1Nomu viajn fratojn Mia popolo, kaj viajn fratinojn Kompatataj.
1Joßcan nak têye reheb laj Israel lê rech tenamitil “Ammi” ut têye ajcuiß reheb “Ruhama”. Chi jalbil ru naraj naxye: Lâex ralal xcßajol li Dios ut rarôquex xban.
2Havu jugxon kontraux via patrino, havu jugxon, cxar sxi ne estas Mia edzino, kaj Mi ne estas sxia edzo; sxi forigu la malcxastecon de sia vizagxo kaj la adultemecon de siaj mamoj,
2Ex cualal incßajol, chekßusak lê naß. Yehomak re xcanabak xbânunquil li yibru naßleb xban nak aßan mâcuaß chic cuixakil ut lâin mâcuaßin chic xbêlom. Xcanabak xcßayinquil rib ut xcanabak xmuxbal ru lix sumlajic.
3por ke Mi ne senvestigu sxin gxis nudeco, kaj ne prezentu sxin tia, kia sxi estis en la tago de sia naskigxo, ke Mi ne faru sxin kiel dezerto, ne faru sxin kiel tero senakva, kaj ne mortigu sxin per soifo.
3Cui incßaß tixcanab, lâin tinmakß chiru chixjunil li cßaßru cuan re. Chanchan tßustßu tincanab joß nak quiyoßla. Chanchanak chic jun li chaki chßochß mâcßaß na-el chiru ut tâcâmk xban chaki el.
4Ankaux sxiajn infanojn Mi ne kompatus, cxar ili estas infanoj de malcxasto;
4Incßaß tincuil xtokßobâl ruheb li ralal xcßajol,
5cxar ilia patrino malcxastis, ilia naskintino malhonoris sin; cxar sxi diris:Mi sekvos miajn amistojn, kiuj donas al mi mian panon kaj mian akvon, miajn lanajxojn kaj miajn linajxojn, mian oleon kaj miajn drinkajxojn.
5xban nak eb aßan ralal xcßajol li ixk li incßaß naxutânac xbânunquil li mâusilal. Li ixk aßan quixye: —Lâin tinxic riqßuineb li cuînk li nequeßqßuehoc cue lin cua cuucßa, li nequeßqßuehoc cue li châbil tßicr lana ut lino joß ajcuiß li vino ut li aceite olivo, chan.
6Pro tio Mi baros vian vojon per dornoj, Mi cxirkauxbaros sxin, ke sxi ne trovos siajn vojojn.
6Joßcan nak tinram lix be chiru. Tintzßap lix be riqßuin qßuix ut riqßuin corral tzßac.
7SXi postkuros siajn amistojn, sed sxi ne kuratingos ilin; sxi sercxos ilin, sed ne trovos; kaj sxi diros:Mi iros returne al mia unua edzo, cxar pli bone estis al mi tiam, ol nun.
7Tixyal xkße chixsicßbal ani târahok re. Abanan incßaß chic tixtau. Ut riqßuin aßan tâyotßekß xchßôl ut tixye: —Tinsukßîk cuißchic riqßuin lin bêlom. Kßaxal us nak xincuan riqßuin chiru nak cuanquin anakcuan, chaßak.
8Kaj sxi ne sciis, ke Mi estis tiu, kiu donadis al sxi panon kaj moston kaj oleon, Mi donis al sxi multe da argxento kaj oro, kiun ili uzis por Baal.
8Li ixk aßan incßaß quixqßue retal nak lâin xinqßuehoc re lix trigo, ut lix vino ut lix aceite olivo. Ut lâin xinqßuehoc re chi nabal lix oro ut lix plata li quixmayeja chiru laj Baal.
9Tial Mi prenos returne Mian panon kaj Mian moston iliatempe, Mi forprenos Mian lanajxon kaj Mian linajxon, per kiu sxi kovris sian nudecon.
9Joßcan nak saß xkßehil li kßoloc, lâin incßaß chic tinqßue re li trigo ut li vino. Tinmakß chiru li tßicr lana ut lino li xinqßue re, re li rakß.
10Kaj nun Mi malkasxos sxian hontindajxon antaux la okuloj de sxiaj amistoj, kaj neniu savos sxin el Mia mano.
10Chiruheb chixjunileb li cuînk li naxra, lâin tinmakß chiru li cßaßru cuan re. Chanchan tßustßu tincanab chiruheb ut mâ ani târûk tâcolok re saß cuukß.
11Mi cxesigos cxian sxian gajecon, sxiajn festojn, monatkomencojn, kaj sabatojn, kaj cxiujn sxiajn solenajn kunvenojn.
11Lâin tincuisi li ninkßeîc chiru, li naqßuehoc xsahil xchßôl. Incßaß chic tâninkßeîk rajlal chihab, rajlal po chi moco saß li hilobâl cutan joß cßaynak xbânunquil. Incßaß chic tixninkßei ruheb lix dios.
12Mi dezertigos sxiajn vinbertrunkojn kaj sxiajn figarbojn, pri kiuj sxi diras:Tio estas donaco, kiun donis al mi miaj amistoj; Mi faros ilin arbaro, kaj la bestoj de la kampo ilin mangxos.
12Lâin tinsach li racuîmk uvas ut li cheß higo li quixye nak aßan lix tojbal li quiqßueheß re xbaneb li cuînk li nequeßrahoc re. Mâcßaß chic tâêlk saß xnaßaj li acuîmk uvas ut mâcßaßak chic li cheß li naûchin. Teßsachekß xbaneb li joskß aj xul.
13Mi punos sxin pro la tagoj de la Baaloj, al kiuj sxi incensis, ornaminte sin per siaj ringoj kaj siaj cxirkauxkoloj, kaj sekvante siajn amistojn, dum Min sxi forgesis, diras la Eternulo.
13Lâin tinqßue chixtojbal xmâc a ixk aßin li quinixtzßektâna ut quixcßat li pom chiru laj Baal. Kßaxal chßinaßus nak quixtikib rib nak quixqßue li xcaß xic oro ut quixqßue lix matkßab ut lix kßol ut cô chirixeb li cuînk li nequeßrahoc re ut incßaß chic niquinixcßoxla lâin li Kâcuaß.
14Tial jen Mi allogos sxin, kondukos sxin en dezerton, kaj parolos al sxi agrablajn vortojn;
14Abanan lâin tincßam cuißchic saß li chaki chßochß bar cuiß mâcßaß cuan. Ut aran tinkßunbesi cuißchic ut tinye re nak kßaxal ninra.
15kaj Mi donos al sxi sxiajn vinbergxardenojn el tie, kaj la valon de malgxojo Mi faros pordo de espero; kaj tie sxi kantos, kiel en la tagoj de sia juneco kaj kiel en la tempo de sia elirado el la lando Egipta.
15Tinqßue cuißchic re li acuîmk uvas. Ut tinqßue ajcuiß li ru takßa Acor chokß xnaßaj re nak cuan cßaßru tixyoßoni. Ut tixbicha inlokßal joß quixbânu saß xsâjilal nak quicuisi chak saß li naßajej Egipto.
16En tiu tempo, diras la Eternulo, sxi nomos Min:Mia edzo; sxi ne plu nomos Min:Mia mastro.
16Ut incßaß chic tixye: “At Baal, lâat laj êchal cue.” Tixye ban cue: “at inbêlom.”
17Mi forigos de sxia busxo la nomojn de la Baaloj, kaj oni ne plu rememoros ilin laux ilia nomo.
17Lâin tin-isînk re saß xchßôl lix cßabaßeb laj Baal. Ut mâ jun sut chic tixpatzß xcßabaßeb.
18Kaj Mi faros por ili en tiu tempo interligon kun la bestoj de la kampo, kun la birdoj de la cxielo, kaj kun la rampajxoj de la tero; pafarkon, glavon, kaj militon Mi ekstermos el la lando, kaj Mi donos al ili la eblon dormi eksterdangxere.
18Saß eb li cutan aßan lâin tinbânu jun li contrato riqßuineb li joskß aj xul li cuanqueb saß qßuicheß ut riqßuineb li xul li nequeßrupupic chiru choxa joß ajcuiß riqßuineb li xul li nequeßxjucuqui ribeb chiru chßochß. Tinbânu li contrato riqßuineb re nak incßaß chic teßxchßißchßißi li tenamit. Ut tincuisi saß ruchichßochß li tzimaj ut li chßîchß re pletic ut eb lin tenamit cuânkeb chic saß tuktûquil usilal.
19Mi fiancxigxos kun vi por cxiam, Mi fiancxigxos kun vi en vero kaj justo, en favorkoreco kaj kompatemeco.
19Joßcaßin quixye li Kâcuaß reheb lix tenamit: —Lâex aj Israel, chanchanex li cuixakil. Texincßam chi jun aj cua cuiqßuin. Texincßam saß tîquilal ut saß xyâlal. Junelic texinra ut tincuuxtâna êru.
20Mi fiancxigxos kun vi en fideleco, kaj vi ekkonos la Eternulon.
20Lâin texincßam cuißchic cuiqßuin saß châbilal. Ut lâex tênau nak lâin li Kâcuaß.
21En tiu tempo Mi favoros, diras la Eternulo, Mi favoros la cxielon, kaj gxi favoros la teron;
21Saß eb li cutan aßan lâin tinsume chak li cßaßru têpatzß cue lâex, li cualal incßajol. Lâin tintakla li hab re xtßakresinquil li chßochß.
22kaj la tero favoros la grenon, moston, kaj oleon, kaj cxi tiuj favoros Jizreelon.
22Ut saß li chßochß tâêlk li trigo ut li uvas ut li olivo. Ut lâex têye: “Jezreel”. Chi jalbil ru naraj naxye “Li Kâcuaß, aßan li na-acuoc”.Ut texinqßue chi cuânc saß li naßajej aßan ut lâin tin-osobtesînk êre ut tâcuânk cuißchic li cßaßru êre. Lâin texinra lâex, usta quinye nak incßaß chic nequexinra nak quinqßue êcßabaß chokß Lo-ruhama. Usta quinqßue êcßabaß chokß Lo-ammi nak quinye nak mâcuaßex intenamit, lâin tinye êre nak lâex chic li cualal incßajol. Ut lâex têye nak lâin li Kâcuaß lê Dios.
23Mi faros sxin al Mi fruktoporta sur la tero, kaj Mi kompatos la nekompatitinon; kaj al tiu, kiu estis ne Mia popolo, Mi diros:Vi estas Mia popolo; kaj gxi diros:Vi estas mia Dio.
23Ut texinqßue chi cuânc saß li naßajej aßan ut lâin tin-osobtesînk êre ut tâcuânk cuißchic li cßaßru êre. Lâin texinra lâex, usta quinye nak incßaß chic nequexinra nak quinqßue êcßabaß chokß Lo-ruhama. Usta quinqßue êcßabaß chokß Lo-ammi nak quinye nak mâcuaßex intenamit, lâin tinye êre nak lâex chic li cualal incßajol. Ut lâex têye nak lâin li Kâcuaß lê Dios.