßajol teßoc chokß rey chokß rûchil aßan junelic kße cutan.
30Abanan cui eb li ralal xcßajol teßxcanab xbânunquil li xinye saß lin chakßrab, ut cui incßaß teßcuânk chi joß xinye reheb, lâin tinqßueheb chixtojbal rix lix mâqueb.
31Cui nequeßxkßet li cuâtin ut nequeßxmux ru lin chakßrab, lâin tinqßueheb chixcßulbal li raylal.
32Tinqßueheb chixtojbal xmâqueb ut tinqßue li raylal saß xbêneb xban li mâusilal teßxbânu.
33Abanan junelic tinra laj David ut junelic tinbânu li cßaßru xinyechißi re.
34Incßaß tinsach xcuanquil li contrato li quinbânu riqßuin. Chi moco tinjal incßaßux riqßuin li cßaßru quinye re.
35Saß xcßabaß xtîquilal inchßôl quinyechißi re laj David ut lâin incßaß ninticßtißic. Tinbânu ban li cßaßru quinye re.
36Junelic cuânk li ralal xcßajol ut junelic cuânkeb xcuanquil chokß rey joß najtil tâcuânk li sakße saß xbên li ruchichßochß.
37Teßcuânk xcuanquil chi junelic joß najtil tâcuânk li po chiru li choxa, chan li Dios.
38Abanan, at Kâcuaß, lâat xatzßektâna li rey li xasicß ru. Xacanab xjunes xban nak yô âjoskßil riqßuin.
39Xasach xcuanquil li contrato li xabânu riqßuin laj cßanjel châcuu. Chanchan nak xacut chi chßochß lix corona nak xacuisi lix cuanquil li rey.
40Xajuqßui li tzßac li sutsu cuiß lix tenamit ut xajuqßui ajcuiß li cab li queßxcol cuiß ribeb.
41Chixjunileb li tenamit li nequeßnumeß aran, nequeßrelkßa li cßaßru re. Ut chixjunileb li tenamit li cuanqueb chi nachß, nequeßxseße li cßaßru yô chixcßulbal.
42Xacanabeb li xicß nequeßiloc re chi numtâc saß xbên ut kßaxal sa saß xchßôleb xban nak xeßrêchani lix tenamit.
43Incßaß xatenkßa saß li plêt. Chanchan xacuisi xkßesnal lix chßîchß. Joßcan nak eb li xicß nequeßiloc re xeßnumta saß xbên.
44Xacuisi lix lokßal ut xacuisi saß lix cuanquil.
45Chanchan nak ac tîx chic usta toj mâjiß natîx chi us ut xacßut xxutân.
46At Kâcuaß, ¿joß najtil chic yôk âjoskßil saß xbên li rey? ¿Ma incßaß tâcuil xtokßobâl ru?
47Chijulticokß taxak âcue nak lâo moco najt ta nococuan saß ruchichßochß xban nak yal cuînko. Ac joßcan nak coâyîb.
48Chikajunilo tocâmk. Mâ ani naru tâcolekß chiru li câmc. Tocâmk ban chikajunilo.
49At Kâcuaß, ¿ma incßaß chic nacat-uxtânan u joß cabânu najter? ¿Ma incßaß jultic âcue li cayechißi re laj David riqßuin xtîquilal âchßôl?
50At Kâcuaß, chaqßue taxak retal nak eb li tenamit yôqueb chixhobbaleb laj cßanjel châcuu. Incßaß na-el saß inchßôl li raylal li yôqueb chixbânunquil ke li incßaß nequeßxqßue âlokßal.
51At nimajcual Dios, eb li xicß nequeßiloc âcue yôqueb chixhobbal li rey li sicßbil ru âban. Yalak bar naxic yôqueb chixhobbal.Lokßoninbil taxak ru li nimajcual Dios chi junelic kße cutan. Joßcan taxak.
52Lokßoninbil taxak ru li nimajcual Dios chi junelic kße cutan. Joßcan taxak.