¹Kaj la Eternulo ekparolis al Moseo sur la monto Sinaj, dirante:

¹Domnul a vorbit cu Moise pe muntele Sinai, şi a zis:

²Parolu al la Izraelidoj, kaj diru al ili:Kiam vi venos en la landon, kiun Mi donas al vi, tiam la tero ripozu sabaton al la Eternulo.

²,,Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: ,Cînd veţi intra în ţara pe care v'o dau, pămîntul să se odihnească, să ţină un Sabat în cinstea Domnului.

³Dum ses jaroj prisemu vian kampon kaj dum ses jaroj pritrancxu vian vinbergxardenon kaj kolektu iliajn produktajxojn;

³Şase ani să-ţi semeni ogorul, şase ani să-ţi tai via, şi să strîngi roadele.

⁴sed en la sepa jaro estu sabato de ripozo por la tero, sabato al la Eternulo:vian kampon ne prisemu kaj vian vinbergxardenon ne pritrancxu.

⁴Dar anul al şaptelea să fie un Sabat, o vreme de odihnă pentru pămînt, un Sabat ţinut în cinstea Domnului: în anul acela să nu-ţi semeni ogorul, şi să nu-ţi tai via.

⁵Kio mem elkreskos post via rikolto, tion ne rikoltu, kaj la vinberojn de viaj nepritrancxitaj brancxoj ne deprenu:tio estu jaro de ripozo por la tero.

⁵Să nu seceri ce va ieşi din grăunţele căzute dela seceriş, şi să nu culegi strugurii din via ta netăiată: acesta să fie un an de odihnă pentru pămînt.

⁶Kaj la produktajxoj de la sabata tero estu mangxajxo por vi cxiuj:por vi, por via sklavo, por via sklavino, kaj por via dungito kaj por via kunlogxanto, kiuj logxas cxe vi.

⁶Ceeace va ieşi dela sine din pămînt în timpul Sabatului lui, să vă slujească de hrană, ţie, robului şi roabei tale, celui tocmit de tine cu ziua şi străinului care locuieşte cu tine,

⁷Kaj por via bruto kaj por la bestoj, kiuj estas sur via tero, cxiuj gxiaj produktajxoj estu kiel mangxajxo.

⁷vitelor tale şi fiarelor din ţara ta; tot venitul pămîntului să slujească de hrană.

⁸Kaj kalkulu al vi sep sabatajn jarojn, sep fojojn po sep jaroj, ke vi havu en la sep sabataj jaroj kvardek naux jarojn.

⁸Să numeri şapte săptămîni de ani, de şapte ori şapte ani, şi zilele acestor şapte săptămîni de ani vor face patruzeci şi nouă de ani.

⁹Kaj proklamu per trumpetado en la sepa monato, en la deka tago de la monato; en la tago de pekliberigo trumpetu en via tuta lando.

⁹În a zecea zi a lunii a şaptea, să pui să sune cu trîmbiţa răsunătoare; în ziua ispăşirii, să sunaţi cu trîmbiţa în toată ţara voastră.

¹⁰Kaj sanktigu la kvindekan jaron, kaj proklamu liberecon en la lando por cxiuj gxiaj logxantoj:jubileo gxi estu por vi; kaj revenu cxiu al sia posedajxo, kaj cxiu revenu al sia familio.

¹⁰Şi să sfinţiţi astfel anul al cincizecilea, să vestiţi slobozenia în ţară pentru toţi locuitorii ei: acesta să fie pentru voi anul de veselie; fiecare din voi să se întoarcă la moşia lui, şi fiecare din voi să se întoarcă în familia lui.

¹¹Jubileo gxi estu por vi, la kvindeka jaro; ne semu, kaj ne rikoltu tion, kio mem elkreskis, kaj ne deprenu la berojn de la nepritrancxitaj vinberbrancxoj.

¹¹Anul al cincizecilea să fie pentru voi anul de veselie; atunci să nu sămănaţi, să nu seceraţi ce vor aduce ogoarele dela ele, şi să nu culegeţi via netăiată.

¹²CXar jubileo gxi estas, sankta gxi estu por vi; de la kampo mangxu gxiajn produktajxojn.

¹²Căci este anul de veselie: să -l priviţi ca ceva sfînt. Să mîncaţi ce vă vor da ogoarele voastre.

¹³En tiu jubilea jaro cxiu revenu al sia posedajxo.

¹³În anul acesta de veselie, fiecare din voi să se întoarcă la moşia lui.

¹⁴Kaj se vi ion vendos al via proksimulo, aux se vi acxetos el la manoj de via proksimulo, unu ne malprofitigu la alian.

¹⁴Dacă vindeţi ceva aproapelui vostru, sau dacă cumpăraţi ceva dela aproapele vostru, niciunul din voi să nu înşele pe fratele lui.

¹⁵Laux la kalkulo de la jaroj post la jubileo acxetu de via proksimulo; laux la kalkulo de la jaroj de produktado li vendu al vi.

¹⁵Să cumperi dela aproapele tău, socotind anii dela anul de veselie, şi el să-ţi vîndă socotind anii de rod.

¹⁶Laux la multeco de la jaroj pligrandigu la prezon, kaj ju pli malmultaj estas la jaroj, des pli malgrandigu la prezon; cxar la nombron de la rikoltoj li vendas al vi.

¹⁶Cu cît vor fi mai mulţi ani, cu atît să ridici preţul; şi cu cît vor fi mai puţini ani, cu atît să -l scazi; căci el îţi vinde numai numărul secerişurilor.

¹⁷Kaj ne malprofitigu unu la alian, kaj timu vian Dion; cxar Mi estas la Eternulo, via Dio.

¹⁷Niciunul din voi să nu înşele deci pe aproapele lui, şi să te temi de Dumnezeul tău; căci Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

¹⁸Kaj plenumu Miajn legxojn, kaj Miajn decidojn observu kaj plenumu ilin, kaj tiam vi logxos en la lando sendangxere.

¹⁸Împliniţi legile Mele, păziţi poruncile Mele şi împliniţi-le; şi veţi locui fără frică în ţară.

¹⁹Kaj la tero donados siajn fruktojn, kaj vi mangxados gxissate, kaj vi logxos sur gxi sendangxere.

¹⁹Ţara îşi va da rodurile, veţi mînca din ele şi vă veţi sătura, şi veţi locui fără frică în ea.

²⁰Kaj se vi diros:Kion ni mangxos en la sepa jaro, kiam ni ne semos kaj ne enkolektos niajn produktajxojn?

²⁰Dacă veţi zice: ,Ce vom mînca în anul al şaptelea, fiindcă nu vom sămăna şi nu vom strînge rodurile?`

²¹Mi sendos al vi Mian benon en la sesa jaro, kaj gxi alportos produktajxojn por tri jaroj.

²¹Eu vă voi da binecuvîntarea Mea în anul al şaselea, şi pămîntul va da roade pentru trei ani.

²²Kaj vi semos en la oka jaro, sed vi mangxos la produktajxojn malnovajn gxis la nauxa jaro; gxis venos la rikolto de gxiaj produktajxoj, vi mangxos malnovajn.

²²Cînd veţi sămăna în anul al optulea, veţi mînca tot din vechile roduri; pînă la al nouălea an, pînă la noile roduri, veţi mînca tot din cele vechi.

²³Kaj la tero ne estu vendata por cxiam; cxar al Mi apartenas la tero, cxar vi estas fremduloj kaj paslogxantoj cxe Mi.

²³Pămînturile să nu se vîndă de veci; căci ţara este a Mea, iar voi sînteţi la Mine ca nişte străini şi venetici.

²⁴Kaj sur la tuta tero de via posedado permesu liberigon de la tero.

²⁴De aceea în toată ţara pe care o veţi stăpîni, să daţi dreptul de răscumpărare pentru pămînturi.

²⁵Se via frato malricxigxos kaj vendos ion de sia posedajxo, sed venos reacxetanto, lia proksima parenco, tiam li povu reacxeti la venditajxon de sia frato.

²⁵Dacă fratele tău sărăceşte şi vinde o bucată din moşia lui, cel ce are dreptul de răscumpărare, ruda lui cea mai deaproape, să vină şi să răscumpere ce a vîndut fratele său.

²⁶Kaj se iu ne trovos por si reacxetanton, sed li mem farigxos suficxe bonstata, kaj havos tiom, ke li povos reacxeti,

²⁶Dacă un om n'are pe nimeni care să aibă dreptul de răscumpărare, şi -i stă în putinţă lui singur să facă răscumpărarea,

²⁷tiam li kalkulu la jarojn de la venditeco, kaj la restajxojn li redonu al tiu, al kiu li vendis; kaj li revenu al sia posedado.

²⁷să socotească anii dela vînzare, să dea înapoi cumpărătorului ce prisoseşte, şi să se întoarcă la moşia lui.

²⁸Sed se li ne havos suficxe, por redoni al li, tiam lia venditajxo restu en la manoj de la acxetinto gxis la jubilea jaro; sed en la jubilea jaro gxi foriru, kaj li revenu al sia posedado.

²⁸Dacă n'are cu ce să -i dea înapoi, lucrul vîndut să rămînă în mînile cumpărătorului pînă la anul de veselie; la anul de veselie, el să se întoarcă la moşia lui, şi cumpărătorul să iasă din ea.

²⁹Kaj se iu vendos logxeblan domon en urbo, kiun cxirkauxas muro, tiam gxi estas reacxetebla gxis la fino de jaro post gxia vendo; en la dauxro de jaro gxi estas reacxetebla.

²⁹Dacă un om vinde o casă de locuit într'o cetate înconjurată cu ziduri, să aibă drept de răscumpărare pînă la împlinirea unui an dela vînzare; dreptul lui de răscumpărare să ţină un an.

³⁰Sed se gxi ne estos reacxetita antaux la fino de tuta jaro, tiam la domo, kiu estas en urbo cxirkauxita de muro, restas por cxiam cxe gxia acxetinto en liaj generacioj; gxi ne foriras en jaro jubilea.

³⁰Dar dacă această casă, aşezată într'o cetate înconjurată cu ziduri, nu este răscumpărată înainte de împlinirea unui an întreg, ea va rămînea de veci cumpărătorului şi urmaşilor lui; iar în anul de veselie să nu iasă din ea.

³¹La domoj en la vilagxoj ne cxirkauxitaj de muro estu kalkulataj kiel kampo da tero; oni povas ilin reacxeti, kaj en jubilea jaro ili foriras.

³¹Casele din sate, cari nu sînt înconjurate cu ziduri, să fie privite ca ţarini de pămînt: ele vor putea fi răscumpărate, şi cumpărătorul va ieşi din ele în anul de veselie.

³²Koncerne la urbojn de la Levidoj, la domojn en la urboj de ilia posedado, la Levidoj cxiam havas la rajton de reacxeto.

³²Cît priveşte cetăţile Leviţilor şi casele pe cari le vor avea ei în aceste cetăţi, Leviţii să aibă un drept necurmat de răscumpărare.

³³Se iu elacxetos ion de la Levidoj, tiam la vendita domo aux la urba posedajxo foriras en la jubilea jaro; cxar la domoj en la urboj de la Levidoj estas ilia posedajxo inter la Izraelidoj.

³³Cine va cumpăra dela Leviţi o casă, să iasă în anul de veselie din casa vîndută lui şi din cetatea în care o avea; căci casele din cetăţile Leviţilor sînt averea lor în mijlocul copiilor lui Israel.

³⁴Kaj la kampoj cxirkaux iliaj urboj ne estu vendataj, cxar tio estas ilia porcxiama posedajxo.

³⁴Ogoarele aşezate în jurul cetăţilor Leviţilor nu se vor putea vinde; căci ei le vor stăpîni de veci.

³⁵Se via frato malricxigxos kaj lia brako malfortigxos apud vi, tiam subtenu lin; cxu li estas fremdulo, cxu paslogxanto, li vivu kun vi.

³⁵Dacă fratele tău sărăceşte, şi nu mai poate munci lîngă tine, să -l sprijineşti, fie ca străin, fie ca venetic, ca să trăiască împreună cu tine.

³⁶Ne prenu de li procentojn nek alkreskon, kaj timu vian Dion, ke via frato vivu kun vi.

³⁶Să nu iei dela el nici dobîndă nici camătă: să te temi de Dumnezeul tău, şi fratele tău să trăiască împreună cu tine.

³⁷Donante al li monon, ne postulu de li procentojn, kaj donante al li mangxajxon, ne postulu gxian pligrandigon.

³⁷Să nu -i împrumuţi banii tăi cu dobîndă, şi să nu -i împrumuţi merindele tale pe camătă.

³⁸Mi estas la Eternulo, via Dio, kiu elkondukis vin el la lando Egipta, por doni al vi la landon Kanaanan, por esti via Dio.

³⁸Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, care v'am scos din ţara Egiptului, ca să vă dau ţara Canaanului, ca să fiu Dumnezeul vostru.

³⁹Kiam malricxigxos apud vi via frato kaj li estos vendita al vi, tiam ne sxargxu lin per laborado sklava;

³⁹Dacă fratele tău sărăceşte lîngă tine, şi se vinde ţie, să nu -l pui să-ţi facă muncă de rob.

⁴⁰kiel dungito, kiel paslogxanto li estu cxe vi; gxis la jubilea jaro li servu cxe vi;

⁴⁰Ci să fie la tine ca un om tocmit cu ziua, ca un venetic; să stea în slujba ta pînă la anul de veselie.

⁴¹kaj tiam li foriru de vi, li mem kaj ankaux liaj filoj kun li, kaj li revenu al sia familio kaj al la posedajxo de siaj patroj.

⁴¹Atunci să iasă dela tine, el şi copiii lui cari vor fi cu el, şi să se întoarcă în familia lui, la moşia părinţilor lui.

⁴²CXar ili estas Miaj sklavoj, kiujn Mi elkondukis el la lando Egipta; ili ne estu vendataj, kiel oni vendas sklavojn.

⁴²Căci ei sînt slujitorii Mei, pe cari i-am scos din ţara Egiptului; să nu fie vînduţi cum se vînd robii.

⁴³Ne regu ilin kun krueleco, kaj timu vian Dion.

⁴³Să nu -l stăpîneşti cu asprime, şi să te temi de Dumnezeul tău.

⁴⁴Via sklavo kaj via sklavino, kiujn vi povas havi, devas esti el la popoloj, kiuj estas cxirkaux vi; el ili acxetu sklavon kaj sklavinon.

⁴⁴Dacă vrei să ai robi şi roabe, să -i iei dela neamurile cari vă înconjoară; dela ele să cumpăraţi robi şi roabe.

⁴⁵Ankaux el la idoj de la paslogxantoj, kiuj fremdule logxas cxe vi, el ili vi povas acxeti, kaj el iliaj familioj, kiuj estas cxe vi kaj kiuj naskigxis en via lando; ili povas esti via posedajxo.

⁴⁵Veţi putea să -i cumpăraţi şi dintre copiii străinilor cari vor locui la tine, şi din familiile lor, pe cari le vor naşte în ţara voastră; ei vor fi averea voastră.

⁴⁶Kaj vi povas transdoni ilin herede al viaj filoj post vi kiel porcxiaman posedajxon; ilin vi povas uzi kiel sklavojn, sed super viaj fratoj, super Izraelidoj, ne regu unuj super aliaj kun krueleco.

⁴⁶Îi puteţi lăsa moştenire copiilor voştri după voi, ca pe o moşie; şi puteţi să -i ţineţi astfel robi pe veci. Dar cît despre fraţii voştri, copiii lui Israel, niciunul din voi să nu stăpînească pe fratele său cu asprime.

⁴⁷Kaj se fremdulo aux paslogxanto cxe vi estos bonstata, kaj via frato malricxigxos antaux li kaj vendos sin al la fremdulo aux paslogxanto cxe vi aux al ido de familio de fremdulo:

⁴⁷Dacă un străin, sau un venetic se îmbogăţeşte, şi fratele tău sărăceşte lîngă el, şi se vinde străinului care locuieşte la tine sau vreunuia din familia străinului,

⁴⁸post la vendo restas al li rajto de elacxeto; iu el liaj fratoj elacxetu lin.

⁴⁸el să aibă dreptul de răscumpărare, după ce se va fi vîndut: unul din fraţii lui să poată să -l răscumpere.

⁴⁹Aux lia onklo, aux filo de lia onklo elacxetu lin, aux iu el lia parencaro, el lia familio elacxetu lin; aux se lia stato suficxos, li mem sin elacxetos.

⁴⁹Unchiul lui, sau fiul unchiului lui, sau una din rudele lui de aproape, va putea să -l răscumpere; sau, dacă are mijloace, să se răscumpere singur.

⁵⁰Kaj li faru prikalkulon kun sia acxetinto, de la jaro, en kiu li sin vendis, gxis la jaro jubilea; kaj la mono, pro kiu li vendis sin, devas esti redonita laux la nombro de la jaroj; kiel dungito li estu cxe li.

⁵⁰Să facă socoteala cu cel ce l -a cumpărat, din anul cînd s'a vîndut pînă în anul de veselie; şi preţul de plătit va atîrna de numărul anilor, cari vor fi preţuiţi ca ai unui om tocmit cu plată.

⁵¹Se restas ankoraux multe da jaroj, tiam proporcie al ili li redonu elacxeton pro si el la mono, pro kiu li estis acxetita.

⁵¹Dacă mai sînt încă mulţi ani pănă la anul de veselie, îşi va plăti răscumpărarea după preţul anilor acelora şi să -l scadă din preţul cu care a fost cumpărat;

⁵²Se restas malmulte da jaroj gxis la jubilea jaro, tiam li kalkulu tion al li kaj proporcie al la jaroj li redonu pro si elacxeton.

⁵²dacă mai rămîn puţini ani pînă la anul de veselie, să le facă socoteala, şi să-şi plătească răscumpărarea după aceşti ani.

⁵³Kiel lauxjara dungito li estu cxe li, kaj cxi tiu ne regu lin kruele antaux viaj okuloj.

⁵³Să fie la el ca unul tocmit cu anul; şi acela la care va fi, să nu se poarte cu asprime cu el subt ochii tăi.

⁵⁴Kaj se li ne elacxetigxos tiamaniere, tiam li foriru en la jubilea jaro, li kune kun siaj infanoj.

⁵⁴Iar dacă nu este răscumpărat în niciunul din aceste feluri, să iasă dela el în anul de veselie, el şi copiii lui cari vor fi împreună cu el.

⁵⁵CXar Miaj sklavoj estas la Izraelidoj; ili estas Miaj sklavoj, kiujn Mi elkondukis el la lando Egipta:Mi estas la Eternulo, via Dio.

⁵⁵Căci copiii lui Israel sînt robii Mei; ei sînt robii Mei, pe cari i-am scos din ţara Egiptului. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.