¹Kuru rapide, ho filoj de Benjamen, el Jerusalem, kaj en Tekoa sonigu la trumpeton kaj super Bet-Kerem faru signalon; cxar de nordo aperas malbono kaj granda pereo.

¹,Fugiţi, copii ai lui Beniamin, fugiţi din mijlocul Ierusalimului, sunaţi din trîmbiţă la Tecoa, ridicaţi un semn la Bet-Hacherem! Căci dela miază-noapte se vede venind o nenorocire şi un mare prăpăd.

²Al bela kaj delikata virino Mi similigis la filinon de Cion.

²Pe frumoasa şi supţirica fiică a Sionului, o nimicesc!

³Al sxi venos pasxtistoj kun siaj brutaroj, cxirkaux sxi ili starigos tendojn, kaj cxiu pasxtos sur sia loko.

³La ea vin păstorii cu turmele lor, îşi întind corturile în jurul ei, şi îşi pasc fiecare partea lui.` -

⁴Arangxu militon kontraux sxi; levigxu, ni iru en tagmezo. Ho ve al ni! cxar baldaux vesperigxos, etendigxas la ombroj de vespero.

⁴,Pregătiţi-vă s'o bateţi! Haidem! Să ne suim ziua nameaza mare!`... Vai de noi, căci ziua scade, şi umbrele de seară se lungesc.``

⁵Levigxu, ni iru nokte, kaj ni detruu sxiajn palacojn.

⁵Haidem să ne suim noaptea! Şi să -i dărîmăm casele împărăteşti!`` -

⁶CXar tiele diras la Eternulo Cebaot:Haku sxiajn arbojn kaj arangxu remparon cxirkaux Jerusalem; cxi tiun urbon oni devas puni, gxi estas tute plena de malbonagoj.

⁶,,Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ,Tăiaţi copaci, şi ridicaţi şanţuri împotriva Ierusalimului! Aceasta este cetatea care trebuie pedepsită; căci în mijlocul ei este numai apăsare.

⁷Kiel fonto elfluigas sian akvon, tiel gxi elfluigas el si malbonon; nur perforteco kaj rabado estas auxdataj en gxi, antaux Mi estas cxiam turmentado kaj batado.

⁷Cum ţîşnesc apele dintr'o fîntînă, aşa ţîşneşte răutatea ei din ea; nu se aude în ea decît sîlnicie şi prăpăd; durerea şi rănile Îmi izbesc fără curmare privirile.

⁸Prudentigxu, ho Jerusalem, por ke ne forigxu de vi Mia animo, por ke Mi ne faru vin dezerto, lando ne logxata.

⁸Ia învăţătură, Ierusalime, ca nu cumva să Mă depărtez de tine, şi să fac din tine un pustiu, o ţară nelocuită!``

⁹Tiele diras la Eternulo Cebaot:Oni kolektu la restajxon de Izrael kiel restajxon de vinberoj; eltiru kaj retiru vian manon, kiel sxirkolektanto de vinberoj super la korboj.

⁹,,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ,Vor culege rămăşiţele lui Israel cum se culeg ciorchinile rămase dintr'o vie. Puneţi din nou mîna pe ea, ca şi culegătorul pe mlădiţe.` -

¹⁰Kun kiu Mi parolu, kiun Mi admonu, ke oni Min auxskultu? ilia orelo ne estas cirkumcidita, kaj ili ne povas auxdi. Jen la vorton de la Eternulo ili malsxatas; ili ne deziras gxin.

¹⁰,Cui să vorbesc, şi pe cine să iau martor ca să m'asculte?` Urechea lor este netăiată împrejur, şi nu sînt în stare să ia aminte. Iată, Cuvîntul Domnului este o ocară pentru ei, şi nu le place de el.

¹¹Tial Mi plenigxis de kolero de la Eternulo, Mi ne plu povas toleri; elversxu gxin sur la infanojn sur la strato kaj sur la interkonsiligxon de la junuloj; kiel viro, tiel ankaux virino estos kaptita, maljunulo kaj profundagxulo.

¹¹Eu sînt aşa de plin de mînia Domnului, că n'o pot opri.`` -,,Toarnă -o peste copilul de pe uliţă, şi peste adunările tinerilor. Căci şi bărbatul şi nevasta vor fi prinşi, şi bătrînul şi cel încărcat de zile.

¹²Iliaj domoj transiros al aliuloj, ankaux la kampoj kaj la edzinoj; cxar Mi etendos Mian manon sur la logxantojn de la lando, diras la Eternulo.

¹²Casele lor vor trece în stăpînirea altora, ogoarele şi nevestele lor deasemenea, cînd Îmi voi întinde mîna asupra locuitorilor ţării, zice Domnul.``

¹³CXar cxiuj, de la malgrandaj gxis la grandaj, estas profitavidaj; kaj de la profetoj gxis la pastroj cxiuj faras malhonestajxon.

¹³,,Căci dela cel mai mic pînă la cel mai mare, toţi sînt lacomi de cîştig; dela prooroc pînă la preot, toţi înşală.

¹⁴Kaj la vundojn de Mia popolo ili kuracas per facilanimigo, dirante, ke cxio estas en bona stato, kvankam ne estas bona stato.

¹⁴Leagă în chip uşuratic rana fiicei poporului Meu, zicînd: ,Pace! Pace!` Şi totuş nu este pace!

¹⁵CXu ili hontas, ke ili faras abomenindajxon? ili tute ne hontas, ili ecx ne povoscias rugxigxi; tial ili falos inter la falantoj, ili renversigxos, kiam Mi vizitos ilin, diras la Eternulo.

¹⁵Sînt daţi de ruşine, căci săvîrşesc urîciuni; şi totuş nu roşesc, şi nu ştiu de ruşine. De aceea vor cădea împreună cu ceice cad, vor fi răsturnaţi, cînd îi voi pedepsi, zice Domnul.``

¹⁶Tiele diras la Eternulo:Starigxu sur la vojoj kaj rigardu, kaj demandu pri la vojoj antikvaj, kia estas la bona vojo, kaj iru laux gxi kaj trovu ripozon por via animo. Sed ili diris:Ni ne iros.

¹⁶Aşa vorbeşte Domnul: ,,Staţi în drumuri, uitaţi-vă, şi întrebaţi cari sînt cărările cele vechi, care este calea cea bună: umblaţi pe ea, şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre!`` Dar ei răspund: ,,Nu vrem să umblăm pe ele!``

¹⁷Kaj Mi starigis gardistojn super vi, dirante:Atentu la sonadon de la trumpeto. Sed ili diris:Ni ne atentos.

¹⁷,,Am pus nişte străjeri peste voi: ,Fiţi cu luare aminte la sunetul trîmbiţei!`` Dar ei răspund: ,,Nu vrem să fim cu luare aminte!``

¹⁸Tial auxdu, ho popoloj, kaj sciu, ho komunumoj, kio farigxas cxe ili.

¹⁸,,Deaceea, ascultaţi, neamuri, şi luaţi seama la ce li se va întîmpla, adunare a poporelor!

¹⁹Auxskultu, ho tero! jen Mi venigas malfelicxon sur cxi tiun popolon, frukton de iliaj pensoj; cxar ili ne atentis Miajn vortojn, kaj Mian instruon ili forpusxis.

¹⁹Ascultă şi tu, pămîntule! Iată, voi aduce peste poporul acesta o nenorocire, care va fi rodul gîndurilor lui; căci n'au luat aminte la Cuvintele Mele, şi au nesocotit Legea Mea.

²⁰Por kio Mi bezonas la olibanon venantan el SXeba, kaj la bonodoran kanon el malproksima lando? viaj bruloferoj ne placxas al Mi, kaj viaj bucxoferoj ne estas agrablaj al Mi.

²⁰Ce nevoie am Eu de tămîia care vine din Seba, de trestia mirositoare dintr'o ţară depărtată? Arderile voastre de tot nu-Mi plac, şi jertfele voastre nu-Mi sînt plăcute.``

²¹Tial tiele diras la Eternulo:Jen Mi metos antaux cxi tiu popolo falpusxilon, kaj sur gxi falpusxigxos kune patroj kaj filoj, najbaro kaj amiko pereos.

²¹Deaceea, aşa vorbeşte Domnul: ,,Iată, voi pune înaintea poporului acestuia nişte pietre de poticnire, de cari se vor lovi împreună părinţi şi fii, vecini şi prieteni, şi vor pieri.``

²²Tiele diras la Eternulo:Jen venos popolo el norda lando, kaj granda nacio levigxos de la randoj de la tero.

²²,,Aşa vorbeşte Domnul: ,Iată că vine un popor din ţara dela miază-noapte, un neam mare se ridică dela marginile pămîntului.

²³Pafarkon kaj lancon ili tenas forte; kruelaj ili estas kaj senkompataj; ilia vocxo bruas kiel maro; sur cxevaloj ili rajdas, armite por la batalo kiel unu homo, kontraux vin, ho filino de Cion.

²³Ei poartă arc şi suliţă; sînt cumpliţi şi fără milă; glasul lor urlă ca marea; sînt călări pe cai, şi gata de luptă ca un om pregătit de război, împotriva ta, fiică a Sionului!`

²⁴Kiam ni auxdis pri ili, mallevigxis niaj manoj, teruro kaj doloro nin atakis kiel naskantinon.

²⁴La vuietul apropierii lor, mîinile ni se slăbesc, ne apucă groaza, ca durerea unei femei care naşte.``

²⁵Ne eliru sur la kampon, ne iru sur la vojon, cxar la glavo de la malamiko vekas teruron cxirkauxe.

²⁵,,Nu ieşiţi în ogoare, şi nu mergeţi pe drumuri! Căci acolo este sabia vrăjmaşului, răspîndind spaima de jur împrejur!

²⁶Ho filino de Mia popolo! zonu vin per sakajxo, rulu vin en cindro, funebru kiel pro sola filo, ploru maldolcxe, cxar subite venos sur nin la pereiganto.

²⁶Fiica poporului meu, acopere-te cu un sac şi tăvăleşte-te în cenuşă, jăleşte-te ca după singurul tău fiu, varsă lacrămi, lacrămi amare! Căci pe neaşteptate vine pustiitorul peste noi.``

²⁷Kiel esploranton Mi starigis vin inter Mia popolo, fortan, ke vi ekkonu kaj esploru ilian vojon.

²⁷,,Te pusesem de pază peste poporul Meu, ca o cetăţuie, ca să le cunoşti şi să le cercetezi calea.

²⁸CXiuj ili estas obstinaj defalintoj, kalumniantoj, kupro kaj fero; cxiuj ili estas degenerintoj.

²⁸Toţi sînt nişte răzvrătiţi, nişte bîrfitori, aramă şi fer, toţi sînt nişte stricaţi.

²⁹La blovilo bruldifektigxis, la plumbo malaperis en la fajro; vane fandis la fandisto:la malbonuloj ne apartigxis.

²⁹Foalele ard, plumbul este topit de foc; degeaba curăţesc, căci zgura nu se deslipeşte.``

³⁰Argxento rifuzita oni nomos ilin, cxar la Eternulo forrifuzis ilin.

³⁰,,De aceea se vor numi argint lepădat, căci Domnul i -a lepădat.``