German: Schlachter (1951)

Kekchi

Matthew

4

1Darauf ward Jesus vom Geist in die Wüste geführt, auf daß er vom Teufel versucht würde.
1Tojo'nak li Jesús quic'ame' xban li Santil Musik'ej sa' li chaki ch'och' re tâyalek' râlenquil xban laj tza.
2Und als er vierzig Tage und vierzig Nächte gefastet hatte, hungerte ihn hernach.
2Nak ac xbânu x-ayûn ca'c'âl cutan ca'c'âl k'ojyîn quitz'oca.
3Und der Versucher trat zu ihm und sprach: Bist du Gottes Sohn, so sprich, daß diese Steine Brot werden!
3Ut laj tza quicuulac riq'uin ut quixye re: -Cui tz'akal yâl nak lâat ralal li Dios, suk'isiheb chok' caxlan cua li pec a'in.-
4Er aber antwortete und sprach: Es steht geschrieben: «Der Mensch lebt nicht vom Brot allein, sondern von einem jeden Wort, das durch den Mund Gottes ausgeht.»
4Quichak'oc li Jesús ut quixye: -Inc'a' tinbânu a'an xban nak tz'îbanbil retalil sa' li Santil Hu: Mâcua' ca'aj cui' riq'uin li naxtzaca yo'yo cui' li cuînk; riq'uin ban li âtin li naxye li Dios. (Deut. 8:3)
5Darauf nimmt ihn der Teufel mit sich in die heilige Stadt und stellt ihn auf die Zinne des Tempels
5Tojo'nak quic'ame' xban laj tza sa' li santil tenamit Jerusalén; ut coxakabâk toj takec' sa' xbên li rochoch li Dios.
6und spricht zu ihm: Bist du Gottes Sohn, so wirf dich hinab; denn es steht geschrieben: «Er wird seinen Engeln deinethalben Befehl geben, und sie werden dich auf den Händen tragen, damit du deinen Fuß nicht etwa an einen Stein stoßest.»
6Ut laj tza quixye re: -Cui tz'akal yâl nak lâat ralal li Dios, cut âcuib tak'a. Mâc'a' tâc'ul xban nak jo'ca'in tz'îbanbil sa' li Santil Hu: Tixtaklaheb lix ángel châcuilbal ut riq'uin ruk'eb tate'xchap re nak inc'a' tâtoch' lâ cuok chiru pec. (Sal. 91:11-12)
7Da sprach Jesus zu ihm: Wiederum steht geschrieben: «Du sollst den Herrn, deinen Gott, nicht versuchen.»
7Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Tz'îbanbil ajcui' sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Mâtz'âma xmilagro li Kâcua' lâ Dios yal chi mâc'a' rajbal. (Deut. 6:16)
8Wiederum nimmt ihn der Teufel mit auf einen sehr hohen Berg und zeigt ihm alle Reiche der Welt und ihre Herrlichkeit
8Ut quic'ame' cui'chic xban laj tza sa' xbên jun li tzûl k'axal najt xteram. Ut laj tza quixc'ut chak chiru li Jesús chixjunil li tenamit li cuan sa' ruchich'och' jo' ajcui' lix nimal lix lok'al cuan chi sa'.
9und spricht zu ihm: Dieses alles will ich dir geben, wenn du niederfällst und mich anbetest.
9Ut quixye re li Jesús: -Chixjunil a'in tinq'ue âcue cui lâat tâcuik'ib âcuib chicuu ut tinâlok'oni.-
10Da spricht Jesus zu ihm: Hebe dich weg von mir, Satan! Denn es steht geschrieben: «Du sollst den Herrn, deinen Gott, anbeten und ihm allein dienen!»
10Tojo'nak li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Elen chicuu lâat aj tza, xban nak jo'ca'in tz'îbanbil sa' li Santil Hu: Li Kâcua' lâ Dios tâlok'oni ut ca'aj cui' chiru a'an tatc'anjelak. (Deut. 6:13)
11Da verließ ihn der Teufel; und siehe, Engel traten hinzu und dienten ihm.
11Tojo'nak quicanabâc xban laj tza ut eb li ángel que'cuulac ut que'c'anjelac chiru.
12Als aber Jesus hörte, daß Johannes gefangengesetzt worden war, entwich er nach Galiläa.
12Nak li Jesús quirabi resil nak laj Juan cuan chi prêxil, cô Nazaret xcuênt Galilea.
13Und er verließ Nazareth, kam und ließ sich zu Kapernaum nieder, das am Meere liegt, im Gebiet von Sebulon und Naphtali;
13Qui-el Nazaret ut cô Capernaum. Ut aran quicana. Li tenamit a'an cuan chire li palau sa' xch'och'eb laj Zabulón ut eb aj Neftalí.
14auf daß erfüllt würde, was durch Jesaja gesagt ist, den Propheten, der da spricht:
14A'in quic'ulman jo' quixye li profeta Isaías nak quixye chi jo'ca'in:
15«Das Land Sebulon und das Land Naphtali, am Wege des Meeres, jenseits des Jordan, das Galiläa der Heiden,
15Aran sa' xch'och' laj Zabulón ut sa' xch'och' laj Neftalí, li cuan chire li be li naxic sa' li palau, aran jun pac'al li nima' Jordán, sa' li na'ajej Galilea bar neque'cuan cui' li mâcua'eb aj judío,
16das Volk, das in der Finsternis saß, hat ein großes Licht gesehen, und die da saßen im Lande und Schatten des Todes, denen ist ein Licht aufgegangen.»
16li tenamit chanchan li cuanqueb sa' k'ojyîn xban nak inc'a' neque'xnau lix yâlal. Chanchan quicutano' nak que'ril nak que'xtau li colba-ib. Chanchan nak cuanqueb sa' jun na'ajej re câmc xban lix mâqueb nak quicuulac li cutan sa' xyânkeb. (Isa. 9:1-2)
17Von da an begann Jesus zu predigen und zu sprechen: Tut Buße; denn das Himmelreich ist nahe herbeigekommen!
17Chalen nak quicuulac aran, li Jesús yô chixch'olobanquil lix yâlal ut quixye: -Chiyot'ek' êch'ôl ut jalomak êc'a'ux xban nak cuulac re xk'ehil nak tinq'uehek' sa' incuanquil xban li Dios. Ut lâin chic cuânk incuanquil sa' xbêneb li cualal inc'ajol.-
18Als er aber am galiläischen Meere wandelte, sah er zwei Brüder, Simon, genannt Petrus, und dessen Bruder Andreas; die warfen das Netz ins Meer, denn sie waren Fischer.
18Sa' jun cutan nak coxnumek' li Jesús chire li palau cuan Galilea, quirileb cuib li cuînk rîtz'ineb rib. Li jun, a'an laj Simón. Aj Pedro nayeman re. Li jun chic aj Andrés xc'aba'. Yôqueb chixq'uebal lix yoy sa' li palau xban nak a'aneb aj chapol car.
19Und er spricht zu ihnen: Folget mir nach, und ich will euch zu Menschenfischern machen!
19Li Jesús quixye reheb: -Chinêtâke. Mâcua' chic caribc têbânu. Êras êrîtz'in ban chic têsic' re te'pâbânk, chan reheb.
20Und sie verließen alsbald die Netze und folgten ihm nach.
20Ut sa' junpât que'xcanab lix yoy ut que'xtâke li Jesús.
21Und als er von da weiterging, sah er in einem Schiffe zwei andere Brüder, Jakobus, den Sohn des Zebedäus, und dessen Bruder Johannes, mit ihrem Vater Zebedäus ihre Netze flicken; und er berief sie.
21Junpât na chic quibêc li Jesús nak quixtauheb cui'chic cuibeb li cuînk rîtz'ineb rib. A'aneb laj Jacobo ut laj Juan. Cuanqueb sa' lix jucub rochben laj Zebedeo lix yucua'eb. Yôqueb chixxitinquil lix yoy. Ut li Jesús quixbokeb re nak te'xic chirix.
22Da verließen sie alsbald das Schiff und ihren Vater und folgten ihm nach.
22Ut sa' junpât que'xcanab lix yucua'eb ut que'xcanab li jucub ut que'xtâke li Jesús.
23Und Jesus durchzog ganz Galiläa, lehrte in ihren Synagogen und predigte das Evangelium von dem Reich und heilte alle Krankheiten und alle Gebrechen im Volk.
23Ut li Jesús quixbeni chixjunil li na'ajej Galilea. Yô chixc'utbal lix yâlal sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quixch'olob xyâlal li châbil esilal chirix lix cuanquilal li Dios. Ut yô chixq'uirtesinquil chixjunil li q'uila pây ru chi yajel ut li raylal.
24Und sein Ruf verbreitete sich in ganz Syrien; und sie brachten alle Kranken zu ihm, die mit mancherlei Krankheiten und Schmerzen behaftet waren, Besessene und Mondsüchtige und Lahme; und er heilte sie.
24Quicuulac resil sa' chixjunil li na'ajej Siria li c'a'ru yô chixbânunquil li Jesús aran Galilea. Ut que'xc'am riq'uin chixjunileb li yaj. Q'uila pây ru lix yajeleb ut lix raylaleb. Cuan li toj nak'ehin xyajeleb. Ut cuan li cuanqueb mâus aj musik'ej riq'uineb ut cuanqueb ajcui' li sic. Ut li Jesús naxq'uirtesiheb.Ut quitâkêc xbaneb li q'uila tenamit. Cuan li que'chal chak Galilea. Cuan li que'chal chak Decápolis. Cuan li que'chal chak Jerusalén. Cuan li que'chal chak Judea jo' ajcui' jun pac'al li nima' Jordán.
25Und es folgte ihm eine große Volksmenge nach aus Galiläa und aus dem Gebiet der Zehn-Städte und aus Jerusalem und Judäa und von jenseits des Jordan.
25Ut quitâkêc xbaneb li q'uila tenamit. Cuan li que'chal chak Galilea. Cuan li que'chal chak Decápolis. Cuan li que'chal chak Jerusalén. Cuan li que'chal chak Judea jo' ajcui' jun pac'al li nima' Jordán.