¹Se homo ofte admonita restos obstina, Li subite pereos sen ia helpo.

¹Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. -

²Kiam altigxas virtuloj, la popolo gxojas; Sed kiam regas malvirtulo, la popolo gxemas.

²Cînd se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte cel rău, poporul geme. -

³Homo, kiu amas sagxon, gxojigas sian patron; Sed kiu komunikigxas kun malcxastulinoj, tiu disperdas sian havon.

³Cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. -

⁴Regxo per justeco fortikigas la landon; Sed donacamanto gxin ruinigas.

⁴Un împărat întăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte. -

⁵Homo, kiu flatas al sia proksimulo, Metas reton antaux liaj piedoj.

⁵Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui. -

⁶Per sia pekado malbona homo sin implikas; Sed virtulo triumfas kaj gxojas.

⁶În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură. -

⁷Virtulo penas ekkoni la aferon de malricxuloj; Sed malvirtulo ne povas kompreni.

⁷Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s'o priceapă. -

⁸Homoj blasfemantaj indignigas urbon; Sed sagxuloj kvietigas koleron.

⁸Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mînia. -

⁹Se sagxa homo havas jugxan aferon kun homo malsagxa, Tiam, cxu li koleras, cxu li ridas, li ne havas trankvilon.

⁹Cînd se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. -

¹⁰Sangaviduloj malamas senkulpulon; Sed virtuloj zorgas pri lia vivo.

¹⁰Oamenii setoşi de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa. -

¹¹Sian tutan koleron aperigas malsagxulo; Sed sagxulo gxin retenas.

¹¹Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte. -

¹²Se reganto atentas mensogon, Tiam cxiuj liaj servantoj estas malvirtuloj.

¹²Cînd celce stăpîneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sînt nişte răi. -

¹³Malricxulo kaj procentegisto renkontigxas; La Eternulo donas lumon al la okuloj de ambaux.

¹³Săracul şi asupritorul se întîlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amîndoi,

¹⁴Se regxo jugxas juste malricxulojn, Lia trono fortikigxas por cxiam.

¹⁴Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. -

¹⁵Kano kaj instruo donas sagxon; Sed knabo, lasita al si mem, hontigas sian patrinon.

¹⁵Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. -

¹⁶Kiam altigxas malvirtuloj, tiam multigxas krimoj; Sed virtuloj vidos ilian falon.

¹⁶Cînd se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. -

¹⁷Punu vian filon, kaj li vin trankviligos, Kaj li donos gxojon al via animo.

¹⁷Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului. -

¹⁸Se ne ekzistas profetaj predikoj, tiam popolo farigxas sovagxa; Sed bone estas al tiu, kiu observas la legxojn.

¹⁸Cînd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frîu; dar ferice de poporul care păzeşte legea! -

¹⁹Per vortoj sklavo ne instruigxas; CXar li komprenas, sed ne obeas.

¹⁹Nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă. -

²⁰CXu vi vidas homon, kiu tro rapidas kun siaj vortoj? Estas pli da espero por malsagxulo ol por li.

²⁰Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult dela un nebun decît dela el. -

²¹Se oni de infaneco kutimigas sklavon al dorlotigxado, Li poste farigxas neregebla.

²¹Slujitorul pe care -l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. -

²²Kolerema homo kauxzas malpacojn, Kaj flamigxema kauxzas multajn pekojn.

²²Un om mînios stîrneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate. -

²³La fiereco de homo lin malaltigos; Sed humilulo atingos honoron.

²³Mîndria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. -

²⁴Kiu dividas kun sxtelisto, tiu malamas sian animon; Li auxdas la jxuron kaj nenion diras.

²⁴Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul, şi nu spune nimic. -

²⁵Timo antaux homoj faligas en reton; Sed kiu fidas la Eternulon, tiu estas sxirmita.

²⁵Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n'are dece să se teamă. -

²⁶Multaj sercxas favoron de reganto; Sed la sorto de homo dependas de la Eternulo.

²⁶Mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpîneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.

²⁷Maljusta homo estas abomenajxo por virtuloj; Kaj kiu iras la gxustan vojon, tiu estas abomenajxo por malvirtulo.

²⁷Omul nelegiuit este o scîrbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scîrbă înaintea celor răi.