¹Venenaj musxoj putrigas kaj haladzigas la oleon de parfumisto; pli sxatata ol sagxo kaj honoro ofte estas malgranda malsagxajxo.

¹Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

²La koro de sagxulo estas cxe lia dekstra flanko, kaj la koro de malsagxulo cxe lia maldekstra.

²Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

³Kaj ecx en la vojo, laux kiu iras malsagxulo, mankas al li sagxo, kaj al cxiu li diras, ke li estas malsagxulo.

³Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

⁴Se atakos vin kolero de reganto, ne forlasu vian lokon, cxar mildeco pardonigas ecx grandajn krimojn.

⁴Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

⁵Ekzistas malbono, kiun mi vidis sub la suno; gxi estas kvazaux eraro, venanta de la reganto:

⁵Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

⁶senscieco estas metata tre alte, kaj la ricxuloj sidas malalte.

⁶nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

⁷Mi vidis sklavojn sur cxevaloj, kaj princojn, irantajn piede, kiel sklavoj.

⁷Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

⁸Kiu fosas kavon, tiu falos en gxin; kaj kiu detruas muron, tiun mordos serpento.

⁸Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

⁹Kiu transmovas sxtonojn, tiu faras al si difekton per strecxo; kaj kiu hakas lignon, tiu sin vundas per gxi.

⁹Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

¹⁰Se malakrigxis la hakilo, kaj oni ne akrigas la trancxan flankon, oni devas strecxi la fortojn; kaj la cxefajxo estas prepari cxion sagxe.

¹⁰Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

¹¹Se mordis la serpento sen kuracparolo, tiam jam ne utilas kuracparolanto.

¹¹Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

¹²Vortoj el busxo de sagxulo estas agrablaj, sed la busxo de malsagxulo lin mem pereigas.

¹²Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

¹³La komenco de la parolo de lia busxo estas malsagxajxo, kaj la fino de lia parolo estas abomeninda sensencajxo.

¹³Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

¹⁴Malsagxulo multe parolas, kvankam homo ne scias, kio estos; kaj kio estos post li? kiu cxi tion diros al li?

¹⁴Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

¹⁵Penado de malsagxuloj lacigas cxiun, kiu ne scias ecx la vojon al la urbo.

¹⁵Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

¹⁶Ve al vi, ho lando, se via regxo estas infano kaj viaj princoj mangxas frue!

¹⁶Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

¹⁷Felicxa vi estas, ho lando, se via regxo estas de nobla deveno kaj viaj princoj mangxas en gxusta tempo, por fortigxi, ne por festeni!

¹⁷Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

¹⁸De mallaboremeco falos la plafono; kaj, se oni mallevas la manojn, tramalsekigxas la domo.

¹⁸Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

¹⁹Por plezuro oni arangxas festenojn, kaj vino gajigas la vivon, kaj mono respondas por cxio.

¹⁹Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

²⁰Ecx en viaj pensoj ne malbenu la regxon, kaj en via dormocxambro ne malbenu ricxulon; cxar birdo cxiela transportos vian vocxon, kaj flugila estajxo eldiros vian parolon.

²⁰Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.