¹Psalmo de Asaf. Jes, bona estas Dio por Izrael, Por tiuj, kiuj havas puran koron.

¹(Un psalm al lui Asaf.) Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată.

²Sed mi-apenaux ne falsxanceligxis miaj piedoj, Preskaux elglitis miaj pasxoj.

²Totuş, era să mi se îndoaie piciorul, şi erau să-mi alunece paşii!

³CXar mi cxagrenigxis pro la fanfaronuloj, Vidante la bonstaton de la malvirtuloj.

³Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiţi, cînd vedeam fericirea celor răi.

⁴CXar ili ne havas suferojn de morto, Kaj iliaj fortoj estas fortikaj.

⁴Într'adevăr, nimic nu -i turbură pînă la moarte, şi trupul le este încărcat de grăsime.

⁵Ili ne partoprenas en la zorgoj de homoj, Kaj ili ne suferas kun aliaj homoj.

⁵N'au parte de suferinţele omeneşti, şi nu sînt loviţi ca ceilalţi oameni.

⁶Tial ilian kolon cxirkauxvolvis fiereco, Kaj perforteco ilin vestas kiel ornamo.

⁶Deaceea mîndria le slujeşte ca salbă, şi asuprirea este haina care -i înveleşte.

⁷Pro graso elmetigxis iliaj okuloj, Superbordigxis en ilia koro la intencoj.

⁷Li se bulbucă ochii de grăsime, şi au mai mult decît le-ar dori inima.

⁸Ili mokas, ili parolas malbonintence pri premado; Ili parolas de alte.

⁸Rîd, şi vorbesc cu răutate de asuprire: vorbesc de sus,

⁹Kontraux la cxielon ili levas sian busxon, Kaj ilia lango promenas sur la tero.

⁹îşi înalţă gura pînă la ceruri, şi limba le cutreieră pămîntul.

¹⁰Tial tien ankaux iras Lia popolo, Kaj ili akvon cxerpas abunde.

¹⁰Deaceea aleargă lumea la ei, înghite apă din plin,

¹¹Kaj ili diras:Kiel Dio scias? Kaj cxu la Plejaltulo komprenas?

¹¹şi zice: ,,Ce ar putea să ştie Dumnezeu, şi ce ar putea să cunoască Cel Prea Înalt?``

¹²Jen tiuj estas malvirtuloj, Kaj ili estas felicxuloj de la mondo kaj atingis ricxecon!

¹²Aşa sînt cei răi: totdeauna fericiţi, şi îşi măresc bogăţiile.

¹³Nur vane mi purigis mian koron Kaj lavis per senkulpeco miajn manojn,

¹³Degeaba dar mi-am curăţit eu inima, şi mi-am spălat mînile în nevinovăţie:

¹⁴Kaj mi turmentigxas cxiutage Kaj mi suferas punon cxiumatene!

¹⁴căci în fiecare zi sînt lovit, şi în toate dimineţile sînt pedepsit.

¹⁵Se mi intencus paroli kiel ili, Tiam mi farigxus perfida al la generacio de Viaj filoj.

¹⁵Dacă aş zice: ,,Vreau să vorbesc ca ei,`` iată că n'aş fi credincios neamului copiilor Tăi.

¹⁶Mi meditis, por kompreni cxi tion; Sed gxi estis malfacila en miaj okuloj,

¹⁶M'am gîndit la aceste lucruri ca să le pricep, dar zădarnică mi -a fost truda,

¹⁷GXis mi venis en la sanktejon de Dio Kaj ekkomprenis la finon de tio.

¹⁷pînă ce am intrat în sfîntul locaş al lui Dumnezeu, şi am luat seama la soarta dela urmă a celor răi.

¹⁸Vi starigas ilin sur glitiga loko; Kaj Vi jxetas ilin en pereon.

¹⁸Da, Tu -i pui în locuri alunecoase, şi -i arunci în prăpăd.

¹⁹Kiel momente ili ruinigxis! Pereis, malaperis de subita teruro!

¹⁹Cum sînt nimiciţi într'o clipă! Sînt perduţi, prăpădiţi printr'un sfîrşit năpraznic.

²⁰Simile al songxo post la vekigxo, Vi, ho mia Sinjoro, en kolero tute sensignifigas ilian bildon.

²⁰Ca un vis la deşteptare, aşa le lepezi chipul, Doamne, la deşteptarea Ta!

²¹Kiam bolis mia koro Kaj turmentigxis mia internajxo,

²¹Cînd mi se amăra inima, şi mă simţeam străpuns în măruntaie,

²²Tiam mi estis senklerulo kaj mi ne komprenis; Mi estis kiel bruto antaux Vi.

²²eram prost şi fără judecată, eram ca un dobitoc înaintea Ta.

²³Sed mi cxiam estas apud Vi; Vi tenas min je la dekstra mano.

²³Însă eu sînt totdeauna cu Tine, Tu m'ai apucat de mîna dreaptă;

²⁴Per Via konsilo Vi min kondukas, Kaj poste Vi akceptas min kun honoro.

²⁴mă vei călăuzi cu sfatul Tău, apoi mă vei primi în slavă.

²⁵Kiu estas por mi en la cxielo? Kaj krom Vi mi nenion volas sur la tero.

²⁵Pe cine altul am eu în cer afară de Tine? Şi pe pămînt nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decît în Tine.

²⁶Konsumigxas mia karno kaj mia koro; Sed la fortikajxo de mia koro kaj mia parto estas Dio por eterne.

²⁶Carnea şi inima pot să mi se prăpădească: fiindcă Dumnezeu va fi pururea stînca inimii mele şi partea mea de moştenire.

²⁷Jen tiuj, kiuj malproksimigxas de Vi, pereas; Vi ekstermas cxiun, kiu perfidigxis al Vi.

²⁷Căci iată că ceice se depărtează de Tine, pier; Tu nimiceşti pe toţi ceice-Ţi sînt necredincioşi.

²⁸Sed al mi estas bone, ke mi estas proksima al Dio; Sur mian Sinjoron, sur la Eternulon, mi metis mian fidon, Por rakonti cxiujn Viajn farojn.

²⁸Cît pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu: pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost, ca să povestesc toate lucrările Tale.