1ולאחאב שבעים בנים בשמרון ויכתב יהוא ספרים וישלח שמרון אל שרי יזרעאל הזקנים ואל האמנים אחאב לאמר׃
1Lajêb xcâcßâl li ralal laj Acab cuanqueb saß li tenamit Samaria. Laj Jehú quixtzßîbaheb li hu ut quixtakla reheb li nequeßtaklan saß li tenamit Jezreel ut reheb li nequeßcßamoc be. Quixtakla ajcuiß reheb li nequeßiloc reheb li ralal laj Acab. Saß li hu quixye chi joßcaßin:
2ועתה כבא הספר הזה אליכם ואתכם בני אדניכם ואתכם הרכב והסוסים ועיר מבצר והנשק׃
2—Lâex li nequextaklan saß xbêneb li ralal laj Acab. Lâex yal êre saß xbêneb li carruajes, li cacuây, li cßaßak re ru nacßanjelac re pletic, joß ajcuiß li tenamit li teßxcol cuiß ribeb. Nak têcßul li hu aßin,
3וראיתם הטוב והישר מבני אדניכם ושמתם על כסא אביו והלחמו על בית אדניכם׃
3têsicß ru saß xyânkeb li ralal li kßaxal tîc xchßôl ut châbil. Têxakab aßan chokß rey chokß rêkaj lix yucuaß. Ut texpletik re xcolbal rix, chan.
4ויראו מאד מאד ויאמרו הנה שני המלכים לא עמדו לפניו ואיך נעמד אנחנו׃
4Cßajoß nak queßxucuac eb li nequeßtaklan. Queßxye chi ribileb rib: —¿Ani ta cuiß tâcuyuk pletic riqßuin laj Jehú? Chi moco li rey Joram chi moco li rey Ocozías queßxcuy pletic riqßuin, chanqueb.
5וישלח אשר על הבית ואשר על העיר והזקנים והאמנים אל יהוא לאמר עבדיך אנחנו וכל אשר תאמר אלינו נעשה לא נמליך איש הטוב בעיניך עשה׃
5Joßcan nak li nataklan saß li palacio ut li nataklan saß xbên li tenamit rochbeneb li nequeßcßamoc be ut li nequeßiloc reheb li ralal laj Acab queßxjunaji ribeb ut queßxtakla resil riqßuin laj Jehú. Queßxye chi joßcaßin: —Lâo aj cßanjel châcuu. Takabânu li cßaßru tâcuaj lâat. Mâ ani takaxakab chokß karey. Bânu li cßaßru nacacßoxla nak us xbânunquil, chanqueb.
6ויכתב אליהם ספר שנית לאמר אם לי אתם ולקלי אתם שמעים קחו את ראשי אנשי בני אדניכם ובאו אלי כעת מחר יזרעאלה ובני המלך שבעים איש את גדלי העיר מגדלים אותם׃
6Laj Jehú quitzßîba cuißchic xcaß sut riqßuineb ut quixye chi joßcaßin saß lix hu: —Cui yâl nak tex-oquênk chicuix ut têbânu li cßaßru ninye êre, têcßameb chak cuiqßuin lix jolomeb li ralal li rey Acab. Joßcaßin hônal cuulaj cuânkex arin Jezreel, chan. Li lajêb xcâcßâl chi ralal laj Acab cuanqueb rochbeneb li nequeßcßamoc be aran Samaria xban nak aßaneb li queßqßuirisin reheb.
7ויהי כבא הספר אליהם ויקחו את בני המלך וישחטו שבעים איש וישימו את ראשיהם בדודים וישלחו אליו יזרעאלה׃
7Nak queßxcßul li hu li quixtakla laj Jehú, eb li nequeßcßamoc be aran Samaria queßxcamsiheb li lajêb xcâcßâl chi ralal laj Acab. Queßxqßue lix jolomeb saß chacach ut queßxtakla Jezreel riqßuin laj Jehú.
8ויבא המלאך ויגד לו לאמר הביאו ראשי בני המלך ויאמר שימו אתם שני צברים פתח השער עד הבקר׃
8Li takl quicuulac riqßuin laj Jehú ut quixye re: —Xeßcßulun li xeßcßamoc chak re lix jolomeb li ralal li rey Acab, chan. Laj Jehú quixye re: —Qßuehomak saß cuib tûb saß li oquebâl re li tenamit ut canabomak aran toj cuulaj, chan.
9ויהי בבקר ויצא ויעמד ויאמר אל כל העם צדקים אתם הנה אני קשרתי על אדני ואהרגהו ומי הכה את כל אלה׃
9Cuulajak chic laj Jehú cô saß li oquebâl re li tenamit. Quixakli chiruheb li tenamit ut quixye reheb: —Lâin xincßûb ru nak xincamsi li rey Joram. Lâex mâcßaß êmâc. Abanan, ¿aniheb li xeßcamsin reheb li ralal xcßajol?
10דעו אפוא כי לא יפל מדבר יהוה ארצה אשר דבר יהוה על בית אחאב ויהוה עשה את אשר דבר ביד עבדו אליהו׃
10Chenauhak nak li cßaßru quixye li Kâcuaß Dios chirixeb li ralal xcßajol laj Acab tâcßulmânk. Incßaß tâcanâk yal chi joßcan. Li Kâcuaß xbânu anakcuan li cßaßru quixye re li profeta Elías, chan laj Jehú.
11ויך יהוא את כל הנשארים לבית אחאב ביזרעאל וכל גדליו ומידעיו וכהניו עד בלתי השאיר לו שריד׃
11Joßcan nak laj Jehú quixtakla xcamsinquil chixjunileb li rechßalal laj Acab, li cuanqueb Jezreel. Queßcamsîc chixjunileb li nequeßtaklan, chixjunileb li rechßalal joß eb ajcuiß chixjunileb laj tij li queßcßanjelac chiru laj Acab. Mâ jun chic reheb queßcana chi yoßyo.
12ויקם ויבא וילך שמרון הוא בית עקד הרעים בדרך׃
12Laj Jehú qui-el Jezreel re tâxic Samaria. Quicuulac Bet-equed saß lix naßajeb laj ilol xul.
13ויהוא מצא את אחי אחזיהו מלך יהודה ויאמר מי אתם ויאמרו אחי אחזיהו אנחנו ונרד לשלום בני המלך ובני הגבירה׃
13Aran quixcßul li ralal xcßajol laj Ocozías, li quicuan chokß xreyeb laj Judá. Laj Jehú quixye reheb: —¿Anihex lâex? chan. Queßxye re: —Lâo ralal xcßajol laj Ocozías. Xic ke Jezreel chirilbal lix cocßaleb li reina Jezabel, joßqueb ajcuiß li rechßalal, chanqueb.
14ויאמר תפשום חיים ויתפשום חיים וישחטום אל בור בית עקד ארבעים ושנים איש ולא השאיר איש מהם׃
14Laj Jehú quixye reheb li cuînk li yôqueb chi tâkênc re: —Chapomakeb chi yoßyo, chan. Joßcan nak queßchapeß chi yoßyo. Ut laj Jehú quixcamsiheb chi chßîchß chixcßatk li chamal jul cuan aran saß li naßajej li nequeßbeseß cuiß rix li carner. Cuib roxcßâl chi cuînk li queßcamsîc ut mâ jun chic reheb queßcana chi yoßyo.
15וילך משם וימצא את יהונדב בן רכב לקראתו ויברכהו ויאמר אליו היש את לבבך ישר כאשר לבבי עם לבבך ויאמר יהונדב יש ויש תנה את ידך ויתן ידו ויעלהו אליו אל המרכבה׃
15Laj Jehú qui-el saß li naßajej aßan ut cô. Nak yô chi xic, quixcßul laj Jonadab li ralal laj Recab. Laj Jehú quixqßue xsahil xchßôl ut quixye re: —¿Ma junaj lâ cßaßux cuiqßuin? ¿Ma tat-oquênk chicuix? chan. Laj Jonadab quixye: —Junaj. Tin-oquênk châcuix, chan. Laj Jehú quixye re: —Cui yâl nak joßcan, qßue lâ cuukß cue, chan. Laj Jonadab quixqßue li rukß re ut laj Jehú quixtenkßa chi takecß saß li carruaje.
16ויאמר לכה אתי וראה בקנאתי ליהוה וירכבו אתו ברכבו׃
16Laj Jehú quixye re: —Yoßo chicuix ut tâcuil chanru nak xicß nacuil nak incßaß nequeßxqßue xlokßal li Kâcuaß, chan. Ut cuotz queßcôeb Samaria saß li carruaje.
17ויבא שמרון ויך את כל הנשארים לאחאב בשמרון עד השמידו כדבר יהוה אשר דבר אל אליהו׃
17Nak queßcuulac Samaria, laj Jehú quixcamsiheb chixjunileb li ralal xcßajol laj Acab li joß qßuial chic incßaß queßcamsîc. Ut mâ jun chic reheb queßcana chi yoßyo. Quicßulman joß quixye li Kâcuaß re li profeta Elías.
18ויקבץ יהוא את כל העם ויאמר אלהם אחאב עבד את הבעל מעט יהוא יעבדנו הרבה׃
18Chirix chic aßan, laj Jehú quixtakla xchßutubanquileb chixjunileb li tenamit ut quixye reheb: —Li rey Acab caßchßin ajcuiß quixlokßoni li yîbanbil dios aj Baal. Abanan lâin kßaxal cuißchic tinqßue xlokßal, chan.
19ועתה כל נביאי הבעל כל עבדיו וכל כהניו קראו אלי איש אל יפקד כי זבח גדול לי לבעל כל אשר יפקד לא יחיה ויהוא עשה בעקבה למען האביד את עבדי הבעל׃
19Joßcan nak taklahomak xbokbaleb chixjunileb lix profeta laj Baal ut chixjunileb li nequeßcßanjelac chiru, joß eb ajcuiß laj tij. Mâ jun êre tâpaltok chi châlc xban nak lâin xincauresi jun li châbil mayej re xqßuebal xlokßal laj Baal. Ut li ani incßaß tâcßulûnk tâcamsîk, chan. Abanan laj Jehú yô chixbalakßinquileb li tenamit. Quixbânu chi joßcan re nak târûk tixcamsiheb chixjunileb li nequeßlokßonin re li yîbanbil dios Baal.
20ויאמר יהוא קדשו עצרה לבעל ויקראו׃
20Laj Jehú quixtaklaheb xtakl xyebal resil nak tâcuânk jun xnimal ninkße re xlokßoninquil laj Baal. Ut joßcan qui-uxman.
21וישלח יהוא בכל ישראל ויבאו כל עבדי הבעל ולא נשאר איש אשר לא בא ויבאו בית הבעל וימלא בית הבעל פה לפה׃
21Ut quixtaklaheb ajcuiß lix takl chixyebal resil saß chixjunil li naßajej Israel. Ut chixjunileb li nequeßlokßonin re laj Baal queßcôeb. Mâ jun reheb incßaß quicuulac. Queßoc saß li templo li nequeßxlokßoni cuiß laj Baal ut quinujac li naßajej xban xqßuialeb.
22ויאמר לאשר על המלתחה הוצא לבוש לכל עבדי הבעל ויצא להם המלבוש׃
22Laj Jehú quixye re li naxococ re li tßicr nak tixjeqßui reheb chixjunil li tßicr li nequeßrocsi nak nequeßcßanjelac chiru laj Baal.
23ויבא יהוא ויהונדב בן רכב בית הבעל ויאמר לעבדי הבעל חפשו וראו פן יש פה עמכם מעבדי יהוה כי אם עבדי הבעל לבדם׃
23Tojoßnak laj Jehú qui-oc saß lix templo laj Baal rochben laj Jonadab li ralal laj Recab. Laj Jehú quixye reheb li nequeßcßanjelac chiru laj Baal: —Qßuehomak retal nak incßaß teßoc chak li nequeßlokßonin re li tzßakal Dios. Caßaj cuiß lâex li nequexlokßonin re laj Baal naru nequexcuan arin, chan.
24ויבאו לעשות זבחים ועלות ויהוא שם לו בחוץ שמנים איש ויאמר האיש אשר ימלט מן האנשים אשר אני מביא על ידיכם נפשו תחת נפשו׃
24Nak eb aßan queßoc chixqßuebaleb lix cßatbil mayej, laj Jehú quixxakab câcßâl li cuînk chirix li templo ut quixye reheb: —Cui naêlelic junak li cuînk aßin chêru, lâex texcamsîk chokß rêkaj, chan.
25ויהי ככלתו לעשות העלה ויאמר יהוא לרצים ולשלשים באו הכום איש אל יצא ויכום לפי חרב וישלכו הרצים והשלשים וילכו עד עיר בית הבעל׃
25Nak queßrakeß chixqßuebal lix cßatbil mayej, laj Jehú quixye reheb li câcßâl chi cuînk: —Ocankex chi saß ut camsihomakeb chixjunileb. Mâ jun reheb têcanab chi yoßyo, chan. Ut eb li cuînk queßxbânu joß quixye laj Jehú. Queßoc ut queßxcamsi riqßuin chßîchß chixjunileb ut queßxqueloheb chirix cab. Chirix aßan queßoc toj chi saß lix templo laj Baal.
26ויצאו את מצבות בית הבעל וישרפוה׃
26Ut queßrisiheb chak li yîbanbil dios Baal ut queßxcßat.
27ויתצו את מצבת הבעל ויתצו את בית הבעל וישמהו למחראות עד היום׃
27Queßxpoß li artal ut queßxjucß lix templo laj Baal ut queßxqßue chokß xnaßaj li cumum ut chalen anakcuan, aßan chic lix cßanjel li naßajej aßan.
28וישמד יהוא את הבעל מישראל׃
28Joßcaßin nak laj Jehú quixsach ru li yîbanbil dios Baal aran Israel.
29רק חטאי ירבעם בן נבט אשר החטיא את ישראל לא סר יהוא מאחריהם עגלי הזהב אשר בית אל ואשר בדן׃
29Usta quixbânu aßin laj Jehú, abanan incßaß quixcanab xbânunquil li mâusilal li quixbânu li rey Jeroboam, li ralal laj Nabat, li quicßamoc xbeheb laj Israel chi mâcobc. Laj Jehú incßaß quirisiheb li cuacax oro, li queßxlokßoni aran Bet-el ut Dan.
30ויאמר יהוה אל יהוא יען אשר הטיבת לעשות הישר בעיני ככל אשר בלבבי עשית לבית אחאב בני רבעים ישבו לך על כסא ישראל׃
30Ut li Kâcuaß quixye re laj Jehú: —Lâat xabânu li us chicuu xban nak xasach ruheb li ralal xcßajol laj Acab joß xcuaj lâin. Joßcan nak lâin ninye âcue nak jun reheb lâ cualal âcßajol teßoc chokß rey toj saß li xcâ tasalileb lâ cualal âcßajol.
31ויהוא לא שמר ללכת בתורת יהוה אלהי ישראל בכל לבבו לא סר מעל חטאות ירבעם אשר החטיא את ישראל׃
31Abanan laj Jehú incßaß quixbânu chi anchal xchßôl li cßaßru naxye saß lix chakßrab li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel. Incßaß quixcanab xbânunquil li mâusilal li quixbânu laj Jeroboam li quicßamoc xbeheb laj Israel chi mâcobc chiru li Kâcuaß.
32בימים ההם החל יהוה לקצות בישראל ויכם חזאל בכל גבול ישראל׃
32Saß eb li cutan aßan li Kâcuaß quixtiquib xcßosbal lix naßajeb laj Israel. Laj Hazael quinumta saß xbêneb laj Israel saß eb li nubâl re lix naßajeb.
33מן הירדן מזרח השמש את כל ארץ הגלעד הגדי והראובני והמנשי מערער אשר על נחל ארנן והגלעד והבשן׃
33Laj Hazael, lix reyeb laj Siria quixchap chokß reheb li naßajej jun pacßal li nimaß Jordán saß xcaßyabâl li na-el cuiß chak li sakße. Queßxchap lix naßajeb li ralal xcßajol laj Gad, ut eb li ralal xcßajol laj Rubén ut queßxchap ajcuiß lix naßajeb yi jach li ralal xcßajol laj Manasés. Naticla saß li tenamit Aroer cuan cuiß li nimaß Arnón. Ut nacuulac toj Galaad ut Basán.
34ויתר דברי יהוא וכל אשר עשה וכל גבורתו הלוא הם כתובים על ספר דברי הימים למלכי ישראל׃
34Li quixbânu li rey Jehú riqßuin xcacuilal xchßôl, tzßîbanbil retalil saß li hu Crónicas, li tzßîbanbil cuiß li quilajeßxbânu lix reyeb laj Israel.
35וישכב יהוא עם אבתיו ויקברו אתו בשמרון וימלך יהואחז בנו תחתיו׃
35Li rey Jehú quicam ut coxtau lix xeßtônil xyucuaß ut quimukeß Samaria. Ut aß chic laj Joacaz li ralal qui-oc chokß rey chokß rêkaj.Cuakxakib xcaßcßâl chihab quicuan laj Jehú chokß xreyeb laj Israel aran Samaria.
36והימים אשר מלך יהוא על ישראל עשרים ושמנה שנה בשמרון׃
36Cuakxakib xcaßcßâl chihab quicuan laj Jehú chokß xreyeb laj Israel aran Samaria.