Esperanto

Romanian: Cornilescu

Proverbs

31

1Vortoj de la regxo Lemuel, instruo, kiun donis al li lia patrino.
1Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.
2Ho mia filo, ho filo de mia ventro! Ho filo de miaj promesoj!
2Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?
3Ne donu al la virinoj vian forton, Nek viajn agojn al la pereigantoj de regxoj.
3Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.
4Ne al la regxoj, ho Lemuel, ne al la regxoj konvenas trinki vinon, Nek al la princoj deziri ebriigajxojn.
4Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;
5CXar drinkinte, ili povas forgesi la legxojn, Kaj ili malgxustigos la jugxon de cxiuj prematoj.
5ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.
6Donu ebriigajxon al la pereanto, Kaj vinon al tiu, kiu havas suferantan animon.
6Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;
7Li trinku, kaj forgesu sian malricxecon, Kaj li ne plu rememoru sian malfelicxon.
7ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -
8Malfermu vian busxon por senvocxulo, Por la defendo de cxiuj forlasitaj.
8Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!
9Malfermu vian busxon, por jugxi juste, Por defendi malricxulon kaj senhavulon.
9Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.
10Se iu trovis kapablan edzinon, SXia valoro estas pli granda ol perloj.
10Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.
11Fidas sxin la koro de sxia edzo, Kaj havo ne mankos.
11Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.
12SXi redonas al li bonon, sed ne malbonon, En la dauxro de sxia tuta vivo.
12Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
13SXi sercxas lanon kaj linon, Kaj volonte laboras per siaj manoj.
13Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.
14SXi estas kiel sxipo de komercisto; De malproksime sxi alportas sian panon.
14Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.
15SXi levigxas, kiam estas ankoraux nokto, Kaj sxi disdonas mangxon al sia domanaro Kaj porciojn al siaj servantinoj;
15Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
16SXi pensas pri kampo, kaj acxetas gxin; Per la enspezoj de sia mano sxi plantas vinbergxardenon.
16Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -
17SXi zonas siajn lumbojn per forto Kaj fortikigas siajn brakojn.
17Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.
18SXi komprenas, ke sxia komercado estas bona; SXia lumilo ne estingigxas en la nokto.
18Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
19SXi etendas sian manon al la sxpinilo, Kaj sxiaj fingroj tenas la sxpinturnilon.
19Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
20SXi malfermas sian manon al la malricxulo Kaj etendas siajn manojn al la senhavulo.
20Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
21SXi ne timas la negxon por sia domo, CXar sxia tuta domanaro estas vestita per rugxa teksajxo.
21Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.
22SXi faras al si kovrojn; Delikata tolo kaj purpuro estas sxiaj vestoj.
22Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.
23SXia edzo estas konata cxe la pordego, Kie li sidas kune kun la maljunuloj de la lando.
23Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.
24SXi faras teksajxon kaj vendas, Kaj zonojn sxi donas al la komercisto.
24Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
25Fortika kaj bela estas sxia vesto, Kaj sxi ridas pri la venonta tago.
25Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.
26Sian busxon sxi malfermas kun sagxo; Bonkora instruo estas sur sxia lango.
26Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.
27SXi kontrolas la iradon de aferoj en sia domo, Kaj sxi ne mangxas panon en senlaboreco.
27Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.
28Levigxas sxiaj filoj kaj sxin gratulas; SXia edzo sxin lauxdegas, dirante:
28Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:
29Multaj filinoj estas bravaj, Sed vi superas cxiujn.
29,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``
30CXarmeco estas trompa, kaj beleco estas vantajxo; Virino, kiu timas la Eternulon, estos glorata.
30Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31Donu al sxi laux la fruktoj de sxiaj manoj; Kaj sxiaj faroj sxin gloros cxe la pordegoj.
31Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii