German: Schlachter (1951)

Kekchi

Mark

15

1Und alsbald in der Frühe faßten die Hohenpriester mit den Ältesten und Schriftgelehrten und dem ganzen Hohen Rat einen Beschluß und führten Jesus gebunden hin und überantworteten ihn dem Pilatus.
1Nak quisakêu eb lix bênil aj tij que'xch'utub cui'chic rib riq'uineb laj c'amol be sa' rochoch li Dios, ut riq'uineb laj tz'îb ut riq'uin chixjunileb laj q'uehol na'leb ut que'xc'ûb chanru te'xbânu. Ut que'xc'am li Jesús chi bac'bo ut que'xk'axtesi sa' ruk' laj Pilato.
2Und Pilatus fragte ihn: Bist du der König der Juden? Er antwortete und sprach zu ihm: Du sagst es!
2Laj Pilato quixye re li Jesús: -¿Ma lâat lix reyeb laj judío?- Li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Yâl li xaye nak lâin.-
3Und die Hohenpriester brachten viele Anklagen wider ihn vor.
3Ut eb lix bênil aj tij nabal li c'a'ak re ru yôqueb cui' chixjitbal.
4Pilatus aber fragte ihn abermal und sprach: Antwortest du nichts? Siehe, wie vieles sie gegen dich vorbringen!
4Ut laj Pilato quixpatz' cui'chic re: -¿Ma inc'a' nacatchak'oc? ¿Ma inc'a' nacacuabi li jo' q'uial yôqueb chixyebal châcuix? chan laj Pilato re.
5Jesus aber antwortete nichts mehr, so daß sich Pilatus verwunderte.
5Aban li Jesús mâ jun âtin quixye re xcolbal rib ut riq'uin a'an quisach xch'ôl laj Pilato.
6Aber auf das Fest pflegte er ihnen einen Gefangenen loszugeben, welchen sie begehrten.
6Rajlal chihab sa' li nink'e Pascua laj Pilato narach'ab jun li prêx, a' yâl bar cuan te'raj li tenamit.
7Es lag aber ein gewisser Barabbas gefangen samt den Aufrührern, die im Aufruhr einen Mord begangen hatten.
7Jun li cuînk aj Barrabás xc'aba' cuan sa' tz'alam rochbeneb lix comon xban li camsînc que'xbânu nak yôqueb chi pletic chirix li acuabej.
8Und das Volk zog hinauf und fing an zu verlangen, daß er täte, wie er ihnen allezeit getan.
8Ut que'chal li q'uila tenamit riq'uin laj Pilato chixtz'âmanquil chiru nak târach'ab junak prêx jo' c'aynakeb xbânunquil.
9Pilatus aber antwortete ihnen und sprach: Wollt ihr, daß ich euch den König der Juden freigebe?
9Laj Pilato quichak'oc ut quixye reheb: -¿Ma têraj nak tincuach'ab lix reyeb laj judío?-
10Denn er wußte, daß die Hohenpriester ihn aus Neid überantwortet hatten.
10Laj Pilato naxnau nak xban xcakaleb xch'ôl lix bênil aj tij nak que'xk'axtesi li Jesús sa' rakleb âtin.
11Aber die Hohenpriester wiegelten das Volk auf, daß er ihnen lieber den Barabbas losgeben solle.
11Aban eb lix bênil aj tij que'xtacchi'i li q'uila tenamit re nak a' laj Barrabás li te'xtz'âma re nak tâach'abâk.
12Pilatus antwortete und sprach wiederum zu ihnen: Was wollt ihr nun, daß ich mit dem tue, welchen ihr König der Juden nennet?
12Ut laj Pilato quixpatz' cui'chic reheb: -¿C'a'ru nequeye? ¿C'a'ru têraj tinbânu riq'uin lix reyeb laj judío?-
13Sie aber schrieen wiederum: Kreuzige ihn!
13Ut eb li q'uila tenamit que'xjap cui'chic re chixyebal: -¡Q'ue chiru cruz! chanqueb.
14Pilatus sprach zu ihnen: Was hat er denn Böses getan? Sie aber schrieen noch viel mehr: Kreuzige ihn!
14A'ut laj Pilato quixpatz' cui'chic reheb: -¿C'a'ut? ¿C'a'ru tz'akal xmâc êre? chan. Ut eb a'an k'axal cui'chic cau que'xjap re chixyebal: -¡Q'ue chiru cruz!-
15Da nun Pilatus das Volk befriedigen wollte, gab er ihnen den Barabbas los und überantwortete Jesus, nachdem er ihn hatte geißeln lassen, daß er gekreuzigt werde.
15Ut laj Pilato târaj nak sahakeb sa' xch'ôl li tenamit riq'uin. Jo'can nak quirach'ab laj Barrabás chiruheb. Tojo'nak quixtakla xsac'bal li Jesús riq'uin tz'ûm ut quixk'axtesi sa' ruk'eb li soldado re nak te'xq'ue chiru cruz.
16Die Kriegsknechte aber führten ihn hinein in den Hof, das ist das Amthaus, und riefen die ganze Rotte zusammen,
16Ut eb li soldado que'xc'am li Jesús sa' li pôpol ut que'xch'utub ribeb chixjunileb li soldado.
17legten ihm einen Purpur um, flochten eine Dornenkrone und setzten sie ihm auf.
17Que'xq'ue jun caki ak' chirix li Jesús jo' neque'rocsi li rey. Ut que'xq'ue ajcui' jun tz'ulbil corona q'uix sa' xjolom.
18Und sie fingen an, ihn zu begrüßen: Sei gegrüßt, König der Juden!
18Tojo'nak que'oc chixjapbal reheb chixyebal: -Sahak taxak sa' âch'ôl, at xReyeb laj judío, chanqueb.
19Und schlugen sein Haupt mit einem Rohr, spieen ihn an, beugten die Knie und fielen vor ihm nieder.
19Ut yôqueb chixsaq'uinquil sa' xjolom riq'uin che'. Cuan que'chûban re ut cuan ajcui' que'xcuik'ib ribeb chiru re retz'unquil.
20Und nachdem sie ihn verspottet hatten, zogen sie ihm den Purpur aus und legten ihm seine eigenen Kleider an und führten ihn hinaus, um ihn zu kreuzigen.
20Ut nak ac que'xtacuasi, que'risi li caki ak' chirix ut que'xq'ue cui'chic li rak' chirix. Tojo'nak que'xc'am re te'xq'ue chiru cruz.
21Und sie zwangen einen Vorübergehenden, der vom Felde kam, Simon von Kyrene, den Vater von Alexander und Rufus, ihm das Kreuz zu tragen.
21Jun li cuînk aj Simón xc'aba' yô chi châlc sa' c'alebâl. Cirene lix tenamit. Li cuînk a'an xyucua' laj Alejandro ut laj Rufo. Eb li soldado que'xmin ru laj Simón chixpakonquil lix cruz li Jesús.
22Und sie brachten ihn auf den Platz Golgatha (das heißt übersetzt Schädelstätte).
22Que'xc'am li Jesús sa' li na'ajej Gólgota xc'aba'. Chi jalbil ru naraj naxye: Xna'aj Xbakel Xjolom Camenak.
23Und sie gaben ihm Myrrhenwein zu trinken, aber er nahm ihn nicht.
23Ut que'xq'ue vino re li Jesús yubil riq'uin c'ahil ban re xc'osbal li raylal aban li Jesús inc'a' quiruc'.
24Und nachdem sie ihn gekreuzigt hatten, teilten sie seine Kleider und warfen das Los darüber, was ein jeder bekommen sollte.
24Tojo'nak que'xq'ue chiru cruz. Ut eb li soldado que'bûlic chirix li rak' re rilbal ani na tâêchanînk re li junjûnk.
25Es war aber die dritte Stunde, als sie ihn kreuzigten.
25Belêb ôr re ek'ela que'xq'ue li Jesús chiru cruz.
26Und die Überschrift, welche seine Schuld anzeigte, lautete also: Der König der Juden.
26Sa' xbên li cruz que'xq'ue jun retalil c'a'ut nak que'xcamsi ut naxye: A'an a'in lix reyeb laj judío.
27Und mit ihm kreuzigten sie zwei Räuber, einen zu seiner Rechten und einen zu seiner Linken.
27Ut cuib laj êlk' que'q'uehe' chiru cruz rochben, jun sa' xnim uk' ut jun sa' xtz'e.
28Da wurde die Schrift erfüllt, die da spricht: «Und er ist unter die Übeltäter gerechnet worden.»
28Jo'can nak quitz'akloc ru li naxye sa' li Santil Hu: A'an quiq'uehe' sa' ajl sa' xyânkeb laj mâc. (Isa. 53:12)
29Und die Vorübergehenden lästerten ihn, schüttelten die Köpfe und sprachen:
29Ut eb li tenamit nak que'nume' aran que'xhob li Jesús. Que'rec'asi xjolomeb ut que'xye: -Lâat pe' xatjuc'uc raj re rochoch li Dios, ut yal chiru oxib cutan raj xayîb cui'chic.
30Ha, der du den Tempel zerstörst und in drei Tagen aufbaust, hilf dir selbst und steige vom Kreuz herab!
30Col âcuib anakcuan ut cuben chak chiru li cruz, chanqueb.
31Gleicherweise spotteten auch die Hohenpriester untereinander samt den Schriftgelehrten und sprachen: Andern hat er geholfen, sich selbst kann er nicht helfen.
31Jo'can ajcui' que'xbânu eb li xbênil aj tij. Que'xhob li Jesús nak que'xye chi ribileb rib rochbeneb laj tz'îb: -Jalan chic xcoleb ut a'an inc'a' naru naxcol rib xjunes.
32Der Christus, der König Israels, steige nun vom Kreuze herab, auf daß wir sehen und glauben! Auch die, welche mit ihm gekreuzigt waren, schmähten ihn.
32Chicubek chak chiru li cruz anakcuan li Cristo lix Reyeb laj judío re nak takil ut takapâb, chanqueb. Ut eb li que'q'uehe' chiru cruz rochben que'xhob ajcui' li Jesús.
33Als aber die sechste Stunde kam, brach eine Finsternis herein über das ganze Land bis zur neunten Stunde.
33Tuktu li cua'leb nak quik'ojyîno' sa' chixjunil li ruchich'och' ut oxib ôr re ecuu quicutano' cui'chic.
34Und um die neunte Stunde rief Jesus mit lauter Stimme: Eloi, Eloi, lama sabachthani? Das heißt übersetzt: Mein Gott, mein Gott, warum hast du mich verlassen?
34Ut sa' li ôr a'an li Jesús quiâtinac chi cau ut quixye: -Eloi, Eloi, ¿lama sabactani?- Chi jalbil ru naraj naxye, "At inDios, at inDios, ¿c'a'ut nak xinâcanab injunes?"
35Und etliche der Umstehenden, die es hörten, sprachen: Siehe, er ruft den Elia!
35Nak li cuanqueb aran que'rabi li râtin, cuan li que'xye: -Abihomak, yô chixbokbal li profeta Elías,- chanqueb.
36Einer aber lief und füllte einen Schwamm mit Essig, steckte ihn auf ein Rohr, tränkte ihn und sprach: Halt! laßt uns sehen, ob Elia kommt, um ihn herabzunehmen!
36Ut jun sa' xyânkeb côo sa' ânil ut coxtz'a chak jun li esponja sa' vinagre ut quixtaksi sa' ru'uj jun che' re xq'uebal chi ruc' li Jesús ut quixye: -Kilak cuan ma tâchâlk na laj Elías chixcubsinquil, chan.
37Jesus aber stieß einen lauten Schrei aus und verschied.
37A'ut li Jesús quixjap re chi cau ut qui-el xch'ôl.
38Und der Vorhang im Tempel riß entzwei, von obenan bis untenaus.
38Ut lix t'icrul li rochoch li Dios quik'iche', ut lix pejelal quiticla chak takec' ut toj tak'a coxrake'. Ca' jachal qui-el.
39Als aber der Hauptmann, der ihm gegenüberstand, sah, daß er auf solche Weise verschied, sprach er: Wahrhaftig, dieser Mensch war Gottes Sohn!
39Jun li capitán aj Roma cuan aran xakxo chiru li Jesús. Nak quiril chanru nak quicam, li capitán quixye: -Yâl nak li cuînk a'in tz'akal Ralal li Dios.-
40Es sahen aber auch Frauen von ferne zu, unter ihnen auch Maria Magdalena und Maria, des jüngern Jakobus und Joses Mutter, und Salome,
40Cuanqueb ajcui' ixk yôqueb chi iloc chi najt. Sa' xyânkeb a'an cuan lix María aj Magdala, lix Salomé ut lix María xna'eb laj José ut laj Jacobo li îtz'inbej.
41die ihm, als er in Galiläa war, nachgefolgt waren und ihm gedient hatten, auch viele andere, die mit ihm nach Jerusalem hinaufgezogen waren.
41Eb li ixk a'in, a'an li que'tâken re li Jesús nak toj cuan chak Galilea ut que'c'anjelac chiru. Ut cuanqueb nabal chic li ixk cuotz que'cuulac Jerusalén rochben li Jesús.
42Und da es schon Abend geworden (es war nämlich Rüsttag, das ist der Tag vor dem Sabbat),
42Nak ac oc re li k'ojyîn, ac nach'oc chak re li hilobâl cutan. Yôqueb chixcauresinquil ribeb re li hilobâl cutan.
43kam Joseph von Arimathia, ein angesehener Ratsherr, der auch selbst auf das Reich Gottes wartete; der wagte es, ging zu Pilatus hinein und bat um den Leib Jesu.
43Quicuan jun li cuînk aj José xc'aba' Arimatea xtenamit. A'an jun xnimal ru cuînk sa' xyânkeb li neque'tz'iloc âtin ut yô chixyo'oninquil lix nimal xcuanquil li Dios. Inc'a' quixucuac laj José nak quicuulac chixtz'âmanquil chiru laj Pilato nak a'an tâmukuk re lix tz'ejcual li Jesús.
44Pilatus aber wunderte sich, daß er schon gestorben sein sollte, und rief den Hauptmann und fragte ihn, ob er schon lange gestorben sei.
44Laj Pilato quisach xch'ôl chirabinquil nak ac xcam li Jesús. Ut quixtakla xbokbal li capitán ut quixpatz' re: -¿Ma yâl nak ac xcam li Jesús? chan re.
45Und als er es von dem Hauptmann erfahren, schenkte er dem Joseph den Leichnam.
45Li capitán quixye re nak ac xcam. Tojo'nak laj Pilato quixye re laj José nak naru tixc'am.
46Und dieser kaufte Leinwand, nahm ihn herab, wickelte ihn in die Leinwand und legte ihn in eine Gruft, die in einen Felsen gehauen war, und wälzte einen Stein vor den Eingang der Gruft.
46Ut laj José quixlok' jun châbil t'icr lino. Quixcubsi chak li camenak chiru li cruz ut quixlan sa' li châbil t'icr. Ut quixq'ue sa' jun muklebâl yîbanbil sa' jun sakônac. Ut quixbalk'usi jun nimla pec chire li muklebâl.Ut lix María aj Magdala ut lix María xna' laj José que'ril bar quixmuk.
47Maria Magdalena aber und Maria, Joses' Mutter, sahen zu, wo er hingelegt wurde.
47Ut lix María aj Magdala ut lix María xna' laj José que'ril bar quixmuk.