1હું ખ્રિસ્તમાં છું અને તમને સત્ય કહીં રહ્યો છું. હું અસત્ય બોલતો નથી. પવિત્ર આત્મા મારી સંવેદનાનું સંચાલન કરે છે. અને એવી સંવેદનાથી હું તમને કહું છું કે હું જૂઠું બોલતો નથી.
1Yôquin chixyebal lix yâlal xban nak ninpâb li Jesucristo. Inc'a' nintic'ti'ic. Nacuec'a sa' lin ch'ôl nak yâl li ninye ut li Santil Musik'ej nac'utuc chicuu nak yâl.
2યહૂદિ લોકો માટે હું ઘણો દિલગીર છું અને સતત મારા હૃદયમાં ઉદાસીનતા અનુભવું છું.
2Ra nacuec'a ut nayot'e' inch'ôl xban nak eb laj judío lin tenamit inc'a' neque'raj xpâbanquil li Cristo.
3તેઓ મારા ભાઈઓ અને બહેનો છે, મારું દુન્યવી કુટુંબ છે. એમને મદદ કરવાનું મને મન થાય છે. દેવનો અભિશાપ જો મારા પર કે મારાં સગાંઓ પર આવે તો તેનો પણ સ્વીકાર કરીને હું યહૂદિઓને મદદ કરવા તૈયાર છું.
3Tinq'ue raj cuib chi tz'ektânâc ut chi isîc riq'uin li Cristo cui ta riq'uin a'an târûk tebintenk'a re te'colek'.
4કારણ કે તેઓ તો ઈઝરાએલના લોકો છે. એ યહૂદિઓ તો ખાસ પસંદગી પામેલાં બાળકો છે. દેવે જે માનવો સાથે કરારો કર્યા છે એવા એ યહૂદિઓને દેવનો મહિમા પ્રાપ્ત થયેલો છે. દેવે મૂસાનું નિયમશાસ્ત્ર તેઓને આપીને ભક્તિની સાચી પધ્ધત્તિ બતાવી હતી. અને દેવે એ યહૂદિઓને માટે વચન પણ આપ્યું હતું.
4A'an eb li ralal xc'ajol laj Israel. Li Dios quixsiq'ueb ru ut quixc'uleb chok' ralal xc'ajol, ut quixc'ut lix lok'al chiruheb retalil nak cuan riq'uineb. Quixbânu li contrato riq'uineb ut quixq'ue lix chak'rab reheb. Quic'ute' chiruheb chanru te'xlok'oni li Dios sa' xyâlal ut cuan c'a' re ru quixyechi'i li Dios reheb.
5તેઓ આપણા પિતાઓના વંશજો છે. અને તેઓ ખ્રિસ્તના દુન્યવી કુટુંબીજનો છે. ખ્રિસ્ત સર્વોપરી દેવ છે. તેની સ્તુતિ નિત્ય કરો! આમીન.
5A'aneb li ralal xc'ajol li kaxe'tônil yucua' laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob. Ut sa' xyânkeb a'an quiyo'la li Cristo nak quitz'ejcualo' ut quic'ulun sa' ruchich'och'. Lok'oninbil taxak chi junelic li Cristo li k'axal nim xcuanquil sa' xbêneb chixjunileb. Jo'can taxak.
6હા, આ યહૂદિઓ માટે હું ઘણું દુ:ખ અનુભવું છું. એમને આપેલું વચન દેવ પાળી ન શક્યો, એમ હું કહેવા માગતો નથી. પરંતુ ઈસ્રાએલના માત્ર થોડાક યહૂદિઓ જ દેવના સાચા લોકો છે.
6Li Dios quixq'ue li quixyechi'i reheb laj Israel. Aban moco chixjunileb ta que'xc'ul li yechi'inbil xban li Dios xban nak moco chixjunileb ta tz'akaleb aj Israel. Aban inc'a' ninye nak li Dios inc'a' quixq'ue li quixyechi'i reheb laj Israel.
7અને ઈબ્રાહિમના વંશજોમાં ફક્ત થોડાક માણસો જ તમારાં દેવનો સાચાં સંતાનો છે. દેવે ઈબ્રાહિમને આમ કહ્યું હતું: “ઈસહાક જ તારો કાયદેસરનો દીકરો ગણાશે.”
7Cuanqueb li ralal xc'ajol laj Abraham inc'a' que'xc'ul li quixyechi'i li Dios xban nak mâcua'eb a'an li ralal xc'ajol li yechi'inbil re laj Abraham najter xban li Dios nak quixye re: Sa' xc'aba' laj Isaac te'cuânk lâ cualal âc'ajol li xinyechi'i âcue. (Gén. 21:9-12)
8આનો અર્થ એ છે કે ઈબ્રાહિમના બધા જ વંશજો કઈ દેવનાં સાચાં સંતાનો નથી. દેવે ઈબ્રાહિમને આપેલાં વચન પ્રમાણે જે સંતાનો દેવના થશે તે જ સંતાનો ઈબ્રાહિમનાં સાચાં સંતાનો થશે.
8A'in naraj naxye nak moco chixjunileb ta li ralal xc'ajol laj Abraham sic'bileb ru xban li Dios. Ca'aj cui' li yechi'inbil re xban li Dios, a'aneb li tz'akal ralal xc'ajol li Dios.
9[This verse may not be a part of this translation]
9A'an a'in li quixyechi'i li Dios re laj Abraham nak quixye re: Nak tolinêlk sa' li chihab jun chic, lix Sara cuânk chic lix c'ula'al têlom. (Gén. 18:10)
10માત્ર એટલું જ નહિ, રિબકાને પણ દીકરો થયો. એક જ પિતાના એ દીકરા હતા. તે જ આપણા પિતા ઈસહાક.
10Lix Rebeca quicuan cuib lix coc'al ut junaj lix yucua'eb. Lix yucua'eb a'an, a'an laj Isaac li kaxe'tônil yucua'.
11[This verse may not be a part of this translation]
11Toj mâji' neque'yo'la lix coc'al lix Rebeca nak quisiq'ue' ru li jun xban li Dios. Moco riq'uin ta lix yehom xbânuhom nak quisiq'ue' ru xban nak mâji' neque'xbânu li us chi moco li inc'a' us. Riq'uin a'an nakanau nak li Dios inc'a' naxsic' ru junak riq'uin lix yehom xbânuhom. Naxsic' ban ru jo' naraj a'an.
12[This verse may not be a part of this translation]
12Li Dios quiâtinac riq'uin lix Rebeca ut quixye re nak li asbej tâc'anjelak chiru li îtz'inbej.
13શાસ્ત્ર કહે છે તેમ, “યાકૂબને હું ચાહતો હતો, પરંતુ એસાવને હું ધિક્કારતો હતો.”
13Tz'îbanbil sa' li Santil Hu li râtin li Dios li quixye: Lâin xinsic' ru laj Jacob, ut laj Esaú xintz'ektâna. (Mal. 1:2)
14તો આ બાબતમાં આપણે શું કહીશું? શું દેવ ન્યાયી નથી? એવું તો આપણે કહી શકીએ એમ નથી.
14¿C'a'ru takaye chirix a'an? ¿Ma takaye nak mâcua' tîquilal li naxbânu li Dios? Mâ jok'e takaye chi jo'can.
15દેવે મૂસાને કહ્યું હતું, “જે વ્યક્તિ પર મારે કૃપા કરવી હશે, તેના પર હું કૃપા કરીશ. જે વ્યક્તિ પર દયા બતાવવી હશે તેના પર હું દયા દર્શાવીશ.”
15Inc'a' naru takaye a'an xban nak a'in li quixye li Dios re laj Moisés: Lâin tincuil xtok'obâleb ru li ani nacuaj xtok'obanquil ru, ut tincuuxtâna ajcui' ru li ani nacuaj ruxtânanquil ru. (Ex. 33:19)
16તેથી જે વ્યક્તિ પર દયા કરવાનો દેવ નિર્ણય કરશે તેને દયા માટે દેવ પસંદ કરશે. લોકો શું ઈચ્છે છે અથવા તેઓ કેવા કેવા પ્રયત્ન કરે છે, તેના પર દેવની પસંદગીનો આધાર નથી.
16Li sic'bil ruheb moco sic'bileb ta ru xban nak jo'can neque'raj eb a'an chi moco riq'uin ta xyehom xbânuhomeb. Yal riq'uin ban xnimal ruxtân li Dios nak sic'bil ruheb.
17શાસ્ત્રમાં દેવ ફારૂનને કહે છે: “તું મારું આ કામ કરે એટલા માટે મેં તને રાજા બનાવ્યો. તારા દ્વારા મારું સાર્મથ્ય પ્રગટ કરવાની મારી ઈચ્છા હતી. આખી દુનિયામાં મારું નામ પ્રગટ થાય એમ હું ઈચ્છતો હતો.”
17Jo'ca'in nak tz'îbanbil sa' li Santil Hu li âtin li quixye li Dios re laj faraón: Xatinxakab chok' xreyeb laj Egipto re nak tâc'utûnk lin cuanquilal âban. Chi jo'can tâyemânk cuesilal yalak bar sa' chixjunil li ruchich'och'. (Ex. 9:16)
18આમ જે લોકોની તરફ દયા બતાવવી હોય એમની તરફ દેવ દયા દર્શાવે છે. અને જે લોકોને હઠીલા બનાવવા હોય તેમને દેવ હઠીલા બનાવે છે.
18Jo'can nak li Dios naril xtok'obâl ru li ani naraj xtok'obanquil ru ut naxcacuubresi xch'ôl li ani naraj xcacuubresinquil xch'ôl sa' li mâusilal.
19તો તમારામાંથી કોઈ મને પૂછશે: “જો આપણાં કાર્યો પર દેવનો અંકૂશ જ હોય, તો પછી આપણાં પાપ માટે દેવ શાથી આપણી પર આરોપ મૂકે છે?”
19Mâre nacaye chi jo'ca'in, Cui li Dios naxcacuubresi xch'ôl junak sa' li mâusilal, ¿chanru nak li Dios tixye nak cuan xmâc junak? Cui jo'can naraj li Dios, ¿ani târûk tâpo'ok ru li c'a'ru naraj li Dios? mâre chancat.
20દેવને પ્રશ્ન કરશો નહિ. તમે માત્ર માનવ છો; અને માનવોને એવો કોઈ હક્ક નથી કે તેઓ દેવને (આવા) પ્રશ્નો પૂછી શકે. માટીની બરણી તેના બનાવનારને પ્રશ્નો પૂછતી નથી. “તમે મને આવી જુદી જુદી વસ્તુઓ રૂપે કેમ બનાવી?”
20Aban lâin tinye âcue, ¿anihat lâat nak tâcuech'i rix li c'a'ru naxbânu li Dios? Junak li cuc inc'a' târûk tixye re laj pac'ol re, ¿C'a'ut nak xinâyîb chi jo'ca'in?
21જે કુંભાર માટીની બરણી બનાવે છે, તે પોતાની ઈચ્છા મુજબ ગમે તે બનાવી શકે છે. જુદા જુદા રૂપ રંગની વસ્તુઓ બનાવવા તે એક જ માટીનો ઉપયોગ કરે છે. તે એક વસ્તુ વિશિષ્ટ હેતુથી કોઈ ખાસ ઉપયોગ માટે બનાવી શકે, અને બીજી વસ્તુ રોજબરોજના ઉપયોગ માટે બનાવી શકે.
21A' yal re laj pac'onel chanru nak tixyîb li tixpac'. Cui naraj naru tixyîb cuib chi uc'al riq'uin junaj chi seb. Naru tixpac' junak sec' châbil, sic'bil ru lix c'anjel, ut li jun chic mâre re tâc'anjelak re yalak c'a'ru.
22દેવે જે કર્યુ છે તે પણ કઈક આવું જ છે. દેવની ઈચ્છા હતી કે લોકો તેનો કોપ તેમજ સાર્મથ્ય જુએ. જે લોકો સર્વનાશને લાયક હતા, એમના પર દેવ ગુસ્સે થયો હતો, એવા લોકોને પણ દેવે ખૂબ જ ધીરજપૂર્વક સહન કર્યા.
22Chanchan a'an li naxbânu li Dios. A'an yal re c'a'ru tixbânu. Xc'ulubeb raj li cuanqueb sa' ruchich'och' li rakba âtin ut li câmc. Li Dios quixc'ut raj lix josk'il ut lix cuanquilal. Abanan k'axal nim xcuyum sa' xbêneb.
23એવા લોકો માટે પણ દેવે ધીરજથી રાહ જોઈ, જેથી કરીને દેવ પોતાનો સમૃદ્ધ મહિમા દર્શાવી શકે. જેઓ તેની કૃપા પ્રાપ્ત કરવાના હતા. તેથી આપણે જેઓ તેની કૃપાનાં પાત્રો છીએ અને જેમને તેણે તેનો મહિમા મેળવવા તૈયાર કર્યા છે તેમનામાં પોતાનો મહિમા પ્રગટ કર્યો છે.
23Ut riq'uin lix nimal rusilal quiruxtâna ku ut quixc'ut chiku lix lok'al. Junxil sic'bil chak ku xban re nak totz'akônk sa' lix lok'al.
24એ લોકો તે આપણે જ છીએ. આપણે એવા માનવો છીએ કે જેમને દેવે તેડયા છે. યહૂદિઓ તેમજ બિનયહૂદિઓમાંથી દેવે આપણને પસંદ કર્યા છે.
24Lâo sic'bil ku xban li Dios. Cuan sic'bileb chak ru sa' xyânkeb laj judío ut cuan sic'bileb chak ru sa' xyânkeb li mâcua'eb aj judío.
25હોશિયાના અધ્યાયમાં શાસ્ત્ર કહે છે તેમ: “જે લોકો મારા નથી-તેઓને હું મારાં લોકો કહીશ. અને જે લોકો ઉપર મેં પ્રેમ નથી કર્યો તેઓ પર હું પ્રેમ કરીશ.” હોશિયા 2:23
25Jo'ca'in quixye li Dios jo' tz'îbanbil sa' li Santil Hu xban laj Oseas: Tâcuulak xk'ehil nak lâin tinye "cualal inc'ajol" reheb li mâcua'eb cualal inc'ajol. Eb a'an inc'a' sic'bileb chak ru inban. Anakcuan tinye reheb: "rarôquex inban". (Ose. 2:23)
26અને “એ જ ઠેકાણે દેવે કહ્યુ કે, ‘તમે મારી પ્રજા નથી’- તે જ ઠેકાણે તેઓ જીવંત દેવના દીકરા કહેવાશે.” હોશિયા 1:10
26Ut sa' li na'ajej bar quiyehe' cui' reheb: "Lâex mâcua'ex cualal inc'ajol", aran ajcui' tâyehek' reheb: "Lâex tz'akal ralal xc'ajol li yo'yôquil Dios". (Ose. 1:10)
27અને ઈસ્રાએલ વિષે યશાયા પોકારીને કહે છે કે: “સમુદ્રની રેતીના કણ જેટલા ઈસ્રાએલના અનેક લોકો છે. પરંતુ એમાંના થોડાક જ લોકો તારણ પામશે.
27Jo'ca'in quixye laj Isaías chirixeb laj Israel: Usta nabaleb li ralal xc'ajol laj Israel jo' xq'uial li samaib chire li palau, aban moco q'uiheb ta li te'colek'.
28હા, પૃથ્વી પરના લોકોના ન્યાય તોળવાનું કાર્ય દેવ જલદી પૂર્ણ કરશે.” યશાયા 10:22-23
28Xban nak li Kâcua' chi sêb târakok âtin chi tz'akal sa' xbêneb li ralal xc'ajol laj Israel. (Isa. 10:22-23)
29યશાયાએ કહ્યું છે તેમ: “દેવ સર્વસમર્થ છે. આપણા માટે દેવે એના કેટલાએક માણસોને બચાવી લીધા, એવું જો દેવે ન કર્યુ હોત તો, સદોમ અને ગમોરા શહેરોના લોકો જેવી આપણી દશા થાત.” યશાયા 1:9
29Quixye ajcui' laj Isaías chi jo'ca'in: Cui ta inc'a' quixcanab kalal kac'ajol nak quixsach ru li katenamit li Kâcua' Dios, li k'axal nim xcuanquil, jo' raj li Sodoma ut li Gomorra nak co-oso'. (Isa. 1:9)
30તો આ બધાનો અર્થ શું થાય? એનો અર્થ આ છે કે: બિનયહૂદિ લોકો દેવ સાથે ન્યાયી થવાનો પ્રયત્ન કરતા ન હતા છતાં તેઓને દેવ સાથે ન્યાયી બનાવાયા અને તેઓ પોતાના વિશ્વાસને લીધે ન્યાયી ઠર્યા.
30A'an a'in xyâlal li yôco chixyebal: Eb li mâcua'eb aj judío inc'a' yôqueb chixsic'bal li tîquil ch'ôlej riq'uin xbânunquil li naxye li chak'rab, ut xban nak que'pâban, que'tîcobresîc xch'ôleb.
31અને જ્યારે દેવ માટે ન્યાયી ઠરવા ઈસ્રાએલના લોકોએ નિયમશાસ્ત્રને અનુસરવાનો પ્રયત્ન કર્યો, ત્યારે તેઓ સફળ ન થયા.
31Ut eb laj judío yôqueb chixsic'bal li tîquil ch'ôlej riq'uin xbânunquil li naxye li chak'rab, aban inc'a' que'xtau.
32સફળ કેમ ન થયા? કેમ કે તેમણે પોતાનાં કાર્યોના બળના આધારે દેવ સાથે ન્યાયી થવાનો પ્રયત્ન કર્યો. તેઓને દેવમાં વિશ્વાસ ન હતો કે દેવ તેમને ન્યાયી બનાવશે. જે પથ્થર લોકોને પાડી નાંખે છે, તેની ઠોકર ખાઈન તેઓ પડ્યા.
32¿C'a'ut nak inc'a' que'xtau? Xban nak moco yôqueb ta chixsic'bal li tîquil ch'ôlej riq'uin xpâbanquil li Cristo. Que'xsic' ban li tîquilal riq'uin xbânunquil li naxye li chak'rab. Ut xban a'an, chanchan que'xtich rib chiru jun li pec. Ut li pec a'an retalil li Cristo. Ut li neque'xtich rib chiru, a'an li neque'tz'ektânan re li Cristo.Tz'îbanbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios: Q'uehomak retal xban nak lâin tinq'ue jun li pec aran Sión. Nabaleb li tenamit te'xtich rokeb chiru ut te't'anek'. Abanan li ani tâpâbânk re a'an, inc'a' târahok' xch'ôl mokon xban nak tixc'ul li c'a'ru yechi'inbil re xban li Dios. (Isa. 28:16)
33એ પથ્થર વિષે શાસ્ત્ર કહે છે. “જુઓ, સિયોન માં મેં એક પથ્થર મૂક્યો છે કે જે લોકોને પાડી નાખશે. એ પથ્થર ઠોકર ખવડાવીને લોકોને પાપમાં પાડશે. પરંતુ જે કોઈ વ્યક્તિ એ પથ્થરમાં વિશ્વાસ રાખશે તે નિરાશ થશે નહિ.” યશાયા 8:14; 28:16
33Tz'îbanbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios: Q'uehomak retal xban nak lâin tinq'ue jun li pec aran Sión. Nabaleb li tenamit te'xtich rokeb chiru ut te't'anek'. Abanan li ani tâpâbânk re a'an, inc'a' târahok' xch'ôl mokon xban nak tixc'ul li c'a'ru yechi'inbil re xban li Dios. (Isa. 28:16)