1Und es begab sich, als Jesus die Befehle an seine zwölf Jünger vollendet hatte, zog er von dannen, um in ihren Städten zu lehren und zu predigen.
1Nak quirake' li Jesús chixtaklanquileb chi xic chi c'anjelac lix tzolom cablaju, qui-el aran ut cô chixch'olobanquil lix yâlal sa' eb li tenamit.
2Als aber Johannes im Gefängnis die Werke Christi vernahm, ließ er ihn durch seine Jünger fragen:
2Ac cuan chi prêxil laj Juan laj Cubsihom Ha' nak quirabi resil li c'a'ru yô chixbânunquil li Cristo. Laj Juan quixtaklaheb lix tzolom chi âtinac riq'uin ut chixpatz'bal re:
3Bist du es, der da kommen soll, oder sollen wir auf einen andern warten?
3¿Ma lâat li Cristo li yechi'inbil, li yôco chiroybeninquil? ¿Malaj toj takoybeni chic junak? chanqueb.
4Und Jesus antwortete und sprach zu ihnen: Gehet hin und verkündiget dem Johannes, was ihr sehet und höret:
4Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: -Ayukex ut têserak'i re laj Juan li c'a'ru yôquin chixbânunquil chêru ut têye re li c'a'ru yôquex chirabinquil chicuix lâin.
5Blinde werden sehend, und Lahme wandeln, Aussätzige werden rein, und Taube hören, Tote stehen auf, und den Armen wird das Evangelium gepredigt.
5Yehomak re nak eb li mutz' neque'iloc chic; eb li yêk rok neque'bêc chic; eb li saklep rix xe'q'uirtesîc; eb li tz'ap xic neque'abin chic; eb li camenak neque'cuaclesîc cui'chic chi yo'yo; ut eb li neba' yôqueb chirabinquil resil li usilal, cha'kex re.
6Und selig ist, wer sich nicht ärgert an mir!
6Us xak reheb li ani inc'a' tâch'inânk xch'ôl inban, chan li Jesús.
7Als aber diese aufbrachen, fing Jesus an zur Volksmenge zu reden über Johannes: Was seid ihr in die Wüste hinausgegangen zu sehen? Ein Rohr, das vom Winde bewegt wird?
7Ut nak que'el eb a'an, qui-oc chi âtinac li Jesús riq'uineb li tenamit chirix laj Juan ut quixye chi jo'ca'in: -¿C'a'ru coxêril chak sa' li chaki ch'och'? ¿Ma junak cuînk nacuiban xch'ôl chanchan li caxlan aj yô rec'asinquil xban ik' coxêril chak?
8Oder was seid ihr hinausgegangen zu sehen? Einen Menschen, mit weichen Kleidern angetan? Siehe, die weiche Kleider tragen, sind in den Häusern der Könige!
8¿C'a' put ru coxêril chak? ¿Ma junak cuînk châbil xtikibanquil coxêril chak? A' li châbileb rak' sa' rochocheb li rey cuanqueb.
9Oder was seid ihr hinausgegangen? Wolltet ihr einen Propheten sehen? Ja, ich sage euch, einen, der mehr ist als ein Prophet!
9¿C'a'ru coxêril chak? ¿Ma junak profeta coxêril chak? Yâl nak a'an jun profeta. Abanan lâin tinye êre nak li jun a'in naxk'ax ru xcuanquil junak profeta.
10Denn dieser ist's, von dem geschrieben steht: «Siehe, ich sende meinen Boten vor deinem Angesichte her, der deinen Weg vor dir bereiten soll.»
10Chirix laj Juan tz'îbanbil sa' li Santil Hu nak naxye chi jo'ca'in: A'ut lâin tintakla lin takl aj c'amol be châcuu. A'an tâch'olobânk xyâlal chiruheb li tenamit re nak eb a'an yo'on cuânkeb châc'ulbal lâat. (Mal. 3:1)
11Wahrlich, ich sage euch, unter denen, die vom Weibe geboren sind, ist kein Größerer aufgetreten, als Johannes der Täufer. Doch der Kleinste im Himmelreich ist größer als er.
11Relic chi yâl tinye êre nak mâ jun reheb li neque'yo'la arin sa' ruchich'och' naxk'ax xcuanquil laj Juan laj Cubsihom Ha'. Aban li k'axal ca'ch'in sa' lix nimajcual cuanquil li Dios, k'axal us chok' re a'an chiru laj Juan (xban nak laj Juan inc'a' quiril lix nimajcual cuanquilal li Dios arin sa' ruchich'och').
12Aber von den Tagen Johannes des Täufers an bis jetzt leidet das Himmelreich Gewalt, und die, welche Gewalt anwenden, reißen es an sich.
12Chalen chak nak quixtiquib xch'olobanquil xyâlal laj Juan laj Cubsihom Ha' ut toj anakcuan cuanqueb li neque'xyal xxakabanquil lix nimajcual cuanquilal li Dios, yal xjuneseb, ut que'raj xbânunquil sa' junpât usta riq'uin raylal tâuxmânk.
13Denn alle Propheten und das Gesetz bis auf Johannes haben geweissagt.
13Chixjunileb li profeta jo' cui' lix chak'rab laj Moisés, toj riq'uin laj Juan xolrakek' xyebal nak tâxakabâk lix nimajcual cuanquilal li Dios.
14Und wenn ihr es annehmen wollt: er ist der Elia, der da kommen soll.
14Ut cui têraj xtaubal lix yâlal chirix laj Juan, a'an laj Elías li tol-êlk.
15Wer Ohren hat zu hören, der höre!
15Li ani na-abin re li yôquin xyebal chixq'uehak retal chi us li cuâtin xban nak cuan xyâlal.
16Wem soll ich aber dieses Geschlecht vergleichen? Es ist Kindern gleich, die am Markte sitzen und ihren Gespielen zurufen
16¿Ani ta cui' aj iq'uin târûk tebinjuntak'êta li cuanqueb sa' ruchich'och' anakcuan? Mâc'a' nacuulac chiruheb. Chanchaneb li coc'al li neque'c'ojla chi batz'ûnc sa' eb li c'ayil ut neque'xjap re chixyebal reheb lix comon:
17und sprechen: Wir haben euch aufgespielt, und ihr habt nicht getanzt; wir haben geklagt, und ihr habt nicht geweint!
17"Xkayâbasi li kaxôlb ut inc'a' xexxajoc; xobichan chi ra sa' kach'ôl, ut inc'a' xyot'e' êch'ôl chi moco xexyâbac xban", chanqueb.
18Denn Johannes ist gekommen, der aß nicht und trank nicht; da sagen sie: Er hat einen Dämon!
18Nak quic'ulun laj Juan laj Cubsihom Ha', cuan li inc'a' quixtzaca, ut cuan li inc'a' quiruc', ut eb li tenamit inc'a' que'xc'ul ut que'xye, "Mâus aj musik'ej cuan riq'uin", chanqueb.
19Des Menschen Sohn ist gekommen, der ißt und trinkt; da sagen sie: Siehe, wie ist der Mensch ein Fresser und Weinsäufer, der Zöllner und Sünder Freund! Und die Weisheit ist durch ihre Kinder gerechtfertigt worden.
19Ut nak xinc'ulun lâin li C'ajolbej, nincua'ac ut nin-uc'ac, ut inc'a' ajcui' quine'xc'ul sa' xyâlal. Eb li tenamit neque'xye chicuix, "Li jun cuan arin, junes cua'ac ut junes uc'ac vino naxbânu. A'an ramîgueb laj mâc ut eb laj titz'ol toj", chanqueb. A'ut li na'leb li q'uebil xban li Dios, xakxo xcuanquil riq'uin li xbânu laj Juan ut li c'a'ru xinbânu lâin.
20Da fing er an, die Städte zu schelten, in welchen die meisten seiner Taten geschehen waren, weil sie nicht Buße getan.
20Tojo'nak li Jesús qui-oc chixk'usbaleb li tenamit sa' eb li na'ajej bar quixbânu cui' nabal li milagro xban nak inc'a' que'yot'e' xch'ôleb ut inc'a' que'xjal xc'a'uxeb, ut quixye reheb:
21Wehe dir, Chorazin, wehe dir, Bethsaida! Denn wenn zu Tyrus und Sidon die Taten geschehen wären, die bei euch geschehen sind, so hätten sie längst im Sack und in der Asche Buße getan.
21-Raylal châlel sa' êbên, ex aj Corazín. Raylal châlel sa' êbên ex aj Betsaida. Cui ta qui-uxman aran Tiro li milagro a'in li xinbânu chêru ut cui ta qui-uxman aran Sidón, ac najter raj que'xq'ue li cha sa' xjolomeb ut ac que'xq'ue raj li k'es ru t'icr chirixeb chok' retalil nak raheb sa' xch'ôl ut que'yot'e' raj xch'ôleb ut que'xjal raj xc'a'uxeb.
22Doch ich sage euch, es wird Tyrus und Zidon erträglicher gehen am Tage des Gerichts als euch!
22Jo'can ut nak tinye êre nak sa' xk'ehil li rakba âtin, k'axal cui'chic li raylal li têc'ul lâex chiru li raylal li te'xc'ul eb laj Tiro ut eb laj Sidón.
23Und du, Kapernaum, die du bis zum Himmel erhoben bist, du wirst bis zur Hölle hinabgeworfen werden. Denn wenn zu Sodom die Taten geschehen wären, die bei dir geschehen sind, es stünde noch heutzutage!
23Ut lâex aj Capernaum, c'ajo' nak nequenimobresi êrib. ¿Ma nequec'oxla nak tâtaksîk lê cuanquil toj sa' choxa? Tâcubsîk ban lê cuanquil toj sa' xna'ajeb li camenak. Cui ta riq'uineb laj Sodoma quilaj-uxman eb li milagro li x-uxman êriq'uin lâex, toj cuanqueb raj sa' li cutan anakcuan.
24Doch ich sage euch, es wird dem Lande Sodom erträglicher gehen am Tage des Gerichts als dir!
24Jo'can ut nak tinye êre nak sa' xk'ehil li rakba âtin, k'axal cui'chic nabal lix tojbal êmâc li têc'ul lâex chiru li te'xc'ul eb laj Sodoma.-
25Zu jener Zeit hob Jesus an und sprach: Ich preise dich, Vater, Herr des Himmels und der Erde, daß du solches den Weisen und Klugen verborgen und es den Unmündigen offenbart hast!
25Sa' eb li cutan a'an, li Jesús quitijoc ut quixye: -At inYucua', lâat laj êchal re li choxa jo' ajcui' li ruchich'och'. Ninbantioxi châcuu xban nak xamuk lix yâlal chirix lix nimal lâ cuanquilal chiruheb li cuanqueb xna'leb nak neque'xye rib, ut xamuk ajcui' chiruheb li tzolbileb. Ut xac'ut lix yâlal chiruheb li cubenakeb xcuanquil, li chanchaneb coc'al.
26Ja, Vater, denn so ist es wohlgefällig gewesen vor dir.
26Xabânu chi jo'can xban nak jo'can xcuulac châcuu, chan li Jesús nak quitijoc.
27Alles ist mir von meinem Vater übergeben worden, und niemand erkennt den Sohn, als nur der Vater; und niemand erkennt den Vater, als nur der Sohn und wem der Sohn es offenbaren will.
27Ut quixye reheb li tenamit: -Chixjunil li c'a'ak re ru xk'axtesi sa' cuuk' lin Yucua'. Mâ ani nana'oc cuu lâin li C'ajolbej, ca'aj cui' li Acuabej Dios. Mâ ani nana'oc ru li Acuabej Dios, ca'aj cui' lâin li C'ajolbej. Ut tâna'ek' ajcui' ru xbaneb li ani tinc'ut cui' lix yâlal, lâin li C'ajolbej.
28Kommet her zu mir alle, die ihr mühselig und beladen seid, so will ich euch erquicken!
28Jo'can ut châlkex cuiq'uin chêjunilex li lublûquex ut li tacuajenakex ut lâin texinq'ue chi hilânc.
29Nehmet auf euch mein Joch und lernet von mir; denn ich bin sanftmütig und von Herzen demütig; so werdet ihr Ruhe finden für eure Seelen;
29C'ulumak li yugo li tinq'ue sa' êbên ut tzolomak êrib cuiq'uin xban nak tûlanin ut k'un inch'ôl ut têtau xc'ojobanquil êch'ôl,xban nak lin yugo k'un ut sêb li îk li tinq'ue sa' êbên.
30denn mein Joch ist sanft und meine Last ist leicht!
30xban nak lin yugo k'un ut sêb li îk li tinq'ue sa' êbên.