German: Schlachter (1951)

Kekchi

Hosea

2

1(H2-3) Nennet eure Brüder «Mein Volk», und eure Schwestern: «Begnadigte»!
1Joßcan nak têye reheb laj Israel lê rech tenamitil “Ammi” ut têye ajcuiß reheb “Ruhama”. Chi jalbil ru naraj naxye: Lâex ralal xcßajol li Dios ut rarôquex xban.
2(H2-4) Hadert mit eurer Mutter, hadert! (denn sie ist nicht mein Weib, und ich bin nicht ihr Mann), damit sie ihre Hurerei von ihrem Angesicht wegschaffe und ihre Ehebrecherei von ihren Brüsten;
2Ex cualal incßajol, chekßusak lê naß. Yehomak re xcanabak xbânunquil li yibru naßleb xban nak aßan mâcuaß chic cuixakil ut lâin mâcuaßin chic xbêlom. Xcanabak xcßayinquil rib ut xcanabak xmuxbal ru lix sumlajic.
3(H2-5) sonst werde ich sie nackt ausziehen und sie hinstellen, wie sie war am Tage ihrer Geburt, und sie der Wüste gleichmachen, einem dürren Land, und sie sterben lassen vor Durst!
3Cui incßaß tixcanab, lâin tinmakß chiru chixjunil li cßaßru cuan re. Chanchan tßustßu tincanab joß nak quiyoßla. Chanchanak chic jun li chaki chßochß mâcßaß na-el chiru ut tâcâmk xban chaki el.
4(H2-6) Und ihrer Kinder werde ich mich nicht erbarmen, weil sie Hurenkinder sind.
4Incßaß tincuil xtokßobâl ruheb li ralal xcßajol,
5(H2-7) Denn ihre Mutter hat Unzucht getrieben; die sie geboren, hat sich schändlich aufgeführt; denn sie sprach: «Ich will doch meinen Liebhabern nachlaufen, die mir mein Brot und Wasser geben, meine Wolle, meinen Flachs, mein Öl und meinen Most!»
5xban nak eb aßan ralal xcßajol li ixk li incßaß naxutânac xbânunquil li mâusilal. Li ixk aßan quixye: —Lâin tinxic riqßuineb li cuînk li nequeßqßuehoc cue lin cua cuucßa, li nequeßqßuehoc cue li châbil tßicr lana ut lino joß ajcuiß li vino ut li aceite olivo, chan.
6(H2-8) Darum siehe, ich will ihren Weg mit Dornen verzäunen und mit einer Mauer versperren, daß sie ihren Pfad nicht mehr finden soll.
6Joßcan nak tinram lix be chiru. Tintzßap lix be riqßuin qßuix ut riqßuin corral tzßac.
7(H2-9) Wenn sie alsdann ihren Liebhabern nachjagt und sie nicht mehr einholt, wenn sie dieselben sucht, aber nicht findet, so wird sie dann sagen: Ich will doch wieder zu meinem ersten Mann zurückkehren, denn damals hatte ich es besser als jetzt!
7Tixyal xkße chixsicßbal ani târahok re. Abanan incßaß chic tixtau. Ut riqßuin aßan tâyotßekß xchßôl ut tixye: —Tinsukßîk cuißchic riqßuin lin bêlom. Kßaxal us nak xincuan riqßuin chiru nak cuanquin anakcuan, chaßak.
8(H2-10) Sie merkte ja nicht, daß ich es war, der ihr das Korn, den Most und das Öl gab und das viele Silber und Gold, das sie für den Baal verwandt haben.
8Li ixk aßan incßaß quixqßue retal nak lâin xinqßuehoc re lix trigo, ut lix vino ut lix aceite olivo. Ut lâin xinqßuehoc re chi nabal lix oro ut lix plata li quixmayeja chiru laj Baal.
9(H2-11) Darum will ich mein Korn zurücknehmen zu seiner Zeit und meinen Most zu seiner Frist und will ihr meine Wolle und meinen Flachs, womit sie ihre Blöße deckt, entziehen.
9Joßcan nak saß xkßehil li kßoloc, lâin incßaß chic tinqßue re li trigo ut li vino. Tinmakß chiru li tßicr lana ut lino li xinqßue re, re li rakß.
10(H2-12) Und ich will nun ihre Schande enthüllen vor den Augen ihrer Liebhaber, und niemand wird sie aus meiner Hand erretten;
10Chiruheb chixjunileb li cuînk li naxra, lâin tinmakß chiru li cßaßru cuan re. Chanchan tßustßu tincanab chiruheb ut mâ ani târûk tâcolok re saß cuukß.
11(H2-13) und ich will aller ihrer Freude ein Ende machen, ihrem Fest, ihrem Neumond und ihrem Sabbat und allen ihren Feiertagen.
11Lâin tincuisi li ninkßeîc chiru, li naqßuehoc xsahil xchßôl. Incßaß chic tâninkßeîk rajlal chihab, rajlal po chi moco saß li hilobâl cutan joß cßaynak xbânunquil. Incßaß chic tixninkßei ruheb lix dios.
12(H2-14) Ich will auch ihren Weinstock und ihren Feigenbaum verwüsten, wovon sie sagt: «Das ist der Lohn, den mir meine Liebhaber gegeben haben»; ich will sie in eine Wildnis verwandeln, wovon sich die Tiere des Feldes nähren sollen.
12Lâin tinsach li racuîmk uvas ut li cheß higo li quixye nak aßan lix tojbal li quiqßueheß re xbaneb li cuînk li nequeßrahoc re. Mâcßaß chic tâêlk saß xnaßaj li acuîmk uvas ut mâcßaßak chic li cheß li naûchin. Teßsachekß xbaneb li joskß aj xul.
13(H2-15) Ich will sie strafen für die Baalstage, an welchen sie ihnen räucherte und sich mit ihrem Nasenring und Geschmeide schmückte und ihren Liebhabern nachlief und meiner vergaß, spricht der HERR.
13Lâin tinqßue chixtojbal xmâc a ixk aßin li quinixtzßektâna ut quixcßat li pom chiru laj Baal. Kßaxal chßinaßus nak quixtikib rib nak quixqßue li xcaß xic oro ut quixqßue lix matkßab ut lix kßol ut cô chirixeb li cuînk li nequeßrahoc re ut incßaß chic niquinixcßoxla lâin li Kâcuaß.
14(H2-16) Darum siehe, ich will sie locken und in die Wüste führen und ihr zu Herzen reden;
14Abanan lâin tincßam cuißchic saß li chaki chßochß bar cuiß mâcßaß cuan. Ut aran tinkßunbesi cuißchic ut tinye re nak kßaxal ninra.
15(H2-17) und ich will ihr von dort aus ihre Weinberge wiedergeben und ihr das Tal Achor zu einer Tür der Hoffnung machen, daß sie daselbst singen soll wie in den Tagen ihrer Jugend und wie an dem Tage, da sie aus Ägypten zog.
15Tinqßue cuißchic re li acuîmk uvas. Ut tinqßue ajcuiß li ru takßa Acor chokß xnaßaj re nak cuan cßaßru tixyoßoni. Ut tixbicha inlokßal joß quixbânu saß xsâjilal nak quicuisi chak saß li naßajej Egipto.
16(H2-18) An jenem Tage wird es geschehen, spricht der HERR, daß du mich «mein Mann» und nicht mehr «mein Baal» nennen wirst;
16Ut incßaß chic tixye: “At Baal, lâat laj êchal cue.” Tixye ban cue: “at inbêlom.”
17(H2-19) und ich werde die Namen der Baale aus ihrem Munde entfernen, daß ihrer Namen nicht mehr gedacht werden soll.
17Lâin tin-isînk re saß xchßôl lix cßabaßeb laj Baal. Ut mâ jun sut chic tixpatzß xcßabaßeb.
18(H2-20) An jenem Tage will ich auch für sie einen Bund schließen mit den Tieren des Feldes und mit den Vögeln des Himmels und mit allem, was auf Erden kriecht, und will Bogen, Schwert und alles Kriegsgerät im Lande zerbrechen und sie sicher wohnen lassen.
18Saß eb li cutan aßan lâin tinbânu jun li contrato riqßuineb li joskß aj xul li cuanqueb saß qßuicheß ut riqßuineb li xul li nequeßrupupic chiru choxa joß ajcuiß riqßuineb li xul li nequeßxjucuqui ribeb chiru chßochß. Tinbânu li contrato riqßuineb re nak incßaß chic teßxchßißchßißi li tenamit. Ut tincuisi saß ruchichßochß li tzimaj ut li chßîchß re pletic ut eb lin tenamit cuânkeb chic saß tuktûquil usilal.
19(H2-21) Und ich will dich mir verloben auf ewig und will dich mir verloben in Recht und Gerechtigkeit, in Gnade und Erbarmen,
19Joßcaßin quixye li Kâcuaß reheb lix tenamit: —Lâex aj Israel, chanchanex li cuixakil. Texincßam chi jun aj cua cuiqßuin. Texincßam saß tîquilal ut saß xyâlal. Junelic texinra ut tincuuxtâna êru.
20(H2-22) und will dich mir verloben in Treue, und du wirst den HERRN erkennen!
20Lâin texincßam cuißchic cuiqßuin saß châbilal. Ut lâex tênau nak lâin li Kâcuaß.
21(H2-23) Und es soll geschehen an jenem Tage, spricht der HERR, da will ich antworten; ich will dem Himmel antworten, und er soll der Erde antworten;
21Saß eb li cutan aßan lâin tinsume chak li cßaßru têpatzß cue lâex, li cualal incßajol. Lâin tintakla li hab re xtßakresinquil li chßochß.
22(H2-24) und die Erde wird antworten mit Korn, Most und Öl, und diese werden Jesreel antworten.
22Ut saß li chßochß tâêlk li trigo ut li uvas ut li olivo. Ut lâex têye: “Jezreel”. Chi jalbil ru naraj naxye “Li Kâcuaß, aßan li na-acuoc”.Ut texinqßue chi cuânc saß li naßajej aßan ut lâin tin-osobtesînk êre ut tâcuânk cuißchic li cßaßru êre. Lâin texinra lâex, usta quinye nak incßaß chic nequexinra nak quinqßue êcßabaß chokß Lo-ruhama. Usta quinqßue êcßabaß chokß Lo-ammi nak quinye nak mâcuaßex intenamit, lâin tinye êre nak lâex chic li cualal incßajol. Ut lâex têye nak lâin li Kâcuaß lê Dios.
23(H2-25) Und ich will sie mir im Lande ansäen und mich der «Unbegnadigten» erbarmen und zu «Nicht-mein-Volk» sagen: Du bist mein Volk! und es wird sagen: Du bist mein Gott!
23Ut texinqßue chi cuânc saß li naßajej aßan ut lâin tin-osobtesînk êre ut tâcuânk cuißchic li cßaßru êre. Lâin texinra lâex, usta quinye nak incßaß chic nequexinra nak quinqßue êcßabaß chokß Lo-ruhama. Usta quinqßue êcßabaß chokß Lo-ammi nak quinye nak mâcuaßex intenamit, lâin tinye êre nak lâex chic li cualal incßajol. Ut lâex têye nak lâin li Kâcuaß lê Dios.