¹Een onderwijzing van David, voor den opperzangmeester, op de Neginoth.

¹(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe instrumente cu coarde. O cîntare a lui David.) Ia aminte, Dumnezeule, la rugăciunea mea, şi nu Te ascunde de cererile mele!

²O God! neem mijn gebed ter oren, en verberg U niet voor mijn smeking.

²Ascultă-mă, şi răspunde-mi! Rătăcesc încoace şi încolo, şi mă frămînt,

³Merk op mij, en verhoor mij; ik bedrijf misbaar in mijn klacht, en maak getier;

³din pricina zarvei vrăjmaşului şi din pricina apăsării celui rău. Căci ei aruncă nenorocirea peste mine, şi mă urmăresc cu mînie.

⁴Om den roep des vijands, vanwege de beangstiging des goddelozen; want zij schuiven ongerechtigheid op mij, en in toorn haten zij mij.

⁴Îmi tremură inima în mine, şi mă cuprinde spaima morţii,

⁵Mijn hart smart in het binnenste van mij, en verschrikkingen des doods zijn op mij gevallen.

⁵mă apucă frica şi groaza, şi mă iau fiorii.

⁶Vrees en beving komt mij aan, en gruwen overdekt mij;

⁶Eu zic: ,,O, dacă aş avea aripile porumbelului, aş sbura, şi aş găsi undeva odihnă!``

⁷Zodat ik zeg: Och, dat mij iemand vleugelen, als ener duive, gave! ik zou henenvliegen, waar ik blijven mocht.

⁷Da, aş fugi departe de tot, şi m'aş duce să locuiesc în pustie. -(Oprire).

⁸Ziet, ik zou ver wegzwerven, ik zou vernachten in de woestijn. Sela.

⁸Aş fugi în grabă la un adăpost de vîntul acesta năpraznic şi de furtuna aceasta.

⁹Ik zou haasten, dat ik ontkwame, van den drijvenden wind, van den storm.

⁹Nimiceşte -i, Doamne, împarte-le limbile, căci în cetate văd silă şi certuri;

¹⁰Verslind hen, HEERE! deel hun tong; want ik zie wrevel en twist in de stad.

¹⁰zi şi noapte ei îi dau ocol pe ziduri: nelegiuirea şi răutatea sînt în sînul ei;

¹¹Dag en nacht omringen zij haar op haar muren; en ongerechtigheid en overlast is binnen in haar.

¹¹răutatea este în mijlocul ei, şi vicleşugul şi înşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.

¹²Enkel verderving is binnen in haar; en list en bedrog wijkt niet van haar straat.

¹²Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi: nu protivnicul meu se ridică împotriva mea, căci m'aş ascunde dinaintea lui.

¹³Want het is geen vijand, die mij hoont, anders zou ik het hebben gedragen; het is mijn hater niet, die zich tegen mij groot maakt, anders zou ik mij voor hem verborgen hebben.

¹³Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce şi prieten cu mine!

¹⁴Maar gij zijt het, o mens, als van mijn waardigheid, mijn leidsman en mijn bekende!

¹⁴Noi, cari trăiam împreună într'o plăcută prietenie, şi ne duceam împreună cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu!

¹⁵Wij, die te zamen in zoetigheid heimelijk raadpleegden; wij wandelden in gezelschap ten huize Gods.

¹⁵Să vină moartea peste ei, şi să se pogoare de vii în locuinţa morţilor! Căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor.

¹⁶Dat hun de dood als een schuldeiser overvalle, dat zij als levend ter helle nederdalen; want boosheden zijn in hun woning, in het binnenste van hen.

¹⁶Dar eu strig către Dumnezeu, şi Domnul mă va scăpa.

¹⁷Mij aangaande, ik zal tot God roepen, en de HEERE zal mij verlossen.

¹⁷Seara, dimineaţa, şi la amiază, oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.

¹⁸Des avonds, en des morgens, en des middags zal ik klagen en getier maken; en Hij zal mijn stem horen.

¹⁸Mă va scăpa din lupta care se dă împotriva mea, şi-mi va aduce pacea, căci mulţi mai sînt împotriva mea!

¹⁹Hij heeft mijn ziel in vrede verlost van den strijd tegen mij; want met menigte zijn zij tegen mij geweest.

¹⁹Dumnezeu va auzi, şi -i va smeri, El, care, din vecinicie, stă pe scaunul Lui de domnie. -(Oprire). Căci în ei nu este nicio nădejde de schimbare, şi nu se tem de Dumnezeu.

²⁰God zal horen, en zal hen plagen, als die van ouds zit, Sela; dewijl bij hen gans geen verandering is, en zij God niet vrezen.

²⁰Ei pun mîna pe cei ce trăiau în pace cu ei, şi îşi calcă legămîntul.

²¹Hij slaat zijn handen aan degenen, die vrede met Hem hadden; hij ontheiligt Zijn verbond.

²¹Gura lor este dulce ca smîntîna, dar în inimă poartă războiul: cuvintele lor sînt mai alunecoase decît untdelemnul, dar cînd ies ele din gură, sînt nişte săbii.

²²Zijn mond is gladder dan boter, maar zijn hart is krijg; zijn woorden zijn zachter dan olie, maar dezelve zijn blote zwaarden.

²²Încredinţează-ţi soarta în mîna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.

²³Werp uw zorg op den HEERE, en Hij zal u onderhouden; Hij zal in eeuwigheid niet toelaten, dat de rechtvaardige wankele. [ (Psalms 55:24) Maar Gij, o God! zult die doen nederdalen in den put des verderfs; de mannen des bloeds en bedrogs zullen hun dagen niet ter helft brengen; ik, daarentegen, zal op U vertrouwen. ]

²³Şi Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în fundul gropii. Oamenii setoşi de sînge şi de înşelăciune, nu vor ajunge nici jumătate din zilele lor. Eu însă mă încred în Tine!