French 1910

Paite

Romans

4

1Que dirons-nous donc qu'Abraham, notre père, a obtenu selon la chair?
1Ahihleh, Abraham sa dana I pu un, bang ahia a muh i gen ding?
2Si Abraham a été justifié par les oeuvres, il a sujet de se glorifier, mais non devant Dieu.
2Abrahamin thilhih jiaka siam a tan ngalleh, suan ding a nei ahi, Pathian maah jaw hi hetlouin.
3Car que dit l'Ecriture? Abraham crut à Dieu, et cela lui fut imputé à justice.
3Laisiangthouin bang a gena ahia? Abrahamin Pathian a ging taa, huan, huai ginna tuh a diknaa seh ahi, chiin a gen ahi.
4Or, à celui qui fait une oeuvre, le salaire est imputé, non comme une grâce, mais comme une chose due;
4Huan, nasemmi loh tuh hehpihna a seh ahi keia, bata seh ahi jaw hi.
5et à celui qui ne fait point d'oeuvre, mais qui croit en celui qui justifie l'impie, sa foi lui est imputée à justice.
5Ahihhangin, na sem loua, Pathian limsaklou siamtangsakpa gingta zomi ginna tuh, amah diktatna a seh ahi.
6De même David exprime le bonheur de l'homme à qui Dieu impute la justice sans les oeuvres:
6Mi, a thilhih ngaihtuah loua, Pathianin diktata a seh, vual a jawl sak thu David in leng,
7Heureux ceux dont les iniquités sont pardonnées, Et dont les péchés sont couverts!
7A tatleknate uh ngaihdama om leh, a khelhnate uh khuha omte, a hampha uhi,
8Heureux l'homme à qui le Seigneur n'impute pas son péché!
8Toupan khelhna neia a seh louhte a hampha uhi, chia a gen bangin.
9Ce bonheur n'est-il que pour les circoncis, ou est-il également pour les incirconcis? Car nous disons que la foi fut imputée à justice à Abraham.
9Ahihleh, huai hamphatna zeksumte tungah kia hia a om, zeksumloute tungah leng? Abraham ginna a diktatna seh ahi, i chi ngala.
10Comment donc lui fut-elle imputée? Etait-ce après, ou avant sa circoncision? Il n'était pas encore circoncis, il était incirconcis.
10Huai bangchi seh ahia leh? A zeksum nungin hia, a zeksum main? A zeksum nungin ahi keia, a zeksum ma in ahi jaw hi.
11Et il reçut le signe de la circoncision, comme sceau de la justice qu'il avait obtenue par la foi quand il était incirconcis, afin d'être le père de tous les incirconcis qui croient, pour que la justice leur fût aussi imputée,
11Huchiin, zeksumlouh a hih laia ginna jiaka diktatna a muh chiamtehna dingin zeksum tuh a mu hi. Huchi-a amah tuh zeksumlouhte, ahihhanga gingtaa diktatna sehsaka omte, tengteng pa ahih theihna ding.
12et le père des circoncis, qui ne sont pas seulement circoncis, mais encore qui marchent sur les traces de la foi de notre père Abraham quand il était incirconcis.
12Huan, huchimah banga, zeksumte, ahihhanga zeksum phet hilou-a i pa uh Abrahamin zek a sum maa ginna a neih bang ginna neite pa a hihtheihna ding ahi.
13En effet, ce n'est pas par la loi que l'héritage du monde a été promis à Abraham ou à sa postérité, c'est par la justice de la foi.
13Abraham; leh a suante kianga, khovel gouluah ding ahi ding uh chih thuchiam jaw dana kinga ahi keia, ginna jiaka diktatna a kinga ahi jaw hi.
14Car, si les héritiers le sont par la loi, la foi est vaine, et la promesse est anéantie,
14Dan nei mite gouluahte hi ding hile ubel, ginna bangmahin a phatuam keia, thuchiam leng thuchiam ahita kei hi.
15parce que la loi produit la colère, et que là où il n'y a point de loi il n'y a point non plus de transgression.
15Danin hehna a tun nak ngala; himahleh dan omlouhna ah tatlekna leng a om kei hi.
16C'est pourquoi les héritiers le sont par la foi, pour que ce soit par grâce, afin que la promesse soit assurée à toute la postérité, non seulement à celle qui est sous la loi, mais aussi à celle qui a la foi d'Abraham, notre père à tous,
16Huaijiakin, thuchiam tuh hehpihna a piak a hihtheihna dingin ginnaa kinga ahi, suante tengtengin thuchiam pellou-a a luah theihna dingun. Dan nei mite kian a luah kei ding ua, Abraham neih bang ginna neiten leng a luah sam ding uhi; amah tuh i vek ua pa ahi ngala.
17selon qu'il est écrit: Je t'ai établi père d'un grand nombre de nations. Il est notre père devant celui auquel il a cru, Dieu, qui donne la vie aux morts, et qui appelle les choses qui ne sont point comme si elles étaient.
17Nam tampite pain ka honbawlta, chia gelh bangin, misite hihhingpa leh thil omloute om bang a genpa a gin Pathian mitmuh ah eite paa bawlin a om hi.
18Espérant contre toute espérance, il crut, en sorte qu'il devint père d'un grand nombre de nations, selon ce qui lui avait été dit: Telle sera ta postérité.
18Lamet tuaka a om louhin leng aman jaw lamen takin a gingta a, chi tampite pa a honghih theihna dingin: Tua bangin na suante a honghi ding uh, chia hilha a om bangin.
19Et, sans faiblir dans la foi, il ne considéra point que son corps était déjà usé, puisqu'il avait près de cent ans, et que Sara n'était plus en état d'avoir des enfants.
19Huan, ginna kiplou tuan louin, a pumpi sisa banga om tuh a ngaihtuaha, (amah kum ja khawng mi ahi ngala), Sara ching leng a ngaihtuah sama.
20Il ne douta point, par incrédulité, au sujet de la promesse de Dieu; mais il fut fortifié par la foi, donnant gloire à Dieu,
20Himahleh, ginna tasamin Pathian thuchiam a ging lel keia, Pathian a pahtawia,
21et ayant la pleine conviction que ce qu'il promet il peut aussi l'accomplir.
21A thuchiam a lohching sak thei chih leng a gingta mahmaha, a ginna a hongkip zota hi.
22C'est pourquoi cela lui fut imputé à justice.
22Huaijiakin a ginna tuh a diktatna a seh ana hita.
23Mais ce n'est pas à cause de lui seul qu'il est écrit que cela lui fut imputé;
23Huchiin, a ginna tuh a diktatna seh ahi chih amah jiak kiaa gelh ahi keia, eite jiakin leng ahi.
24c'est encore à cause de nous, à qui cela sera imputé, à nous qui croyons en celui qui a ressuscité des morts Jésus notre Seigneur,
24Jesu i Toupa misi laka kipana kaithoupa gingtate i hia. I ginna tuh diktatna a seh ahi ding hi.Huai Jesu tuh i tatlekna jiaka matsaka om a, siam i tanna dinga kaihthoha om ahi.
25lequel a été livré pour nos offenses, et est ressuscité pour notre justification.
25Huai Jesu tuh i tatlekna jiaka matsaka om a, siam i tanna dinga kaihthoha om ahi.