¹Pli bona estas bona nomo, ol bona oleo; kaj la tago de la morto estas pli bona, ol la tago de la naskigxo.

¹Mai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, şi ziua morţii de cît ziua naşterii.

²Pli bone estas iri en domon de funebro, ol iri en domon de festenado; cxar morto estas la fino de cxiu homo, kaj la vivanto notos cxi tion en sia koro.

²Mai bine să te duci într'o casă de jale de cît să te duci într'o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfîrşitul oricărui om, şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta.

³Pli bona estas plendo, ol rido; cxar cxe malgxojo de la vizagxo plibonigxas la koro.

³Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

⁴La koro de sagxuloj estas en domo de funebro, kaj la koro de malsagxuloj en domo de gxojo.

⁴Inima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.

⁵Pli bone estas auxskulti riprocxon de sagxulo, ol auxskulti kanton de malsagxuloj.

⁵Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului de cît să asculţi la cîntecul celor fără minte.

⁶CXar simila al la kraketado de dornoj sub poto estas la ridado de la malsagxuloj; kaj vantajxo gxi estas.

⁶Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.

⁷CXar perforteco forprenas la sagxon de sagxulo, kaj la prudenton malbonigas donaco.

⁷Averea luată prin silă înebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.

⁸La fino de afero estas pli bona, ol gxia komenco; pacienculo estas pli bona, ol malhumilulo.

⁸Mai bun este sfîrşitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat.

⁹Ne rapidu koleri en via spirito; cxar koleremeco logxas en la brusto de malsagxuloj.

⁹Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuieşte în sînul nebunilor.

¹⁰Ne diru:Kial la antauxaj tagoj estis pli bonaj, ol la nunaj? cxar ne el sagxeco vi cxi tion demandus.

¹⁰Nu zice: ,,Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.

¹¹Bona estas sagxeco kune kun hereda havo, kaj gxi estas profita al tiuj, kiuj vidas la sunon.

¹¹Înţelepciunea preţuieşte cît o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.

¹²CXar la sagxeco estas sxirmo tiel same, kiel mono estas sxirmo; sed la supereco de scienco konsistas en tio, ke la sagxeco donas vivon al sia posedanto.

¹²Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.

¹³Rigardu la faron de Dio; cxar kiu povas tion rektigi, kion Li kurbigis?

¹³Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb?

¹⁴En la tago de bonstato uzu la bonstaton, kaj en la tago de malfelicxo atendu:cxi tion kaj tion arangxis Dio, por ke la homo nenion komprenu post Li.

¹⁴În ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gîndeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.

¹⁵CXion tion mi vidis en miaj vantaj tagoj:okazas, ke virtulo pereas cxe sia virteco, kaj okazas, ke malvirtulo longe vivas cxe sia malvirteco.

¹⁵Tot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, şi este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui.

¹⁶Ne estu tro virta, kaj ne rezonu tro multe:kial vi devas vin konfuzi?

¹⁶Nu fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept: pentru ce să te pierzi singur?

¹⁷Ne malvirtu tro multe, kaj ne estu senprudenta:kial vi devas morti ne en via tempo?

¹⁷Dar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?

¹⁸Bone estas, se vi tenos vin je unu afero kaj ankaux de alia afero vi ne forprenos vian manon; cxar tiu, kiu timas Dion, penas placxi al cxiuj.

¹⁸Bine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.

¹⁹La sagxeco faras la sagxulon pli forta, ol dek potenculoj en la urbo.

¹⁹Înţelepciunea face pe cel înţelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într'o cetate.

²⁰CXar ne ekzistas sur la tero virtulo, kiu farus nur bonon kaj ne pekus.

²⁰Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.

²¹Ne cxiujn vortojn, kiujn oni diras, atentu en via koro, por ke vi ne auxdu vian sklavon malbenanta vin:

²¹Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s'auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!

²²cxar multajn fojojn konsciis via koro, ke ankaux vi malbenis aliajn.

²²Căci ştie inima ta de cîte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.

²³CXion cxi tion mi provis per mia sagxo; mi diris al mi:Mi akiru sagxon; tamen gxi estas malproksima de mi.

²³Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis: ,,Mă voi înţelepţi.`` Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.

²⁴Kio estas malproksima kaj tre profunda, kiu tion komprenos?

²⁴Cu mult mai departe decît era mai înainte, şi ce adîncă! Cine o va putea găsi?

²⁵Mi turnis min kun mia koro, por ekkoni, esplori, kaj trasercxi sagxecon kaj prudenton, kaj ekscii, ke la malvirteco estas malsagxeco kaj ke la senscieco estas sensenca.

²⁵M-am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gînd să înţeleg, să adîncesc, şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.

²⁶Kaj mi trovas, ke pli malbona ol la morto estas la virino, kiu estas kaptilo, kaj kies koro estas reto, kaj kies manoj estas katenoj; tiu, kiu placxas al Dio, sin savos de sxi, sed pekulo estos kaptita de sxi.

²⁶Şi am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

²⁷Jen, kion mi trovis, diris la Predikanto:oni devas kunigi unu fakton kun alia, por veni al konkludo.

²⁷Iată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetînd lucrurile unul cîte unul, ca să le pătrund rostul;

²⁸Jen, kion ankoraux sercxis mia animo kaj ne trovis:viron unu inter mil mi trovis, sed virinon inter cxiuj mi tute ne trovis.

²⁸iată ce-mi caută şi acum sufletul, şi n'am găsit. Din o mie am găsit un om: dar o femeie n'am găsit în toate acestea.

²⁹Nur cxi tion mi trovis, ke Dio kreis la homon virtema; sed la homoj fordonis sin al multaj artifikoj.

²⁹Numai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.