1En tiu tempo Jehuda apartigxis for de siaj fratoj, kaj eklogxis apud iu Adulamano, kiu estis nomata HXira.
1Saß eb li cutan aßan, laj Judá quirisi rib saß xyânkeb li ras ut li rîtzßin ut cô saß li naßajej li cuan cuiß jun li cuînk aj adulamita. Li cuînk aßan aj Hira xcßabaß.
2Kaj Jehuda vidis tie filinon de iu Kanaanido, nomata SXua, kaj li prenis sxin kaj envenis al sxi.
2Ut aran cuan jun li cuînk aj cananeo aj Súa xcßabaß. Laj Súa cuan jun lix rabin. Ut cô xchßôl laj Judá chirix li xkaßal aßan toj retal quixcßam chokß rixakil.
3Kaj sxi gravedigxis kaj naskis filon; kaj li donis al li la nomon Er.
3Li rixakil laj Judá quicana chi yaj aj ixk ut quicuan jun li ralal riqßuin. Aj Er queßxqßue chokß xcßabaß li cßulaßal.
4Kaj sxi denove gravedigxis kaj naskis filon, kaj sxi donis al li la nomon Onan.
4Laj Judá quicuan cuißchic jun li ralal riqßuin li ixk aßan ut quixqßue aj Onán chokß xcßabaß.
5Kaj ankoraux plue sxi naskis filon, kaj donis al li la nomon SXela. Sed Jehuda estis en Kezib, kiam sxi naskis tiun.
5Laj Judá quicuan rox li ralal riqßuin li ixk aßan ut quixqßue aj Sela chokß xcßabaß. Laj Sela, aßan quiyoßla saß li tenamit Quezib.
6Kaj Jehuda prenis edzinon por sia unuenaskito Er, kaj sxia nomo estis Tamar.
6Laj Judá quixsumub laj Er li xbên ralal riqßuin jun li ixk xTamar xcßabaß.
7Sed Er, la unuenaskito de Jehuda, estis malbona antaux la okuloj de la Eternulo, kaj la Eternulo lin mortigis.
7Laj Er kßaxal yibru xnaßleb chiru li Dios. Joßcan nak li Kâcuaß Dios quixrak xcutan laj Er.
8Tiam Jehuda diris al Onan: Envenu al la edzino de via frato, kaj boedzigxu kun sxi kaj naskigu idaron al via frato.
8Chirix lix camic laj Er, laj Judá quixye re laj Onán li ralal: —Anakcuan tatxic riqßuin li rixakil lâ cuas camenak. Ut tatcuânk riqßuin re nak tâcuânk ralal xcßajol lâ cuas camenak, chan laj Judá.
9Sed Onan sciis, ke ne por li estos la idaro; tial, envenante al la edzino de sia frato, li elversxadis la semon sur la teron, por ne doni idaron al sia frato.
9Ut laj Onán quixnau nak li cocßal li teßyoßlâk riqßuin li ixk aßan mâcuaß saß xcßabaß aßan teßyoßlâk. Saß xcßabaß ban li ras camenak. Incßaß quicuulac chiru. Joßcan nak laj Onán nak nacuan riqßuin li ixk, naxsicß xyâlal chanru tixbânu re nak li ixk incßaß tâcanâk chi yaj.
10Kaj malplacxis al la Eternulo tio, kion li faris, kaj Li mortigis ankaux lin.
10Xban nak incßaß quicuulac chiru li Dios li cßaßru quixbânu laj Onán, li Dios quixrak ajcuiß lix yußam aßan.
11Tiam Jehuda diris al sia bofilino Tamar: Restu kiel vidvino en la domo de via patro, gxis grandigxos mia filo SXela. CXar li timis, ke eble li ankaux mortos, kiel liaj fratoj. Kaj Tamar iris kaj eklogxis en la domo de sia patro.
11Ut laj Judá quixye re li ralib: —Anakcuan tatxic saß rochoch lâ yucuaß ut tatcanâk âjunes toj retal tâcuînkilokß li cualal laj Sela, chan laj Judá re lix Tamar. Ut laj Judá quixye saß xchßôl: —Micam anchal laj Sela joß nak xeßcam li ras, chan. Ut lix Tamar cô saß rochoch lix yucuaß ut aran quicana.
12Pasis multe da tempo, kaj mortis la filino de SXua, la edzino de Jehuda. Kiam Jehuda konsoligxis, li iris Timnan, al la tondantoj de liaj sxafoj, li kaj lia amiko, HXira la Adulamano.
12Mokon chic quicam li rixakil laj Judá. Li ixk aßan, aßan lix rabin laj Súa. Nak ac xnumeß xrahil xchßôl laj Judá chirix xcamic li rixakil, cô saß li tenamit Timnat li nabeseß cuiß rixeb lix carner. Laj Hira aj adulamita cô rochben.
13Kaj oni sciigis al Tamar, dirante: Jen via bopatro iras Timnan, por tondi siajn sxafojn.
13Lix Tamar quirabi resil nak tâcuulak laj Judá saß li tenamit Timnat chixqßuebal chi besecß rixeb lix carner. Laj Judá, aßan lix yucuaß lix bêlom camenak.
14Tiam sxi demetis de si siajn vestojn de vidvineco kaj kovris sin per kovrotuko kaj vualis sin, kaj sidigxis apud la pordo de Enaim, kiu trovigxas sur la vojo al Timna. CXar sxi vidis, ke SXela grandigxis kaj sxi ne estas donita al li kiel edzino.
14Lix Tamar quixnau nak ac xcuînkiloß laj Sela ut incßaß quiqßueheß chokß xbêlom joß quiyechißîc re junxil. Quirisi li rakß chirix li nequeßrocsi li xmâlcaßan ut quixtzßap li ru ut quixlan rib riqßuin lix tßicr re nak tâcßutûnk joß junak ixk li naxcßayi rib. Ut cô saß li oquebâl re li tenamit Enaim, li cuan saß xbehil Timnat.
15Kaj Jehuda sxin vidis, kaj li pensis, ke sxi estas publikulino, cxar sxi kovris sian vizagxon.
15Nak laj Judá quiril li ixk, aßan quixcßoxla nak aßan jun ixk xcomoneb li nequeßxcßayi rib xban nak tzßaptzßo li ru riqßuin lix tßicr.
16Kaj li turnis sin al sxi cxe la vojo, kaj diris: Lasu min enveni al vi. CXar li ne sciis, ke tio estas lia bofilino. Kaj sxi diris: Kion vi donos al mi, se vi envenos al mi?
16Laj Judá incßaß naxnau nak aßan li ralib. Quijiloc chi xcßatk ut quixye re, —Chinâcanab chi cuânc âcuiqßuin, chan. Li ixk quixye re: —¿Cßaßru tâqßue cue cui tincanab cuib châcuu? chan.
17Kaj li diris: Mi sendos al vi kapron el la brutaro. Sed sxi diris: Donu al mi garantiajxon, gxis vi sendos.
17Laj Judá quixye re: —Lâin tintakla chak junak ral li chibât chokß âcue, chan. Ut li ixk quixye: —Us, abanan canab cuan junak retalil cue ma relic na chi yâl nak tâtakla chak li chßina chibât, chan.
18Kaj li diris: Kian garantiajxon mi donu al vi? SXi diris: Vian sigelilon kaj vian sxnureton, kaj vian bastonon, kiu estas en via mano. Kaj li donis al sxi kaj envenis al sxi, kaj sxi gravedigxis de li.
18Laj Judá quixye re: —¿Cßaßru tâcuaj tinqßue âcue? chan. Ut li ixk quixye re: —Qßue chokß cue lâ matkßab li cuan cuiß retalil lâ cßabaß joß ajcuiß lix cßâmal. Ut tâcanab ajcuiß cuiqßuin lâ xukß li cuan saß âcuukß, chan li ixk. Ut laj Judá quixqßue re li cßaßru quixpatzß ut quicuan riqßuin. Ut lix Tamar quicana chi yaj aj ixk.
19Kaj sxi levigxis kaj iris, kaj formetis de si sian kovrotukon kaj surmetis sur sin siajn vestojn de vidvineco.
19Ut li ixk qui-el saß li naßajej aßan, ut quirisi lix tßicr li quixlan cuiß rib. Ut quixqßue cuißchic chirix li rakß li nequeßrocsi li xmâlcaßan.
20Kaj Jehuda sendis la kapron per sia amiko la Adulamano, por preni la garantiajxon el la manoj de la virino; sed li sxin ne trovis.
20Ut laj Judá quixtakla li chßina chibât chirix laj adulamita re nak li ixk tixkßaxtesi chak lix matkßab joß ajcuiß lix xukß. Abanan laj adulamita nak quicuulac incßaß chic quixtau li ixk. Mâ ani chic.
21Kaj li demandis la homojn de sxia loko, dirante: Kie estas la publikulino, kiu sidis en Enaim cxe la vojo? Kaj ili diris: CXi tie ne estis publikulino.
21Laj adulamita quixpatzß reheb li cuînk aran: —Checuy inmâc. ¿Ma incßaß xeril ru li ixk arin li naxcßayi rib li quicuan saß li oquebâl re li tenamit Enaim?— Eb aßan queßchakßoc ut queßxye re: —Arin mâ jun ixk yibru xnaßleb nacuan, chanqueb re.
22Kaj li revenis al Jehuda, kaj diris: Mi sxin ne trovis, kaj ankaux la homoj de la loko diris, ke tie ne estis publikulino.
22Ut laj adulamita quisukßi riqßuin laj Judá ut quixye re, —Incßaß xintau li ixk li xaye cue. Ut li cuînk li cuanqueb aran, xinpatzß reheb ut xeßxye cue nak mâ jun ixk yibru xnaßleb nacuan aran chanqueb cue.—
23Tiam Jehuda diris: SXi prenu gxin al si, por ke ni ne estu mokataj; mi sendis ja cxi tiun kapron, sed vi sxin ne trovis.
23Laj Judá quixye re: —¿Cßaß xjalenquil? Canâkeb cuan li cßaßru cue riqßuin li ixk aßan. Chi joßcan incßaß tincßut inxutân chiruheb li tenamit. Lâin xintakla li chßina chibât chokß re abanan incßaß xatau chak, chan.
24Post la paso de tri monatoj oni sciigis al Jehuda, dirante: Tamar, via bofilino, malcxastigxis, kaj sxi ecx gravedigxis de malcxasteco. Tiam Jehuda diris: Elkonduku sxin, kaj oni sxin brulmortigu.
24Nak ac xnumeß chic oxib po queßxye re laj Judá: —Lix Tamar lâ cualib yô chi yumbêtac xban nak yaj aj ixk chic.— Ut laj Judá quixye reheb: —Ayukex. Têrisi li ixk aßan saß rochoch lix yucuaß ut têcßat, chan laj Judá reheb.
25Kiam oni sxin kondukis, sxi sendis, ke oni diru al sxia bopatro: Mi gravedigxis de la viro, al kiu apartenas cxi tio. Kaj sxi diris: Rekonu, al kiu apartenas la sigelilo kaj la sxnuretoj kaj cxi tiu bastono.
25Nak eb li cuînk yôqueb chirisinquil lix Tamar saß rochoch, quixtakla xkßaxtesinquil li cßaßru re laj Judá. Ut quixtakla ajcuiß xyebal re, —Lâin yaj aj ixkin anakcuan xban laj êchal re li cßaßak re ru aßin. Bânu usilal, il chi us ani na laj êchal re li matkßab aßin, joß ajcuiß lix cßâmal ut li xukß, chan reheb.
26Kaj Jehuda rekonis, kaj li diris: SXi estas pli prava ol mi, cxar mi ne donis sxin al mia filo SXela. Kaj li sxin ne plue konis.
26Nak queßcuulac li takl riqßuin laj Judá, queßxcßut chiru li cßaßak re ru li quixtakla lix Tamar. Ut laj Judá ticto quixqßue retal nak aßan laj êchal re li cßaßak re ru aßan. Ut quixye: —Li ixk aßin tîc xchßôl chicuu lâin. Xinmâcob xban nak incßaß xinqßue li cualal laj Sela chokß xbêlom joß xinyechißi chak junxil, chan. Ut laj Judá incßaß chic quicuan riqßuin li ixk.
27Kiam sxi devis naski, montrigxis, ke gxemeloj estas en sxia ventro.
27Ut nak quicuulac xkßehil nak quiqßuira lix Tamar, lut eb lix cocßal li queßyoßla.
28Kaj kiam sxi estis naskanta, elsxovigxis la mano de unu infano; kaj la akusxistino prenis kaj alligis al la mano rugxan fadenon, dirante: CXi tiu eliris la unua.
28Nak yô chi yoßlâc li xbên cßulaßal, qui-el chak li rukß xbên cua. Ut li ixk li yô chi iloc re lix Tamar quixbacß jun li caki cßam chi xcux rukß li cßulaßal ut quixye: —Li caki cßam aßin, aßan retalil nak aßan li asbej, chan.
29Sed kiam li retiris sian manon, eliris lia frato. Kaj sxi diris: Kial vi faris por vi trasxiron? Kaj oni donis al li la nomon Perec.
29Saß junpât quirocsi cuißchic rukß li cßulaßal. Ut aß chic li rîtzßin quiyoßla xbên cua. Ut laj ilol re quixye: —¿Cßaßut nak lâat chic tatyoßlâk xbên cua? chan li ixk re li cßulaßal. Ut aj Fares queßxqßue chokß xcßabaß li cßulaßal.Chirix aßan quiyoßla li quirisi li rukß xbên cua li quiqßueheß retalil riqßuin caki cßam. Ut aj Zara queßxqßue chokß xcßabaß li cßulaßal.
30Poste eliris lia frato, kiu havis sur sia mano la rugxan fadenon. Kaj oni donis al li la nomon Zerahx.
30Chirix aßan quiyoßla li quirisi li rukß xbên cua li quiqßueheß retalil riqßuin caki cßam. Ut aj Zara queßxqßue chokß xcßabaß li cßulaßal.