¹CXu vi povas eltiri levjatanon per fisxhoko, Aux ligi per sxnuro gxian langon?

¹Poţi tu să prinzi Leviatanul cu undiţa? Sau să -i legi limba cu o funie?

²CXu vi povas trameti kanon tra gxia nazo Kaj trapiki gxian vangon per pikilo?

²Îi vei putea petrece papura prin nări? Sau să -i străpungi cu un cîrlig falca?

³CXu gxi multe petegos vin, Aux parolos al vi flatajxojn?

³Îţi va face el multe rugăminţi? Îţi va vorbi el cu un glas dulce?

⁴CXu gxi faros interligon kun vi? CXu vi povas preni gxin kiel porcxiaman sklavon?

⁴Va face el un legămînt cu tine. ca să-ţi fie rob pe vecie?

⁵CXu vi amuzigxos kun gxi kiel kun birdo? Aux cxu vi ligos gxin por viaj knabinoj?

⁵Te vei juca tu cu el ca şi cu o pasăre? Îl vei lega tu, ca să-ţi înveseleşti fetele?

⁶CXu kamaradoj gxin dishakos, Kaj dividos inter komercistoj?

⁶Fac pescarii negoţ cu el? Îl împart ei între negustori?

⁷CXu vi povas plenigi per pikiloj gxian hauxton Kaj per fisxistaj hokoj gxian kapon?

⁷Îi vei acoperi pielea cu ţepuşe, şi capul cu căngi?

⁸Metu sur gxin vian manon; Tiam vi bone memoros la batalon, kaj gxin ne plu entreprenos.

⁸Ridică-ţi numai mîna împotriva lui, şi nu-ţi va mai veni gust să -l loveşti.

⁹Vidu, la espero cxiun trompos; Jam ekvidinte gxin, li falos.

⁹Iată că eşti înşelat în aşteptarea ta de a -l prinde: numai să -l vezi, şi cazi la pămînt!

¹⁰Neniu estas tiel kuragxa, por inciti gxin; Kiu do povas stari antaux Mi?

¹⁰Nimeni nu este atît de îndrăzneţ ca să -l întărîte. Cine Mi s'ar împotrivi în faţă?

¹¹Kiu antauxe ion donis al Mi, ke Mi redonu al li? Sub la tuta cxielo cxio estas Mia.

¹¹Cui sînt dator, ca să -i plătesc? Supt cer totul este al Meu.

¹²Mi ne silentos pri gxiaj membroj, Pri gxia forto kaj bela staturo.

¹²Vreau să mai vorbesc iarăş de mădularele lui, şi de tăria lui, şi de frumuseţea întocmirii lui.

¹³Kiu povas levi gxian veston? Kiu aliros al gxia paro da makzeloj?

¹³Cine -i va putea ridica veşmîntul? Cine va putea pătrunde între fălcile lui?

¹⁴Kiu povas malfermi la pordon de gxia vizagxo? Teruro cxirkauxas gxiajn dentojn.

¹⁴Cine va putea deschide porţile gurii lui? Şirurile dinţilor lui cît sînt de înspăimîntătoare!

¹⁵GXiaj fieraj skvamoj estas kiel sxildoj, Interligitaj per fortika sigelo;

¹⁵Scuturile lui măreţe şi puternice, sînt unite împreună ca printr'o pecete;

¹⁶Unu kuntusxigxas kun la alia tiel, Ke aero ne povas trairi tra ili;

¹⁶se ţin unul de altul, şi nici aerul n'ar putea trece printre ele.

¹⁷Unu alfortikigxis al la alia, Interkunigxis kaj ne disigxas.

¹⁷Sînt ca nişte fraţi cari se îmbrăţişează, se apucă, şi rămîn nedespărţiţi.

¹⁸GXia terno briligas lumon, Kaj gxiaj okuloj estas kiel la palpebroj de la cxielrugxo.

¹⁸Strănuturile lui fac să strălucească lumina; ochii lui sînt ca geana zorilor.

¹⁹El gxia busxo eliras torcxoj, Elkuras flamaj fajreroj.

¹⁹Din gura lui ţîşnesc flacări, scapără schintei de foc din ea.

²⁰El gxiaj nazotruoj eliras fumo, Kiel el bolanta poto aux kaldrono.

²⁰Din nările lui iese fum, ca dintr'un vas care fierbe, ca dintr'o căldare fierbinte.

²¹GXia spiro ekbruligas karbojn, Kaj flamo eliras el gxia busxo.

²¹Suflarea lui aprinde cărbunii, şi gura lui aruncă flacări.

²²Sur gxia kolo logxas forto, Kaj antaux gxi kuras teruro.

²²Tăria lui stă în grumaz, şi înaintea lui sare groaza.

²³La partoj de gxia karno estas firme kunligitaj inter si, Tenas sin fortike sur gxi, kaj ne sxanceligxas.

²³Părţile lui cele cărnoase se ţin împreună, ca turnate pe el, neclintite.

²⁴GXia koro estas malmola kiel sxtono, Kaj fortika kiel suba muelsxtono.

²⁴Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra de moară care stă dedesupt.

²⁵Kiam gxi sin levas, ektremas fortuloj, Konsternigxas de teruro.

²⁵Cînd se scoală el, tremură vitejii, şi spaima îi pune pe fugă.

²⁶Glavo, kiu alproksimigxas al gxi, ne povas sin teni, Nek lanco, sago, aux kiraso.

²⁶Degeaba este lovit cu sabia; căci suliţa, săgeata şi pavăza nu folosesc la nimic.

²⁷Feron gxi rigardas kiel pajlon, Kupron kiel putran lignon.

²⁷Pentru el ferul este ca paiul, arama, ca lemnul putred.

²⁸Ne forpelos gxin sago; SXtonoj el sxtonjxetilo farigxas pajleroj antaux gxi.

²⁸Săgeata nu -l pune pe fugă, pietrele din praştie sînt ca pleava pentru el.

²⁹Bastonegon gxi rigardas kiel pajlon, Kaj gxi mokas la sonon de lanco.

²⁹Nu vede în ghioagă decît un fir de pai, şi rîde la şuieratul săgeţilor.

³⁰Sube gxi havas akrajn pecetojn; Kiel drasxrulo gxi kusxas sur la sxlimo.

³⁰Supt pîntecele lui sînt ţepi ascuţiţi: ai zice că este o grapă întinsă peste noroi.

³¹Kiel kaldronon gxi ondigas la profundon; La maron gxi kirlas kiel sxmirajxon.

³¹Face să clocotească fundul mării ca un cazan, şi -l clatină ca pe un vas plin cu mir.

³²La vojo post gxi lumas; La abismo aperas kiel grizajxo.

³²În urmă el lasă o cărare luminoasă; şi adîncul pare ca pletele unui bătrîn.

³³Ne ekzistas sur la tero io simila al gxi; GXi estas kreita sentima.

³³Pe pămînt nimic nu -i este stăpîn; este făcut, ca să nu se teamă de nimic.

³⁴GXi rigardas malestime cxion altan; GXi estas regxo super cxiuj sovagxaj bestoj.

³⁴Priveşte cu dispreţ tot ce este înălţat, este împăratul celor mai mîndre dobitoace.``