1אמרתי אני בלבי לכה נא אנסכה בשמחה וראה בטוב והנה גם הוא הבל׃
1Ut quinye cuißchic saß inchßôl: —Tinyal xbânunquil li cßaßak re ru re tâsahokß saß inchßôl ut tincuânk chi mâcßaß tincßoxla, chanquin. Abanan xinqßue ajcuiß retal nak aßan mâcßaß na-oc cuiß.
2לשחוק אמרתי מהולל ולשמחה מה זה עשה׃
2Joßcan nak quinqßue retal nak li seßec, aßan yal tôntil naßleb. Ut li sahil chßôlej saß ruchichßochß mâcßaß na-oc cuiß.
3תרתי בלבי למשוך ביין את בשרי ולבי נהג בחכמה ולאחז בסכלות עד אשר אראה אי זה טוב לבני האדם אשר יעשו תחת השמים מספר ימי חייהם׃
3Xban nak junes xsicßbal innaßleb yôquin, quincßoxla nak tintau xsahil inchßôl riqßuin li calâc. Joßcan nak quin-oc chi ucßac re rilbal ma aßan li us tixbânu li cuînk joß najtil tâcuânk saß ruchichßochß.
4הגדלתי מעשי בניתי לי בתים נטעתי לי כרמים׃
4Nabal li cßanjel quinbânu. Nabaleb li cab quinyîb chokß cue. Ut quicuau ajcuiß li uvas.
5עשיתי לי גנות ופרדסים ונטעתי בהם עץ כל פרי׃
5Ut quinyîb ajcuiß xnaßajeb li cuacuîmk ut quicuau nabal pây ru li cheß li naûchin. Ut quinyîb ajcuiß xnaßaj li cuutzßußuj ut quicuau li utzßußuj aran.
6עשיתי לי ברכות מים להשקות מהם יער צומח עצים׃
6Ut quinyîb ajcuiß nabal xnaßajeb li haß re xtßakresinquil li acuîmk li quicuau.
7קניתי עבדים ושפחות ובני בית היה לי גם מקנה בקר וצאן הרבה היה לי מכל שהיו לפני בירושלם׃
7Nabaleb inlokßbil môs joß cuînk joß ixk, ut cuanqueb ajcuiß inmôs queßyoßla saß li cuochoch. Queßcuan nabal incuacax ut nabaleb lin carner. Lâin li nabal cßaßru cue chiruheb li rey li queßcuan Jerusalén xbên cua chicuu lâin.
8כנסתי לי גם כסף וזהב וסגלת מלכים והמדינות עשיתי לי שרים ושרות ותענוגת בני האדם שדה ושדות׃
8Quinchßutub li plata ut li oro li queßxqßue cue li rey ut li jalan xtenamiteb. Nabaleb laj bichanel li nequeßqßuehoc xsahil inchßôl, joß cuînk joß ixk. Ut nabal pây ru li cuajb li nequeßxchßeß re xqßuebal xsahil inchßôl. Ut nabaleb ajcuiß li ixk queßcuan cuiqßuin re xqßuebal xsahil inchßôl.
9וגדלתי והוספתי מכל שהיה לפני בירושלם אף חכמתי עמדה לי׃
9Lâin li rey li kßaxal nim incuanquil chiruheb chixjunileb li rey li queßcuan Jerusalén. Usta kßaxal nim incuanquil, abanan incßaß quintzßektâna lin naßleb.
10וכל אשר שאלו עיני לא אצלתי מהם לא מנעתי את לבי מכל שמחה כי לבי שמח מכל עמלי וזה היה חלקי מכל עמלי׃
10Chixjunil li sahil chßôlej li quicuaj, quinbânu. Mâ jun sut incßaß ta quinbânu li cßaßru quinrahi ru. Ut quisahoß saß inchßôl riqßuin lin cßanjel li quinbânu. Li sahil chßôlej quincßul, aßan rêkaj li cßanjel quinbânu.
11ופניתי אני בכל מעשי שעשו ידי ובעמל שעמלתי לעשות והנה הכל הבל ורעות רוח ואין יתרון תחת השמש׃
11Nak quin-oc chi cßoxlac chirix li cßanjel li quinbânu, quinqßue retal nak mâcßaß na-oc cuiß li cßanjel li quinbânu. Caßaj cuiß raylal naxqßue. Riqßuin aßin nacßutun nak mâcßaß xinra chirix li cßanjel li xinbânu saß ruchichßochß.
12ופניתי אני לראות חכמה והוללות וסכלות כי מה האדם שיבוא אחרי המלך את אשר כבר עשוהו׃
12Chirix aßin quin-oc chi cßoxlac chirix li naßleb li châbil ut chirix li naßleb li incßaß us, li mâcßaß na-oc cuiß. ¿Cßaßru tixbânu li rey li tâoc nak mâ anihakin chic lâin? Mâcßaß. Tixbânu joß xinbânu lâin.
13וראיתי אני שיש יתרון לחכמה מן הסכלות כיתרון האור מן החשך׃
13Lâin xinqßue retal nak kßaxal us li châbil naßleb chiru li naßleb mâcßaß na-oc cuiß, joß li cutan kßaxal us chiru li kßojyîn.
14החכם עיניו בראשו והכסיל בחשך הולך וידעתי גם אני שמקרה אחד יקרה את כלם׃
14Li ani cuan xnaßleb naxnau cßaßru tâchâlk saß xbên. Ut li mâcßaß xnaßleb incßaß naxnau cßaßru tâchâlk saß xbên. Abanan juntakßêt tixcßul li cuan xnaßleb riqßuin li mâcßaß xnaßleb.
15ואמרתי אני בלבי כמקרה הכסיל גם אני יקרני ולמה חכמתי אני אז יותר ודברתי בלבי שגם זה הבל׃
15Ut quinye saß inchßôl: —Cui lâin li cuan innaßleb tincßul joß tixcßul li mâcßaß xnaßleb, ¿cßaß ta cuiß ru aj e nak cuan innaßleb?— Joßcan nak quinye nak chixjunil li cßaßru nakabânu mâcßaß na-oc cuiß.
16כי אין זכרון לחכם עם הכסיל לעולם בשכבר הימים הבאים הכל נשכח ואיך ימות החכם עם הכסיל׃
16Nak telajeßnumekß li cutan mâ ani chic tâcßoxlânk re li cuan xnaßleb joß ajcuiß li mâcßaß xnaßleb. Tâsachk ban saß xchßôleb chi junaj cua. Tâcâmk li cuan xnaßleb ut tâcâmk ajcuiß li mâcßaß xnaßleb.
17ושנאתי את החיים כי רע עלי המעשה שנעשה תחת השמש כי הכל הבל ורעות רוח׃
17Joßcan nak xicß chic nacuil lin yußam arin saß ruchichßochß xban nak chixjunil li na-uxman arin saß ruchichßochß junes chßaßajquilal naxqßue saß inbên. Chixjunil li na-uxman, mâcßaß na-oc cuiß. Junes raylal naxqßue.
18ושנאתי אני את כל עמלי שאני עמל תחת השמש שאניחנו לאדם שיהיה אחרי׃
18Ut xicß ajcuiß quicuil li cßanjel li quinbânu saß ruchichßochß xban nak quinnau nak tâcanâk chokß re li tâoc chokß cuêkaj.
19ומי יודע החכם יהיה או סכל וישלט בכל עמלי שעמלתי ושחכמתי תחת השמש גם זה הבל׃
19Mâ ani nanaßoc re ma cuan xnaßleb malaj ut mâcßaß li tâoc chokß cuêkaj. Incßaß ninnau ma cuan xnaßleb li tâêchanînk re li cßaßru cue li xinqßue inchßôl xcßanjelanquil riqßuin lin naßleb. Joßcan nak chixjunil li cßaßru xinbânu, mâcßaß na-oc cuiß.
20וסבותי אני ליאש את לבי על כל העמל שעמלתי תחת השמש׃
20Ra raj chic quicuecßa nak quinqßue retal nak cau quincßanjelac saß ruchichßochß chi mâcßaß rajbal.
21כי יש אדם שעמלו בחכמה ובדעת ובכשרון ולאדם שלא עמל בו יתננו חלקו גם זה הבל ורעה רבה׃
21Joßcaßin li cßanjelac saß ruchichßochß. Li cuînk nacßanjelac chi cau ut cuan xnaßleb chixcßoxlanquil chanru tixbânu. Abanan, nak nacam naxcanab chixjunil li quixbânu chokß re jalan li moco xcßulub ta xcßulbal xban nak incßaß xcßanjela rix. Joßcan nak li cßanjel li naxbânu nacana chi mâcßaß rajbal.
22כי מה הוה לאדם בכל עמלו וברעיון לבו שהוא עמל תחת השמש׃
22Riqßuin aßin nacßutun nak li cuînk mâcßaß naxra nak naxcamsi rib chi cßanjelac saß ruchichßochß.
23כי כל ימיו מכאבים וכעס ענינו גם בלילה לא שכב לבו גם זה הבל הוא׃
23Nak li cuînk cuan saß ruchichßochß junes raylal naxcßul ut junes chßaßajquilal. Incßaß nahilan chiru kßojyîn xban li cßoxlac. Chixjunil aßin mâcßaß na-oc cuiß.
24אין טוב באדם שיאכל ושתה והראה את נפשו טוב בעמלו גם זה ראיתי אני כי מיד האלהים היא׃
24Li cßaßru us tixbânu li cuînk, aßan cuaßac ut ucßac ut xyalbal xsahil li cßaßru tixcßanjela. Ut lâin xinqßue retal nak chixjunil li cßaßru cuan ke li Dios naqßuehoc re.
25כי מי יאכל ומי יחוש חוץ ממני׃
25¿Ani ta biß târûk tâcuaßak ut tâsahokß saß xchßôl cui ta li Dios incßaß tixqßue li cßaßru re?Li Dios naxqßue xnaßleb li ani nacuan saß tîquilal ut naxqßue xsahil xchßôl ut naxtenkßa re nak tixtau ru lix yâlal. Abanan laj mâc naxcanab chi cßanjelac chi cau re nak tixxoc nabal li cßaßru re, ut tâqßuehekß re jalan li cuan saß tîquilal chiru li Dios. Joßcan ajcuiß aßin, mâcßaß na-oc cuiß. Junes raylal naxqßue.
26כי לאדם שטוב לפניו נתן חכמה ודעת ושמחה ולחוטא נתן ענין לאסוף ולכנוס לתת לטוב לפני האלהים גם זה הבל ורעות רוח׃
26Li Dios naxqßue xnaßleb li ani nacuan saß tîquilal ut naxqßue xsahil xchßôl ut naxtenkßa re nak tixtau ru lix yâlal. Abanan laj mâc naxcanab chi cßanjelac chi cau re nak tixxoc nabal li cßaßru re, ut tâqßuehekß re jalan li cuan saß tîquilal chiru li Dios. Joßcan ajcuiß aßin, mâcßaß na-oc cuiß. Junes raylal naxqßue.