1Kaj ekparolis Cofar, la Naamano, kaj diris:
1Ţofar din Naama a luat cuvîntul şi a zis:
2CXu kontraux multe da vortoj oni ne povas doni respondon? Kaj cxu tiu, kiu multe parolas, estas prava?
2,,Să rămînă această năvală de cuvinte fără răspuns, şi să creadă limbutul că are dreptate?
3CXu via senenhava parolado devas silentigi la homojn, Por ke vi mokinsultu kaj neniu vin hontigu?
3Vor face vorbele tale deşerte pe oameni să tacă? Şi-ţi vei bate joc de alţii, fără să te facă cineva de ruşine?
4Vi diras:Mia opinio estas gxusta, Kaj mi estas pura antaux Viaj okuloj.
4Tu zici: ,Felul meu de a vedea este drept, şi sînt curat în ochii Tăi.` -
5Sed ho, se Dio ekparolus, Kaj malfermus antaux vi Siajn lipojn,
5A! de ar vrea Dumnezeu să vorbească, de Şi-ar deschide buzele să-ţi răspundă,
6Kaj malkasxus antaux vi la sekretojn de la sagxo, Kiu havas multoblan forton! Sciu, ke ne cxiujn viajn pekojn Dio rememoras.
6şi de ţi-ar descoperi tainele înţelepciunii Lui, ale înţelepciunii Lui nemărginite, ai vedea atunci că nu-ţi răsplăteşte totuş după fărădelegea ta.
7CXu vi povas eltrovi la esencon de Dio? CXu vi povas plene kompreni la perfektecon de la Plejpotenculo?
7Poţi spune tu că poţi pătrunde adîncimile lui Dumnezeu, că poţi ajunge la cunoştinţa desăvîrşită a Celui Atot puternic?
8Tio estas pli alta ol la cxielo; Kion vi povas fari? Tio estas pli profunda ol SXeol; Kion vi povas ekscii?
8Cît cerurile -i de înaltă: ce poţi face? Mai adîncă decît Locuinţa morţilor: ce poţi şti?
9Pli longa ol la tero estas gxia mezuro, Kaj pli largxa ol la maro.
9Întinderea ei este mai lungă decît pămîntul, şi mai lată decît marea.
10Se Li preteriros, kaj fermos, kaj faros jugxon, Tiam kiu repusxos Lin?
10Dacă apucă, dacă închide şi cheamă El la judecată, cine -L poate opri?
11CXar Li konas la homojn malvirtajn; Li vidas la malbonagojn, kiujn oni ne rimarkas.
11Căci El cunoaşte pe făcătorii de rele, vede uşor pe vinovaţi.
12Ecx vanta homo devas kompreni, Ecx homo, kiu naskigxis sovagxulo.
12Omul dimpotrivă, are minte de nebun, şi s'a născut ca mînzul unui măgar sălbatic!
13Se vi arangxas vian koron Kaj etendas al Li viajn manojn;
13Tu, îndreaptă-ţi inima spre Dumnezeu, întinde-ţi mînile spre El.
14Se vi forigas la malvirton, kiu estas en via mano, Kaj vi ne permesos al malbonajxoj resti en via tendo:
14Depărtează-te de fărădelege, şi nu lăsa nedreptatea să locuiască în cortul tău.
15Tiam vi povos levi vian vizagxon sen difekto; Vi estos firma kaj ne timos.
15Şi atunci, îţi vei ridica fruntea fără teamă, vei fi tare şi fără frică;
16Tiam vi forgesos mizeron; Vi rememoros gxin kiel forfluintan akvon.
16îţi vei uita suferinţele, şi-ţi vei aduce aminte de ele ca de nişte ape cari s'au scurs.
17Kaj via vivo levigxos pli hele ol la tagmezo, La mallumo farigxos kiel mateno.
17Zilele tale vor străluci mai tare decît soarele la amiază, întunerecul tău va fi ca lumina dimineţii.
18Kaj vi estos trankvila, cxar ekzistas espero; Vi rigardos cxirkauxen, kaj iros dormi en sendangxereco.
18Vei fi plin de încredere, şi nădejdea nu-ţi va fi zădarnică. Te vei uita în jurul tău, şi vei vedea că te poţi odihni liniştit.
19Vi kusxos, kaj neniu vin timigos; Kaj multaj sercxos vian favoron.
19Te vei culca şi nimeni nu te va turbura, şi mulţi vor umbla după bunăvoinţa ta.
20Sed la okuloj de malpiuloj konsumigxos, Pereos por ili la rifugxo, Kaj ilia espero elspiros sian vivon.
20Dar ochii celor răi se vor topi; ei n'au loc de scăpare: moartea, iată nădejdea lor!``