¹C'hwec'h devezh a-raok ar Pask, Jezuz a zeuas da Vetania, e-lec'h ma oa Lazar, an hini a oa bet marv hag en devoa adsavet a-douez ar re varv.

¹Cu şase zile înainte de Paşte, Isus a venit în Betania, unde era Lazăr, care fusese mort, şi pe care îl înviase din morţi.

²Graet e voe dezhañ eno ur goan, Marta a servije, ha Lazar a oa unan eus ar re a oa ouzh taol gantañ.

²Acolo I-au pregătit o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din ceice şedeau la masă cu El.

³Neuze Mari, o vezañ kemeret ul lur c'hwezh-vat a nard pur, eus ur priz bras, a eoulias ganti treid Jezuz, hag o zorchas gant e blev; an ti a voe leuniet gant c'hwezh an traet-se.

³Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Isus, şi I -a şters picioarele cu părul ei; şi s'a umplut casa de mirosul mirului.

⁴Neuze Judaz Iskariod, mab Simon, unan eus an diskibien, an hini a dlee e werzhañ, a lavaras:

⁴Unul din ucenicii Săi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea să -L vîndă, a zis:

⁵Perak n'eo ket bet gwerzhet ar c'hwezh-vat-se tri c'hant diner, evit o reiñ d'ar beorien?

⁵,,De ce nu s'a vîndut acest mir cu trei sute de lei, şi să se fi dat săracilor?``

⁶Lavarout a rae kement-se, n'eo ket m'en dije preder ouzh ar beorien, met abalamour ma oa laer, hag o vezañ ma oa gantañ ar yalc'h, e kemere ar pezh a lakaed enni.

⁶Zicea lucrul acesta nu pentrucă purta grijă de săraci, ci pentrucă era un hoţ, şi, ca unul care ţinea punga, lua el ce se punea în ea.

⁷Jezuz a lavaras eta dezhañ: Lez anezhi d'ober; miret he deus ar c'hwezh-vat-se evit deiz va beziadur.

⁷Dar Isus a zis: ,,Lasă -o în pace; căci ea l -a păstrat pentru ziua îngropării Mele.

⁸Rak c'hwi ho po bepred ar beorien ganeoc'h, met n'ho po ket atav ac'hanon.

⁸Pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.``

⁹Neuze ur vandenn vras a Yuzevien, o vezañ gouezet e oa Jezuz eno, a zeuas di, n'eo ket hepken abalamour da Jezuz, met ivez evit gwelout Lazar, an hini en devoa adsavet a-douez ar re varv.

⁹O mare mulţime de Iudei au aflat că Isus era în Betania; şi au venit acolo, nu numai pentru Isus, ci ca să vadă şi pe Lazăr, pe care -l înviase din morţi.

¹⁰Hag ar veleien vras en em guzulias da lakaat ivez Lazar d'ar marv,

¹⁰Preoţii cei mai de seamă au hotărît să omoare şi pe Lazăr,

¹¹rak kalz eus ar Yuzevien, abalamour dezhañ, a yae hag a grede e Jezuz.

¹¹căci din pricina lui mulţi Iudei plecau dela ei şi credeau în Isus.

¹²An deiz war-lerc'h, ul lod bras a dud deuet evit ar gouel, o klevout e oa deuet Jezuz e Jeruzalem,

¹²A doua zi, o gloată mare, care venise la praznic, cum a auzit că vine Isus în Ierusalim,

¹³a gemeras brankoù palmez, hag a yeas a-raok dezhañ, o krial: Hozanna! Benniget ra vo roue Israel, an hini a zeu en anv an Aotrou!

¹³a luat ramuri de finic, şi I -a ieşit în întîmpinare, strigînd: ,,Osana! Binecuvîntat este Celce vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel!``

¹⁴Ha Jezuz, o vezañ kavet un azenig, a bignas warnañ eno, hervez ma'z eo skrivet:

¹⁴Isus a găsit un măgăruş, şi a încălecat pe el, dupăcum este scris:

¹⁵Na'z pez ket aon, merc'h Sion: setu, da roue a zeu, pignet war ebeul un azenez.

¹⁵,,Nu te teme, fiica Sionului; iată că Împăratul tău vine călare pe mînzul unei măgăriţe.``

¹⁶E ziskibien ne gomprenjont ket da gentañ kement-se; met pa voe roet gloar da Jezuz, neuze e teuas da soñj dezho penaos e oa bet skrivet an traoù-se diwar e benn, hag e oant bet c'hoarvezet gantañ.

¹⁶Ucenicii Lui n'au înţeles aceste lucruri dela început; dar, dupăce a fost proslăvit Isus, şi-au adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El, şi că ei le împliniseră cu privire la El.

¹⁷Ar vandenn a oa gantañ p'en devoa galvet Lazar eus ar bez, ha p'en devoa e adsavet a-douez ar re varv, a roe testeni dezhañ.

¹⁷Toţi ceice fuseseră împreună cu Isus, cînd chemase pe Lazăr din mormînt şi -l înviase din morţi, mărturiseau despre El.

¹⁸Hag abalamour ivez m'en devoa anavezet ar bobl penaos en devoa graet ar mirakl-se eo, e oant aet a-raok dezhañ.

¹⁸Şi norodul I -a ieşit în întîmpinare, pentrucă aflase că făcuse semnul acesta.

¹⁹Ar farizianed a lavaras eta etrezo: Gwelout a rit na c'hounezit netra; setu, an holl dud a ya war e lerc'h.

¹⁹Fariseii au zis deci între ei: ,,Vedeţi că nu cîştigaţi nimic: iată că lumea se duce după El!``

²⁰Met, bez' e oa un toullad Gresianed e-touez ar re a oa pignet evit azeuliñ e-pad ar gouel.

²⁰Nişte Greci dintre ceice se suiseră să se închine la praznic,

²¹Dont a rejont da gavout Filip eus Betsaida e Galilea; hag, o pediñ anezhañ, e lavarjont dezhañ: Aotrou, ni a garfe gwelout Jezuz.

²¹s'au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat, şi au zis: ,,Domnule, am vrea să vedem pe Isus.``

²²Filip a zeuas hag a lavaras da Andrev, hag Andrev ha Filip en lavaras da Jezuz.

²²Filip s'a dus şi a spus lui Andrei; apoi Andrei şi Filip au spus lui Isus.

²³Ha Jezuz a respontas dezho: An eur a zo deuet ma tle Mab an den resev gloar.

²³Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului.

²⁴E gwirionez, e gwirionez, me a lavar deoc'h: ma ne varv ket ar c'hreunenn winizh goude ma vez taolet en douar, e chom hec'h-unan; met mar marv, e toug kalz a frouezh.

²⁴Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă grăuntele de grîu, care a căzut pe pămînt, nu moare, rămîne singur; dar dacă moare, aduce multă roadă.

²⁵An hini a gar e vuhez he c'hollo, hag an hini a gasa e vuhez er bed-mañ he miro evit ar vuhez peurbadus.

²⁵Cine îşi iubeşte viaţa, o va pierde; şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta, o va păstra pentru viaţa vecinică.

²⁶Mar servij unan bennak ac'hanon, ra zeuio war va lerc'h; hag e-lec'h ma vin, eno e vo ivez va servijer; ha mar servij unan bennak ac'hanon, an Tad a enoro anezhañ.

²⁶Dacă Îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze; şi unde sînt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă Îmi slujeşte cineva, Tatăl îl va cinsti.

²⁷Bremañ va ene a zo trubuilhet; ha petra a lavarin? Tad, savete ac'hanon eus an eur-mañ! Met evit kement-se on deuet en eur-mañ.

²⁷Acum sufletul Meu este tulburat. Şi ce voi zice?... Tată, izbăveşte-Mă din ceasul acesta?... Dar tocmai pentru aceasta am venit pînă la ceasul acesta!

²⁸Tad, ro gloar da'z anv. Neuze e teuas ur vouezh eus an neñv, hag a lavaras: Roet em eus gloar dezhañ, hag e roin gloar dezhañ c'hoazh.

²⁸Tată, proslăveşte Numele Tău!`` Şi din cer, s'a auzit un glas, care zicea: ,,L-am proslăvit, şi -L voi mai proslăvi!``

²⁹Ar bobl a oa eno, hag o devoa klevet, a lavare e oa ar c'hurun; re all a lavare: Un ael en deus komzet outañ.

²⁹Norodul, care stătea acolo, şi care auzise glasul, a zis că a fost un tunet. Alţii ziceau: ,,Un înger a vorbit cu El!``

³⁰Jezuz a gemeras ar gomz hag a lavaras dezho: Ar vouezh-se n'eo ket evidon-me, met evidoc'h.

³⁰Isus a răspuns: ,,Nu pentru Mine s'a auzit glasul acesta, ci pentru voi.

³¹Bremañ en em ra barnedigezh ar bed-mañ; bremañ priñs ar bed-mañ a vo taolet er-maez.

³¹Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpînitorul lumii acesteia va fi aruncat afară.

³²Ha me, pa vin bet savet eus an douar, a denno an holl dud da'm c'havout.

³²Şi după ce voi fi înălţat de pe pămînt, voi atrage la Mine pe toţi oamenii.`` -

³³Met, lavarout a rae kement-se evit merkañ dre beseurt marv e tlee mervel.

³³Vorbind astfel, arăta cu ce moarte avea să moară. -

³⁴Ar bobl a respontas dezhañ: Desket hon eus dre al lezenn e tle ar C'hrist chom da viken; penaos eta e lavarez eo ret da Vab an den bezañ savet? Piv eo ar Mab an den-se?

³⁴Norodul I -a răspuns: ,,Noi am auzit din Lege că Hristosul rămîne în veac; cum dar zici Tu că Fiul omului trebuie să fie înălţat? Cine este acest Fiu al omului?``

³⁵Jezuz a lavaras dezho: Ar sklêrijenn a zo c'hoazh ganeoc'h evit un nebeut amzer. Kerzhit e-pad m'hoc'h eus ar sklêrijenn, gant aon na zeufe an deñvalijenn d'ho soupren; rak an hini a gerzh en deñvalijenn ne oar ket pelec'h ez a.

³⁵Isus le -a zis: ,,Lumina mai este puţină vreme în mijlocul vostru. Umblaţi ca unii cari aveţi lumina, ca să nu vă cuprindă întunerecul: cine umblă în întunerec, nu ştie unde merge.

³⁶E-pad m'hoc'h eus ar sklêrijenn, kredit er sklêrijenn evit ma viot bugale ar sklêrijenn. Jezuz a lavaras an traoù-se, ha goude ez eas hag en em guzhas diouto.

³⁶Cîtă vreme aveţi lumina printre voi, credeţi în lumină, ca să fiţi fii ai luminii.`` Isus le -a spus aceste lucruri: apoi a plecat şi S'a ascuns de ei.

³⁷Hag evitañ da vezañ graet kement a virakloù dirazo, ne gredjont ket ennañ,

³⁷Măcar că făsese atîtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El,

³⁸abalamour d'ar ger en devoa ar profed Izaia lavaret da vezañ peurc'hraet: Aotrou, piv en deus kredet d'hor prezegenn? Ha da biv eo bet disklêriet brec'h an Aotrou?

³⁸ca să se împlinească vorba, pe care o spusese proorocul Isaia: ,,Doamne, cine a dat crezare propovăduirii noastre? Şi cui a fost descoperită puterea braţului Domnului?``

³⁹Dre-se, ne c'hellent ket krediñ, rak Izaia en deus lavaret c'hoazh:

³⁹De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis:

⁴⁰Dallet en deus o daoulagad ha kaletaet o c'halon, gant aon na welfent gant o daoulagad, ha na gomprenfent gant o c'halon, ha na zistrofent ouzh Doue, ha na yac'hafen anezho.

⁴⁰,,Le -a orbit ochii, şi le -a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu, şi să -i vindec.``

⁴¹Izaia a lavaras an traoù-mañ, pa welas e c'hloar, ha pa gomzas anezhañ.

⁴¹Isaia a spus aceste lucruri cînd a văzut slava Lui, şi a vorbit despre El.

⁴²Koulskoude kalz, memes eus ar re vras, a gredas ennañ; met n'anzavent ket kement-se abalamour d'ar farizianed, gant aon da vezañ kaset kuit eus ar sinagogenn.

⁴²Totuş, chiar dintre fruntaşi, mulţi au crezut în El; dar de frica Fariseilor nu -L mărturiseau pe faţă, ca să nu fie daţi afară din sinagogă.

⁴³Rak karout a raent muioc'h ar gloar a zeu eus an dud, eget gloar Doue.

⁴³Căci au iubit mai mult slava oamenilor decît slava lui Dumnezeu.

⁴⁴Met Jezuz a grias hag a lavaras: An hini a gred ennon, ne gred ket ennon, met en hini en deus va c'haset.

⁴⁴Iar Isus a strigat: ,,Cine crede în Mine, nu crede în Mine, ci în Cel ce M'a trimes pe Mine.

⁴⁵Hag an hini a wel ac'hanon, a wel an hini an deus va c'haset.

⁴⁵Şi cine Mă vede pe Mine, vede pe Cel ce M'a trimes pe Mine.

⁴⁶Me a zo deuet er bed evel sklêrijenn, evit na chomo ket en deñvalijenn an neb a gred ennon.

⁴⁶Eu am venit ca să fiu o lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine, să nu rămînă în întunerec.

⁴⁷Ha mar klev unan bennak va gerioù ha ne gred ket ennon, ne varnan ket anezhañ, rak n'on ket deuet evit barn ar bed, met evit e saveteiñ.

⁴⁷Dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec; căci Eu n'am venit să judec lumea, ci să mîntuiesc lumea.

⁴⁸An hini na'm degemer ket ha na zegemer ket va gerioù en deus e varner; ar ger am eus prezeget eo, a varno anezhañ en deiz diwezhañ.

⁴⁸Pe cine Mă nesocoteşte şi nu primeşte cuvintele Mele, are cine -l osîndi: Cuvîntul, pe care l-am vestit Eu, acela îl va osîndi în ziua de apoi.

⁴⁹Rak n'eo ket ac'hanon va-unan em eus komzet, met an Tad en deus va c'haset, en deus gourc'hemennet din ar pezh a dleen lavarout ha prezeg.

⁴⁹Căci Eu n'am vorbit dela Mine însumi, ci Tatăl, care M'a trimes, El însuş Mi -a poruncit ce trebuie să spun şi cum trebuie să vorbesc.

⁵⁰Hag anavezout a ran penaos e c'hourc'hemenn eo ar vuhez peurbadus. An traoù a lavaran eta, a lavaran evel m'en deus an Tad o lavaret din.

⁵⁰Şi ştiu că porunca Lui este viaţa vecinică. De aceea lucrurile, pe cari le spun, le spun aşa cum Mi le -a spus Tatăl.``