¹Al la hxorestro. De la sklavo de la Eternulo, David, kiu eldiris al la Eternulo la vortojn de cxi tiu kanto, kiam la Eternulo lin savis el la manoj de cxiuj liaj malamikoj kaj el la mano de Saul. Kaj li diris: Mi varmege Vin amas, ho Eternulo, mia forteco!

¹(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David, robul Domnului. El a spus Domnului cuvintele cîntării acesteia, cînd l -a scăpat Domnul din mîna tuturor vrăjmaşilor săi şi din mîna lui Saul. El a zis:) ,,Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea!

²La Eternulo estas mia Roko, kaj mia fortikajxo, kaj mia Savanto, Mia Dio, mia forta Roko, kiun mi fidas, Mia sxildo kaj la korno de mia savo, mia rifugxejo.

²Doamne, Tu eşti stînca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stînca mea, în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă, şi întăritura mea!

³Mi vokas al la Eternulo, la glorinda; Kaj mi savigxas de miaj malamikoj.

³Eu strig: ,Lăudat să fie Domnul!` şi sînt izbăvit de vrăjmaşii mei.

⁴CXirkauxis min la ondoj de la morto, Kaj torentoj pereigaj min teruris;

⁴Mă înconjuraseră legăturile morţii, şi mă îngroziseră rîurile pieirii;

⁵La sxnuroj de SXeol min cxirkauxis, La retoj de la morto min atingis.

⁵mă înfăşuraseră legăturile mormîntului, şi mă prinseseră laţurile morţii.

⁶En mia premiteco mi vokis la Eternulon, Kaj al mia Dio mi kriis; El Sia templo Li auxdis mian vocxon, Kaj mia krio al Li atingis Liajn orelojn.

⁶Dar, în strîmtorarea mea, am chemat pe Domnul, şi am strigat către Dumnezeul meu: din locaşul Lui, El mi -a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns pînă la El, pînă la urechile Lui.

⁷Ektremis kaj ekskuigxis la tero, La fundamentoj de la montoj ekmovigxis Kaj eksxanceligxis, cxar Li koleris.

⁷Atunci s'a sguduit pămîntul şi s'a cutremurat, temeliile munţilor s'au mişcat, şi s'au clătinat, pentru că El se mîniase.

⁸Levigxis fumo el Lia nazo, Kaj ekstermanta fajro el Lia busxo; Karboj ekflamis de gxi.

⁸Din nările Lui se ridica fum, şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui: cărbuni aprinşi ţîşneau din ea.

⁹Li klinis la cxielon kaj iris malsupren; Kaj densa mallumo estis sub Liaj piedoj.

⁹A plecat cerurile, şi S'a pogorît: un nor gros era supt picioarele Lui.

¹⁰Kaj Li ekrajdis sur kerubo kaj ekflugis, Kaj Li portigxis sur la flugiloj de la vento.

¹⁰Călărea pe un heruvim, şi sbura, venea plutind pe aripile vîntului.

¹¹El la mallumo Li faris al Si kovron, Tendon Li faris cxirkaux Si el la mallumo de la akvo, densaj nuboj.

¹¹Întunerecul Şi -l făcuse învelitoare, iar cortul Lui, împrejurul Lui, erau nişte ape întunecoase şi nori negri.

¹²De la brilo antaux Li, tra Liaj densaj nuboj, Flugis hajlo kaj brulantaj karboj.

¹²Din strălucirea, care se răsfrîngea înaintea Lui, ieşeau nori, cari aruncau grindină şi cărbuni de foc.

¹³Kaj la Eternulo ektondris en la cxielo, Kaj la Plejaltulo auxdigis Sian vocxon; Hajlon kaj brulantajn karbojn.

¹³Domnul a tunat în ceruri, Cel Prea Înalt a făcut să -I răsune glasul, cu grindină şi cărbuni de foc.

¹⁴Li jxetis Siajn sagojn, kaj dispelis ilin; JXetis multajn fulmojn, kaj konfuzis ilin.

¹⁴A aruncat săgeţi şi a risipit pe vrăjmaşii mei, a înmulţit loviturile trăsnetului şi i -a pus pe fugă.

¹⁵Kaj malkovrigxis la kusxujoj de la akvoj, Kaj nudigxis la fundamentoj de la universo, De Via minaca vocxo, ho Eternulo, De la kolera spirado de Via nazo.

¹⁵Atunci s'a văzut albia apelor, şi s'au descoperit temeliile lumii, la mustrarea Ta, Doamne, la vuietul suflării nărilor Tale.

¹⁶Li etendas el supre la brakon, kaj prenas min; Li eltiras min el grandaj akvoj;

¹⁶El Şi -a întins mîna de sus, m'a apucat, m'a scos din apele cele mari; Ps. 144. 7.

¹⁷Li savas min de mia potenca malamiko, Kaj de miaj malamantoj, cxar ili estas pli fortaj ol mi.

¹⁷m'a izbăvit de protivnicul meu cel puternic, de vrăjmaşii mei, cari erau mai tari decît mine.

¹⁸Ili atingis min en la tago de mia malfelicxo; Sed la Eternulo farigxis mia subteno.

¹⁸Ei năvăliseră deodată peste mine în ziua strîmtorării mele; dar Domnul a fost sprijinul meu.

¹⁹Kaj Li elkondukis min en vastan lokon; Li liberigis min, cxar Li estas favora al mi.

¹⁹El m'a scos la loc larg, şi m'a scăpat, pentrucă mă iubeşte.

²⁰La Eternulo rekompencas min laux mia justeco; Laux la pureco de miaj manoj Li repagas al mi.

²⁰Domnul mi -a făcut după neprihănirea mea, mi -a răsplătit după curăţia mînilor mele:

²¹CXar mi min tenis je la vojoj de la Eternulo, Kaj mi ne faris malbonon antaux mia Dio.

²¹căci am păzit căile Domnului, şi n'am păcătuit împotriva Dumnezeului meu.

²²CXar cxiuj Liaj legxoj estis antaux mi, Kaj Liajn ordonojn mi ne forigis de mi.

²²Toate poruncile Lui au fost înaintea mea, şi nu m'am depărtat dela legile Lui.

²³Mi estis senkulpa antaux Li, Kaj mi gardis min, ke mi ne peku.

²³Am fost fără vină faţă de El, şi m'am păzit de fărădelegea mea.

²⁴Kaj la Eternulo rekompencis min laux mia justeco, Laux la pureco de miaj manoj antaux Liaj okuloj.

²⁴Deaceea, Domnul mi -a răsplătit după neprihănirea mea, după curăţia mînilor mele înaintea ochilor Lui.

²⁵Kun favorkorulo Vi estas favorkora, Kun piulo Vi estas pia,

²⁵Cu cel bun Tu Te arăţi bun, cu omul neprihănit Te arăţi neprihănit;

²⁶Kun purulo Vi agas laux lia pureco, Kaj kun maliculo laux lia maliceco.

²⁶cu cel curat Te arăţi curat, şi cu cel stricat Te porţi după stricăciunea lui.

²⁷CXar humilan popolon Vi helpas, Sed altajn okulojn Vi malaltigas.

²⁷Tu mîntuieşti pe poporul care se smereşte, şi smereşti privirile trufaşe.

²⁸CXar Vi lumigas mian lumilon; La Eternulo, mia Dio, lumigas mian mallumon.

²⁸Da, Tu îmi aprinzi lumina mea. Domnul, Dumnezeul meu, îmi luminează întunerecul meu.

²⁹CXar kun Vi mi forkurigas militistaron, Kaj kun mia Dio mi transsaltas muron.

²⁹Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste un zid întărit.

³⁰La vojo de Dio estas perfekta; La parolo de la Eternulo estas tute pura; Li estas sxildo por cxiuj, kiuj Lin fidas.

³⁰Căile lui Dumnezeu sînt desăvîrşite, Cuvîntul Domnului este încercat: El este un scut pentru toţi cei ce aleargă la El.

³¹CXar kiu estas Dio, krom la Eternulo? Kaj kiu estas Roko, krom nia Dio?

³¹Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul, şi cine este o stîncă, afară de Dumnezeul nostru?

³²Tiu Dio, kiu cxirkauxzonas min per forto Kaj perfektigas mian vojon;

³²Dumnezeu mă încinge cu putere, şi mă povăţuieşte pe calea cea dreaptă.

³³Kiu similigas miajn piedojn al cervaj, Kaj starigas min sur miaj altajxoj;

³³El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor, şi mă aşează pe înălţimile mele

³⁴Kiu instruas mian manon militi, Kaj miajn brakojn strecxi kupran pafarkon.

³⁴El îmi deprinde mînile la luptă, aşa că braţele mele întind arcul de aramă.

³⁵Vi donis al mi la sxildon de Via savo; Kaj Via dekstra mano subtenas min, Kaj Via favoro min grandigas.

³⁵Tu îmi dai scutul mîntuirii Tale, dreapta Ta mă sprijineşte, şi îndurarea Ta mă face mare.

³⁶Vi largxigas mian pasxon sub mi, Por ke ne sxanceligxu miaj piedoj.

³⁶Tu lărgeşti drumul supt paşii mei, şi nu-mi alunecă glesnele.

³⁷Mi persekutas miajn malamikojn, kaj mi atingas ilin; Kaj mi ne revenas, gxis mi ilin pereigas.

³⁷Urmăresc pe vrăjmaşii mei, îi ajung, şi nu mă întorc pînă nu -i nimicesc.

³⁸Mi ilin frakasas, ke ili ne povas plu levigxi; Ili falas sub miajn piedojn.

³⁸Îi zdrobesc, de nu pot să se mai ridice: ei cad supt picioarele mele.

³⁹Vi cxirkauxzonas min per forto por la milito; Miajn atakintojn Vi jxetas sub min.

³⁹Tu mă încingi cu putere pentru luptă, şi răpui pe protivnicii mei supt picioarele mele.

⁴⁰Vi forkurigas de mi miajn malamikojn, Kaj miajn malamantojn mi ekstermas.

⁴⁰Tu faci pe vrăjmaşii mei să dea dosul înaintea mea, şi eu nimicesc pe cei ce mă urăsc.

⁴¹Ili krias, sed ne venas helpanto; Al la Eternulo, sed Li ne respondas al ili.

⁴¹Ei strigă, dar n'are cine să -i scape! Strigă către Domnul, dar nu le răspunde!

⁴²Mi disflugigas ilin, kiel polvon laux la vento; Kiel stratan koton mi ilin forjxetas.

⁴²Îi pisez ca praful, pe care -l ia vîntul, îi calc în picioare ca noroiul de pe uliţe.

⁴³Vi savas min de popola tumulto; Vi faras min cxefo de la nacioj; Popolo, kiun mi ne konas, servas min.

⁴³Tu mă scapi din neînţelegerile poporului; mă pui în fruntea neamurilor; un popor, pe care nu -l cunoaşteam, îmi este supus.

⁴⁴Per atentaj oreloj ili obeas min; Aligentuloj respektegas min.

⁴⁴El ascultă de mine la cea dintîi poruncă, fiii străinului mă linguşesc.

⁴⁵Aligentuloj senfortigxas, Kaj kuras terurite el siaj fortikajxoj.

⁴⁵Fiilor străinului li se moaie inima de mine, şi ies tremurînd din cetăţuile lor.

⁴⁶Vivas la Eternulo; kaj benata estu mia Roko; Kaj alte glorata estu la Dio de mia savo:

⁴⁶Trăiască Domnul, şi binecuvîntată să fie Stînca mea! Mărit să fie Dumnezeul mîntuirii mele,

⁴⁷Tiu Dio, kiu donas al mi vengxon Kaj submetas al mi popolojn,

⁴⁷Dumnezeu, răzbunătorul meu, care îmi supune popoarele,

⁴⁸Kiu savas min de miaj malamikoj, Altigas min super miaj atakintoj, Kaj savas min de perfortulo.

⁴⁸şi mă izbăveşte de vrăjmaşii mei! Tu mă înalţi mai pesus de protivnicii mei, mă scapi de omul asupritor.

⁴⁹Tial mi gloras Vin, ho Eternulo, inter la popoloj, Kaj pri Via nomo mi kantas.

⁴⁹Deaceea, Doamne, Te voi lăuda printre neamuri, voi cînta spre slava Numelui Tău.

⁵⁰Li donas grandan helpon al Sia regxo, Kaj faras favorajxon al Sia sanktoleito, Al David kaj al lia idaro, por eterne.

⁵⁰El dă mari izbăviri împăratului Său, şi dă îndurare unsului Său: lui David, şi seminţei lui, pe vecie.