German: Schlachter (1951)

Kekchi

Matthew

9

1Und er trat in das Schiff, fuhr hinüber und kam in seine Stadt.
1Ut li Jesús qui-oc cui'chic sa' jun li jucub ut quik'axon jun pac'al li palau ut quicuulac sa' lix tenamit.
2Und siehe, da brachten sie zu ihm einen Gelähmten, der auf einem Bette lag. Und als Jesus ihren Glauben sah, sprach er zu dem Gelähmten: Sei getrost, mein Sohn, deine Sünden sind dir vergeben!
2Ut aran que'xc'am riq'uin li Jesús jun li cuînk sic li rok ut sic li ruk' yocyo chiru xcuarib. Ut li Jesús quixq'ue retal nak eb li cuînk a'an neque'xpâb nak naru tixq'uirtesi li yaj. Jo'can nak quixye re li yaj: -At cuînk cauhak taxak âch'ôl. Ac xcuyman xsachman lâ mâc.-
3Und siehe, etliche der Schriftgelehrten sprachen bei sich selbst: Dieser lästert!
3Ut cuanqueb junjûnk sa' xyânkeb laj tz'îb yôqueb chixyebal sa' xch'ôleb: -Li cuînk a'in naxjuntak'êta rib riq'uin li Dios, chanqueb.
4Und da Jesus ihre Gedanken sah, sprach er: Warum denkt ihr Arges in euren Herzen?
4Li Jesús ac naxnau li c'a'ru yôqueb chixc'oxlanquil ut quixye reheb: -¿C'a'ut nak yôquex chixc'oxlanquil li inc'a' us?
5Was ist denn leichter zu sagen: Deine Sünden sind dir vergeben, oder zu sagen: Steh auf und wandle?
5¿Bar cuan li us tinye re li yaj re nak tâc'utûnk chêru nak cuan incuanquil? ¿Ma tinye re, "Cuybil sachbil lâ mâc" malaj ut tinye re, "Cuaclin ut bên"?
6Damit ihr aber wisset, daß des Menschen Sohn Macht hat, auf Erden Sünden zu vergeben, sprach er zu dem Gelähmten: Steh auf, nimm dein Bett und geh heim!
6Lâin tinc'ut chêru nak lâin li Cristo li C'ajolbej ut cuan incuanquil sa' ruchich'och' chixcuybal xsachbal li mâc, chan. Jo'can nak quixye re li yaj: -Cuaclin, c'am lâ ch'ât ut ayu sa' lâ cuochoch, chan.
7Und er stand auf und ging heim.
7Tojo'nak quicuacli li cuînk ut cô sa' rochoch.
8Als aber die Volksmenge das sah, verwunderte sie sich und pries Gott, der solche Macht den Menschen gegeben.
8Nak li q'uila tenamit que'ril li quic'ulman, que'xucuac ut que'xq'ue xlok'al li Dios li quiq'uehoc chak xcuanquil li Jesús chi q'uirtesînc ut chi cuyuc mâc.
9Und als Jesus von da weiter ging, sah er einen Menschen an der Zollstätte sitzen, der hieß Matthäus; und er spricht zu ihm: Folge mir nach! Und er stand auf und folgte ihm nach.
9Ut li Jesús qui-el aran Capernaum ut quinume' sa' li na'ajej bar neque'c'uluc cui' toj. Quiril jun li cuînk aj Mateo xc'aba'. C'ojc'o aran xban nak a'an aj titz'ol toj. Ut li Jesús quixye re: -Chinâtâke.- Ut laj Mateo quicuacli ut quixtâke.
10Und es begab sich, als er in dem Hause zu Tische saß, siehe, da kamen viele Zöllner und Sünder und saßen mit Jesus und seinen Jüngern zu Tische.
10Ut chirix a'an li Jesús cô sa' li rochoch laj Mateo chi cua'ac. C'ojc'o sa' mêx rochbeneb lix tzolom nak que'cuulac nabaleb laj titz'ol toj rochbeneb nabaleb chic li rech aj mâquil. Ut que'c'ojla sa' mêx chi cua'ac rochben li Jesús.
11Und als die Pharisäer es sahen, sprachen sie zu seinen Jüngern: Warum ißt euer Meister mit den Zöllnern und Sündern?
11Ut nak que'ril a'an, eb laj fariseo que'xye reheb lix tzolom li Jesús: -¿C'a'ut nak nacua'ac laj tzolol êre rochbeneb laj titz'ol toj ut rochbeneb laj mâc? chanqueb.
12Er aber, als er es hörte, sprach zu ihnen: Die Starken bedürfen des Arztes nicht, sondern die Kranken.
12Nak quirabi li c'a'ru quipatz'e' reheb lix tzolom, li Jesús quixye: -Li cauheb mâc'a' na-oc cui' aj banonel reheb. Aban li yajeb, a'aneb li te'raj banec'.
13Gehet aber hin und lernet, was das sei: «Ich will Barmherzigkeit und nicht Opfer.» Denn ich bin nicht gekommen, Gerechte zu berufen, sondern Sünder.
13Cheq'uehak bi' êch'ôl chixtaubal ru lix yâlal li âtin a'in: "li k'axal lok' chicuu, a'an li uxtânânc u ut mâcua' li mayejac xul". Lâin inc'a' xinchal chixsic'bal li tîqueb xch'ôl. Xinchal ban chixsic'baleb laj mâc re nak te'yot'ek' xch'ôl te'xjal xc'a'ux, chan li Jesús.
14Da kamen die Jünger des Johannes zu ihm und sprachen: Warum fasten wir und die Pharisäer, deine Jünger aber fasten nicht?
14Ut que'cuulac lix tzolom laj Juan riq'uin li Jesús ut que'xye re: -Lâo nakabânu ka-ayûn rajlal ut eb laj fariseo neque'xbânu x-ayûn. ¿C'a'ut nak lâ tzolom inc'a' neque'xbânu x-ayûn? chanqueb.
15Und Jesus sprach zu ihnen: Können die Hochzeitleute trauern, solange der Bräutigam bei ihnen ist? Es werden aber Tage kommen, wo der Bräutigam von ihnen genommen sein wird, und dann werden sie fasten.
15Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb li tijleb a'in: -¿Ma naru ta bi' nak rahak sa' xch'ôleb li neque'boke' riq'uin sumlâc nak toj cuan li bêlomej sa' xyânkeb? Lâin jo' jun li bêlomej. Tâcuulak xk'ehil nak tin-isîk sa' xyânkeb tojo'nak te'xbânu x-ayûn eb lin tzolom, chan.
16Niemand aber setzt einen Lappen von ungewalktem Tuch auf ein altes Kleid, denn der Lappen reißt von dem Kleide ab, und der Riß wird ärger.
16Mâ ani naxxîti junak k'el t'icr riq'uin ac' t'icr. Cui ut naxxîti riq'uin ac' t'icr nak tixpuch', tâc'osk li ac' t'icr ut naxnimobresi xpejelal li k'el t'icr.
17Man faßt auch nicht neuen Wein in alte Schläuche, sonst zerreißen die Schläuche und der Wein wird verschüttet und die Schläuche kommen um; sondern man faßt neuen Wein in neue Schläuche, so bleiben beide miteinander erhalten.
17Ut mâ ani naq'uehoc ac' vino sa' li k'el bôls tz'ûm. Cui tixq'ue li ac' vino sa' li k'el bôls tz'ûm, tâpuq'uek' li k'el tz'ûm, tâhoyek' li vino, ut tâosok' ajcui' li bôls tz'ûm. Li ac' vino sa' ac' bôls tz'ûm naq'ueman. Chi jo'can mâc'a' nasachman, chan li Jesús.
18Und da er solches mit ihnen redete, siehe, da kam ein Vorsteher, fiel vor ihm nieder und sprach: Meine Tochter ist eben gestorben; aber komm und lege deine Hand auf sie, so wird sie leben!
18Nak yô chixyebal li c'a'ak re ru a'in reheb, quicuulac riq'uin jun li cuînk xcomoneb li xbênil sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re: -Lin rabin toje' tâcâmk. Tatxic taxak ut tâq'ue raj lâ cuuk' sa' xbên, ut tâyo'lâk raj cui'chic, chan.
19Und Jesus stand auf und folgte ihm samt seinen Jüngern.
19Quicuacli li Jesús ut cô chirix rochbeneb lix tzolom.
20Und siehe, eine Frau, die zwölf Jahre blutflüssig war, trat von hinten herzu und rührte den Saum seines Kleides an.
20Ut cuan jun li ixk cablaju chihab xticlajic xyajel. Junelic yô lix yajel li ixk a'an ut inc'a' chic natz'ap lix quiq'uel. Quijiloc chixc'atk li Jesús nak yô chi xic, ut quixch'e' li rak'.
21Denn sie sagte bei sich selbst: Wenn ich nur sein Kleid anrühre, so bin ich gerettet!
21Usta ca'aj cui' li rak' tinch'e', tinq'uirâk, chan sa' xch'ôl li ixk.
22Jesus aber wandte sich um, sah sie und sprach: Sei getrost, meine Tochter, dein Glaube hat dir geholfen! Und das Weib war gerettet von jener Stunde an.
22Ut li Jesús quixakli ut qui-iloc chirix. Quiril li ixk ut quixye re: -Kana', cauhak taxak âch'ôl. Xban nak xapâb nak cuan incuanquil châq'uirtesinquil, jo'can nak xatq'uira, chan. Ut sa' ajcui' li hônal a'an, li ixk quiq'uira.
23Als nun Jesus in das Haus des Obersten kam und die Pfeifer und das Getümmel sah,
23Chirix chic a'an li Jesús cô sa' rochoch laj Jairo. Nak quicuulac sa' li rochoch, quirileb li yôqueb chixyâbasinquil li xôlb ut li japjôqueb re chi yâbac xban xcamic li xka'al.
24sprach er zu ihnen: Entfernet euch! Denn das Mägdlein ist nicht gestorben, sondern es schläft. Und sie verlachten ihn.
24Ut quixye reheb: -Elenkex arin. Li xka'al a'in yal cuârc yô. Moco camenak ta, chan reheb. Ut li tenamit que'oc chixse'enquil.
25Als aber das Volk hinausgetrieben war, ging er hinein und faßte sie bei der Hand; und das Mägdlein stand auf.
25Ut nak ac xrisiheb li tenamit chirix cab, li Jesús qui-oc cuan cui' li xka'al ut quixchap chi ruk' ut li xka'al quicuacli cui'chic chi yo'yo.
26Und das Gerücht hiervon verbreitete sich in jener ganzen Gegend.
26Ut li c'a'ru quixbânu li Jesús, qui-el resil sa' chixjunil li na'ajej a'an.
27Und als Jesus von dort weiterging, folgten ihm zwei Blinde nach, die schrieen und sprachen: Du Sohn Davids, erbarme dich unser!
27Ut nak qui-el aran li Jesús, cuib li mutz' yôqueb chi tâkênc re ut japjôqueb re chixyebal: -Chacuuxtâna taxak ku, at ralal xc'ajol li rey David.-
28Als er nun ins Haus kam, traten die Blinden zu ihm. Und Jesus fragte sie: Glaubt ihr, daß ich solches tun kann? Sie sprachen zu ihm: Ja, Herr!
28Nak ac x-oc li Jesús sa' li cab, que'oc ajcui' li mutz' riq'uin ut li Jesús quixye: -¿Ma nequepâb nak cuan incuanquil chêq'uirtesinquil? chan reheb. Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye: -Nakapâb, Kâcua'.-
29Da rührte er ihre Augen an und sprach: Euch geschehe nach eurem Glauben!
29Tojo'nak li Jesús quixch'e' li xnak' ruheb ut quixye: -Chanru nak xepâb, jo'can ajcui' nak chi-uxk li c'a'ru têraj.-
30Und ihre Augen wurden geöffnet. Und Jesus drohte ihnen ernstlich und sprach: Sehet zu, daß es niemand erfahre!
30Ut que'iloc li xnak' ruheb. Ut li Jesús quixye reheb: -Cherabi chi us li c'a'ru tinye êre. Mâ ani aj iq'uin têserak'i li c'a'ru xec'ul, chan reheb.
31Sie aber gingen hinaus und machten ihn in jener ganzen Gegend bekannt.
31Ca'aj cui' tz'akal que'el aran nak que'oc chixserak'inquil resil sa' chixjunil li na'ajej a'an li c'a'ru quixbânu li Jesús reheb.
32Als sie aber hinausgingen, siehe, da brachte man einen Menschen zu ihm, der stumm und besessen war.
32Toje' ajcui' te'êlk eb a'an nak quic'ame' chak riq'uin li Jesús jun li cuînk mem. Cuan mâus aj musik'ej riq'uin.
33Und nachdem der Dämon ausgetrieben war, redete der Stumme. Und das Volk verwunderte sich und sprach: Solches ist noch nie in Israel gesehen worden!
33Li Jesús quirisi li mâus aj musik'ej riq'uin ut li cuînk qui-oc chi âtinac. C'ajo' nak que'sach xch'ôl li tenamit ut que'xye: -Mâ jun cua kilom a'in sa' li katenamit Israel.-
34Die Pharisäer aber sagten: Durch den Obersten der Dämonen treibt er die Dämonen aus!
34Aban eb laj fariseo que'xye: -Riq'uin xcuanquil laj tza narisiheb li mâus aj musik'ej li cuînk a'an, chanqueb.
35UND Jesus durchzog alle Städte und Dörfer, lehrte in ihren Synagogen, predigte das Evangelium von dem Reich und heilte jede Krankheit und jedes Gebrechen.
35Ut li Jesús yô xbeninquil sa' eb li tenamit junjûnk ut sa' eb ajcui' li c'alebâl. Quixc'ut lix yâlal chiruheb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut quixch'olob xyâlal lix nimajcual cuanquilal li Dios chiruheb. Ut yô chixq'uirtesinquil chixjunil li q'uila pây chi yajel ut li raylal.
36Als er aber die Volksscharen sah, jammerten sie ihn, weil sie beraubt und vernachlässigt waren wie Schafe, die keinen Hirten haben.
36Ut nak quirileb li q'uila tenamit, quixtok'obaheb ru xban nak tacuajenakeb ut raheb sa' xch'ôl. Chanchaneb li carner li mâc'a' aj ilol reheb.
37Da sprach er zu seinen Jüngern: Die Ernte ist groß, aber der Arbeiter sind wenige.
37Tojo'nak quixye reheb lix tzolom, -Relic chi yâl nabaleb li inc'a' neque'xnau lix yâlal. Abanan moco q'uiheb ta li te'xye lix yâlal reheb. Chanchaneb li ru li acuîmk li mâc'a' aj sic'ol re.Jo'can ut tinye êre nak têtz'âma chiru li Kâcua' re nak a'an tixtaklaheb laj c'anjel chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb, chan li Jesús.
38Darum bittet den Herrn der Ernte, daß er Arbeiter in seine Ernte aussende!
38Jo'can ut tinye êre nak têtz'âma chiru li Kâcua' re nak a'an tixtaklaheb laj c'anjel chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb, chan li Jesús.