1Kaj ekkantis Debora, kaj Barak, filo de Abinoam, en tiu tago, jene:
1Saß li cutan aßan, lix Débora ut laj Barac li ralal laj Abinoam queßbichan ut queßxye chi joßcaßin:
2CXar la cxefoj gvidis en Izrael Kaj la popolo montris sin fervora, Benu la Eternulon.
2—Cheqßuehak taxak xlokßal li Kâcuaß chêjunilex lâex xban nak saß li tenamit Israel toj cuanqueb cuînk cauheb xchßôl chi pletic ut xban ajcuiß nak toj cuanqueb cuînk teßraj oquênc saß li plêt.
3Auxskultu, ho regxoj; atentu, ho princoj: Mi al la Eternulo, mi kantas; Mi ludas al la Eternulo, Dio de Izrael.
3Chinêrabihak lâex rey. Chinêrabihak lâex li nequextaklan saß xbêneb li tenamit. Cheqßuehak retal xban nak lâin oc cue chi bichânc re xqßuebal xlokßal li Kâcuaß. Tinbicha xlokßal li nimajcual Dios li nakalokßoni lâo aj Israel.
4Ho Eternulo! kiam Vi eliris de Seir, Kiam Vi iris de la kampo de Edom, Tremis la tero, kaj la cxielo fluigis gutojn, Kaj la nuboj gutigis akvon.
4At Kâcuaß, nak cat-el saß li naßajej Seir, qui-ecßan li ruchichßochß saß xnaßaj. Ut nak cat-el saß li naßajej Edom, cßajoß li hab quixqßue.
5La montoj fluis antaux la Eternulo, Tiu Sinaj antaux la Eternulo, Dio de Izrael.
5At Kâcuaß, xban nak nim âcuanquil, eb li tzûl quilajeßecßan saß xnaßaj. Li tzûl Sinaí qui-ecßan saß xnaßaj xban lâ cuanquil lâat, at kaDios lâo aj Israel.
6En la tempo de SXamgar, filo de Anat, En la tempo de Jael, forlasitaj estis la vojoj, Kaj tiuj, kiuj devis iri sur la vojoj, iris laux flankaj vojetoj.
6Saß eb li cutan nak queßcuan laj Samgar, li ralal laj Anat, ut lix Jael, eb laj cßay incßaß chic queßnumeß saß li nim be ut eb laj viaje junes jalbe aj chic queßnumeß cuiß.
7Forestis jugxistoj en Izrael, forestis, GXis starigxis mi, Debora, GXis starigxis mi, patrino en Izrael.
7Eb li queßcuan saß li cocß tenamit li cuanqueb saß xcuênt Israel quilajeßel. Eb li naßajej queßcana chi mâ ani cuan aran toj nak lâin lix Débora xin-oc chixtenkßanquileb. Chanchanin lix naßeb laj Israel nak xin-oc chixtenkßanquileb.
8Oni elektis novajn diojn; Kaj tiam milito aperis antaux la pordego. CXu iu vidis sxildon aux lancon CXe la kvardek miloj de Izrael?
8Nak nequeßoc chixlokßoninquil li jalanil dios, naticla cuißchic li plêt. Ut mâ jun saß xyânkeb li caßcßâl mil chi cuînk quicuan xchßîchß malaj xlâns re teßxcol cuiß ribeb nak queßchal chi pletic li xicß nequeßiloc reheb.
9Mia koro estas kun la estroj de Izrael, Kun la fervoruloj en la popolo; Benu la Eternulon.
9Junelic ninqßue inchßôl chixtenkßanquileb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel, li xoleßxqßue rib chi anchaleb xchßôl saß xyânkeb li queßpletic re xcolbaleb laj Israel. Chinimâk taxak ru li Kâcuaß.
10Vi, kiuj rajdas sur blankaj azeninoj, Vi, kiuj sidas sur tapisxoj, Kaj vi, kiuj iras sur la vojo, kantu!
10Cheyehak resilal chêjunilex lâex li nequexxic chirixeb li bûr li sak rixeb ut lâex li nequexrakoc âtin. Cheyehak ajcuiß resilal lâex li nequexxic chêrok.
11Inter la kantoj de la pafarkistoj cxe la akvocxerpejoj, Tie oni prikantos la justecon de la Eternulo, La justecon de Lia estrado en Izrael. Tiam eliris al la pordego la popolo de la Eternulo.
11Chicuulak ta xyâb lix bicheb toj saß eb li naßajej li cuan cuiß li haß. Najt riqßuineb li nequeßpletic, cheßxbicha resil li usilal quilajxbânu li Kâcuaß reheb laj Israel. Cheßxbicha resil chanru nak quixtenkßaheb laj Israel chixcolbal ribeb. Ut lix tenamit li Dios queßcôeb saß li oquebâl re li tenamit.
12Vekigxu, vekigxu, Debora, Vekigxu, vekigxu, kantu kanton; Levigxu, Barak, kaj konduku viajn kaptitojn, filo de Abinoam!
12Chacuabi, at Débora. Chacuabi. Bicha junak li bich. Ut lâat, at Barac, ralal laj Abinoam, ayu. Cßameb chixjunileb li tenamit li queßchapeß chak saß li plêt.
13Tiam eliris la restintoj el la fortuloj de la popolo; La Eternulo eliris kun mi inter la herooj.
13Eb laj Israel queßcôeb chi pletic. Eb laj Israel, lix tenamit li Dios, queßcôeb chi pletic riqßuineb li cuanqueb xcuanquil.
14De Efraim venis tiuj, kiuj havas siajn radikojn en Amalek; Post vi venis Benjamen en via popolo; De Mahxir venis estroj, Kaj de Zebulun kondukantoj per princa bastono.
14Eb li ralal xcßajol laj Efraín li cuanqueb saß li naßajej li queßcuan cuiß laj Amalec, queßcôeb saß li ru takßa. Queßcôeb ajcuiß li ralal xcßajol laj Benjamín. Ut queßcôeb li nequeßtaklan saß xyânkeb laj Maquir, joß eb ajcuiß li cuanqueb xcuanquil saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Zabulón.
15Kaj princoj el Isahxar estis kun Debora, Kaj Isahxar, kiel Barak, kuris en la valon. CXe la torentoj de Ruben estas grandaj konsiligxoj.
15Eb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Isacar queßcôeb rochben lix Débora. Queßcôeb laj Isacar joß nak cô laj Barac. Eb li ralal xcßajol laj Isacar queßxtâke laj Barac toj saß li ru takßa. Abanan eb li ralal xcßajol laj Rubén queßchßinan xchßôleb. Incßaß queßcôeb chi pletic.
16Kial vi sidas inter la barajxoj, Auxskultante la fajfadon cxe la brutaroj? CXe la torentoj de Ruben estas grandaj konsiligxoj.
16¿Cßaßut nak incßaß queßcôeb li ralal xcßajol laj Rubén? ¿Cßaßut nak queßcana chirabinquil lix carner nak nequeßyâbac? Eb li ralal xcßajol laj Rubén cauheb raj rib. Abanan queßxucuac.
17Gilead restis transe de Jordan; Kaj kial Dan sidas sur la sxipoj? Asxer sidas sur la bordo de la maro, Kaj logxas cxe siaj golfoj.
17Incßaß queßcôeb li ralal xcßajol laj Galaad li cuanqueb jun pacßal li nimaß Jordán saß li este. Ut incßaß queßcôeb li ralal xcßajol laj Dan li nequeßcßanjelac saß li nînki jucub. Chi moco queßcôeb li ralal xcßajol laj Aser li cuanqueb saß li naßajej chire li nimla palau.
18Zebulun estas popolo, kiu riskis sian animon por la morto, Kaj Naftali sur la altajxoj de la kampo.
18Abanan eb li ralal xcßajol laj Zabulón ut eb li ralal xcßajol laj Neftalí incßaß queßxra lix yußameb. Queßcôeb ban chi pletic.
19Venis regxoj, ili batalis; Tiam batalis regxoj de Kanaan En Taanahx, cxe la akvo de Megido; Sed ili ricevis neniom da mono.
19Queßchal eb li rey aj Canaán chi pletic saß li tenamit Taanac, li cuan nachß riqßuin li haß li cuan Meguido. Abanan mâcßaß queßrêchani.
20El la cxielo oni batalis; La steloj de siaj vojoj batalis kontraux Sisera.
20Eb li chahim li cuanqueb saß choxa queßpletic. Nak queßxbeni ribeb chiru choxa queßpletic riqßuin laj Sísara.
21La torento Kisxon forportis ilin, La torento antikva, la torento Kisxon. Piedpremu, mia animo, la fortulojn.
21Quilajeßcßameß xban haß nak quibutßir li nimaß Cisón, li junelic cau rok. Lâin tinpletik. Incßaß tâchßinânk inchßôl, chan lix Débora.
22Tiam frapis la hufoj de cxevaloj Pro la rapidega forkurado de fortuloj.
22Kßaxal cau xyâb rokeb li cacuây nak queßâlinac chi cau. Nequeßtßilicbac nak yôqueb chi xic.
23Malbenu la urbon Meroz, diris angxelo de la Eternulo, Malbenu, malbenu gxiajn logxantojn; CXar ili ne venis kun helpo al la Eternulo, Kun helpo al la Eternulo inter la herooj.
23Lix ángel li Kâcuaß quixye, “Chetzßektânaheb li cuanqueb saß li tenamit Meroz xban nak incßaß queßcôeb chi pletic. Chetzßektânaheb xban nak incßaß queßxtenkßaheb lix soldado li Kâcuaß nak queßpletic riqßuineb li cuanqueb xcuanquil.”
24Benita estu inter la virinoj Jael, La edzino de la Kenido HXeber, Inter la virinoj en la tendo sxi estu benita.
24Us xak re lix Jael li rixakil laj Heber laj Ceneo. Qßuebil taxak xlokßal saß xyânkeb li ixk li nequeßcuan saß eb li muhebâl yîbanbil riqßuin tßicr.
25Akvon li petis, lakton sxi donis; En belega kaliko sxi alportis buteron.
25Laj Sísara quixtzßâma li haß re târucß ut lix Jael quixqßue leche re târucß. Châbil lech quixqßue re saß jun châbil secß.
26SXi etendis sian manon al najlo Kaj sian dekstran manon al martelo de laboristoj; Kaj sxi ekbatis Siseran, ekfrapis lian kapon, Kaj frakasis kaj traboris lian tempion.
26Ut quixchap jun li cheß kßes rußuj li naxxakab cuiß li muhebâl. Ut riqßuin li rukß jun quixchap li martillo. Quixten li cheß chi cau riqßuin li martillo toj retal quinumeß saß xjolom laj Sísara ut quijoreß lix bakel xjolom.
27Al sxiaj piedoj li klinigxis kaj falis kaj ekkusxis; Al sxiaj piedoj li klinigxis kaj falis; Kie li klinigxis, tie li falis pereinta.
27Laj Sísara yô chixtolcßosinquil rib chi rok lix Jael ut aran quicam. Quicana chi tßantßo saß chßochß.
28Tra la fenestro rigardas, kaj plorkrias tra la krado, la patrino de Sisera: Kial longe ne venas lia cxaro? Kial malfruigxas la radoj de liaj kalesxoj?
28Yô chi iloc saß ventana lix naß laj Sísara. Aran saß lix ventana yô chi iloc ut yô chixyebal, “¿Cßaßut nak xbay chak laj Sísara? ¿Cßaßut nak incßaß nequeßxsêba chak ribeb li cacuây li yôqueb chi quelônc re lix carruaje?” chan.
29La sagxaj el sxiaj sinjorinoj respondas al sxi, Kaj sxi mem al si respondas:
29Ut eb li ixk li kßaxal cuanqueb xnaßleb li nequeßochbenin re queßxsume li quixye. Ut junaj ru lix cßaßux li naßbej riqßuineb.
30Ili ja trovis kaj dividas militakiron; Po unu aux po du knabinoj por cxiu viro, Diverskolorajn vestojn por Sisera, Diverskolorajn vestojn broditajn, Ambauxflanke broditajn por la kolo.
30Queßxye re, “¿Ma incßaß ta biß yôqueb chixjeqßuinquil chi ribileb rib li queßrêchani saß li plêt? Jun malaj cuib chi ixk li teßxcßul li junjûnk chi soldado. Laj Sísara tixcßul li châbil tßicr li cuan xsahob ru li nabal xbonol. Teßxcßul li tßicr li yîbanbil chi us saß xcaß pacßalil eb li queßtaklan saß xbêneb li soldados saß li plêt.”Joßcaßin taxak nak cheßosokß chixjunileb li xicß nequeßiloc âcue, at Kâcuaß. Ut eb li nequeßrahoc âcue, chanchanakeb taxak li sakße nak nalemtzßun cuaßleb, chanqueb saß lix bich. Nak ac xnumeß li plêt aßin, li tenamit Israel queßcuan saß usilal chiru caßcßâl chihab.
31Tiel pereu cxiuj Viaj malamikoj, ho Eternulo! Sed Liaj amantoj estu kiel la levigxanta suno en sia potenco. Kaj la lando ripozis dum kvardek jaroj.
31Joßcaßin taxak nak cheßosokß chixjunileb li xicß nequeßiloc âcue, at Kâcuaß. Ut eb li nequeßrahoc âcue, chanchanakeb taxak li sakße nak nalemtzßun cuaßleb, chanqueb saß lix bich. Nak ac xnumeß li plêt aßin, li tenamit Israel queßcuan saß usilal chiru caßcßâl chihab.