Hebrew: Modern

Kekchi

Ezekiel

27

1ויהי דבר יהוה אלי לאמר׃
1Li Kâcuaß quixye cue:
2ואתה בן אדם שא על צר קינה׃
2—At ralal cuînk, bicha li bich re rahil chßôlej chirixeb laj Tiro.
3ואמרת לצור הישבתי על מבואת ים רכלת העמים אל איים רבים כה אמר אדני יהוה צור את אמרת אני כלילת יפי׃
3Li tenamit Tiro cuan chire li palau. Eb li cuanqueb Tiro nequeßyacoc riqßuin nabal chi tenamit li cuanqueb chire li palau. Tâye reheb laj Tiro nak lâin li nimajcual Dios ninye chi joßcaßin: Lâex aj Tiro nequeye nak cßajoß lê chßinaßusal ut nequeye ajcuiß nak tzßakal êre êru.
4בלב ימים גבוליך בניך כללו יפיך׃
4Kßaxal nim êcuanquil saß xbêneb li nequeßcßanjelac saß li palau. Chanchanex jun li nimla jucub yîbanbil chi chßinaßus.
5ברושים משניר בנו לך את כל לחתים ארז מלבנון לקחו לעשות תרן עליך׃
5Chixjunil li cheß li quicßanjelac nak quiyîbâc li jucub, aßan chaj li quicßameß chak saß li tzûl Senir. Li cheß li nachapoc re lix tßicrul, aßan chacalteß li quicßameß chak Líbano.
6אלונים מבשן עשו משוטיך קרשך עשו שן בת אשרים מאיי כתים׃
6Ut eb li cheß re xberesinquil li jucub queßyîbâc riqßuin li ji li quicßameß chak Basán. Ut li cheß li yîbanbil cuiß li tem, aßan chaj li quicßameß chak Quitim. Qßuebil lix sahob ru li tem riqßuin marfil.
7שש ברקמה ממצרים היה מפרשך להיות לך לנס תכלת וארגמן מאיי אלישה היה מכסך׃
7Li nimla tßicr li naberesin re yîbanbil riqßuin li châbil tßicr lino li cuan xsahob ru. Quicßameß chak Egipto. Li bandera yîbanbil riqßuin li châbil tßicr azul ut púrpura li quicßameß chak saß li tenamit Elisa li cuan chire li palau.
8ישבי צידון וארוד היו שטים לך חכמיך צור היו בך המה חבליך׃
8Eb li nequeßchßeßoc re li cheß li naberesin re li jucub queßchal chak saß eb li tenamit Sidón ut Arvad. Eb li cuînk aj Tiro li cuanqueb xnaßleb, aßaneb li nequeßjaloc re lix be.
9זקני גבל וחכמיה היו בך מחזיקי בדקך כל אניות הים ומלחיהם היו בך לערב מערבך׃
9Cuanqueb saß li jucub li cuînk li queßchal chak Gebal re nak teßxyîb li jucub nak tâpoßekß. Ut eb li nequeßchal saß jalan jucub queßcuulac êriqßuin chi yacoc.
10פרס ולוד ופוט היו בחילך אנשי מלחמתך מגן וכובע תלו בך המה נתנו הדרך׃
10Eb li cuînk re Persia, Lud ut Fut queßcßanjelac saß xyânkeb lê soldado. Queßxtßuyub chiru li tzßac lix puniteb ut lix chßîchßeb re xcolbal re xchßôleb. Ut xbaneb aßan quiqßueheß êlokßal.
11בני ארוד וחילך על חומותיך סביב וגמדים במגדלותיך היו שלטיהם תלו על חומותיך סביב המה כללו יפיך׃
11Eb li cuînk re Arvad queßcßacßalen saß xbên li tzßac li sutsu cuiß li tenamit. Ut eb li cuînk re Gamad queßcßacßalen saß eb li cab li najt xteram. Ut queßxtßuyub chiru li tzßac lix chßîchßeb re xcolbal re xchßôleb. Ut xbaneb aßan quicßutun lê chßinaßusal.
12תרשיש סחרתך מרב כל הון בכסף ברזל בדיל ועופרת נתנו עזבוניך׃
12Eb laj Tarsis queßyacoc êriqßuin xban nak cuan nabal cßaßru êre. Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li plata, ut li cacuil chßîchß hierro joß ajcuiß li kßunil chßîchß ut li plomo.
13יון תבל ומשך המה רכליך בנפש אדם וכלי נחשת נתנו מערבך׃
13Eb laj Javán, eb laj Tubal ut eb laj Mesec queßyacoc êriqßuin. Queßxjal li cßaßru êre riqßuineb li lokßbil môs ut li secß yîbanbil riqßuin bronce.
14מבית תוגרמה סוסים ופרשים ופרדים נתנו עזבוניך׃
14Joßcaneb ajcuiß laj Togarma queßyacoc êriqßuin. Ut queßxjal li cßaßru êre riqßuineb li cacuây re trabajic ut re pletic joß eb ajcuiß li mûl.
15בני דדן רכליך איים רבים סחרת ידך קרנות שן והובנים השיבו אשכרך׃
15Eb laj Dedán ut eb li cuanqueb chire li palau queßyacoc êriqßuin. Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li marfil ut li cheß ébano.
16ארם סחרתך מרב מעשיך בנפך ארגמן ורקמה ובוץ וראמת וכדכד נתנו בעזבוניך׃
16Eb laj Edom queßyacoc ajcuiß êriqßuin xban nak cuan nabal cßaßru êre. Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li tßicr púrpura, li châbil tßicr lino, li akßej cuan xsahob ru, ut li châbil pec perla, ut coral joß ajcuiß li rubíes.
17יהודה וארץ ישראל המה רכליך בחטי מנית ופנג ודבש ושמן וצרי נתנו מערבך׃
17Eb laj Judá ut eb laj Israel queßyacoc êriqßuin. Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li trigo li nachal saß eb li tenamit Minit ut Panag. Queßxjal ajcuiß riqßuin li xyaßal cab, li aceite olivo ut li sununquil ban.
18דמשק סחרתך ברב מעשיך מרב כל הון ביין חלבון וצמר צחר׃
18Eb laj Damasco queßyacoc êriqßuin xban nak cuan nabal cßaßru êre ut biomex. Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li vino li nachal chak Helbón ut li saki lana li nachal chak Zahar.
19ודן ויון מאוזל בעזבוניך נתנו ברזל עשות קדה וקנה במערבך היה׃
19Eb laj Dan ut eb laj Javán queßyacoc êriqßuin. Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li cßaßru yîbanbil riqßuin hierro, ut riqßuin li sununquil ban, ut li châbil mirra.
20דדן רכלתך בבגדי חפש לרכבה׃
20Eb laj Dedán queßxjal li cßaßru êre riqßuin li châbil tßicr li nequeßxqßue saß li carruaje.
21ערב וכל נשיאי קדר המה סחרי ידך בכרים ואילים ועתודים בם סחריך׃
21Eb laj Arabia ut eb li cuanqueb xcuanquil aran Cedar queßyacoc êriqßuin. Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li cocß carner ut li têlom carner ut li têlom chibât.
22רכלי שבא ורעמה המה רכליך בראש כל בשם ובכל אבן יקרה וזהב נתנו עזבוניך׃
22Eb laj Sabá ut eb laj Raama queßyacoc ajcuiß êriqßuin. Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li sununquil ban, li châbil pec terto xtzßak, ut li oro.
23חרן וכנה ועדן רכלי שבא אשור כלמד רכלתך׃
23Eb laj Harán, eb laj Cane, eb laj Edén, eb laj Sabá, eb laj Asiria ut eb laj Quilmad queßyacoc ajcuiß êriqßuin.
24המה רכליך במכללים בגלומי תכלת ורקמה ובגנזי ברמים בחבלים חבשים וארזים במרכלתך׃
24Queßxjal li cßaßru êre riqßuin li tßicr azul cßajoß xchßinaßusal, li tßicr li qßuebil xsahob ru, li châbil nokß qßuila pây xbonol li tzulbil ut li caxon xnaßaj li tßicr yîbanbil riqßuin li cheß chacalteß.
25אניות תרשיש שרותיך מערבך ותמלאי ותכבדי מאד בלב ימים׃
25Nequeßchal nequeßxic li nînki jucub re Tarsis chixcßambal li cßaßru êre. Cßajoß nak quexbiomoß. Chanchanex jun li nimla jucub kßaxal nabal li rîk.
26במים רבים הביאוך השטים אתך רוח הקדים שברך בלב ימים׃
26Tâsachekß êru. Chanchan nak tâcßamekß li jucub saß xyi li palau xbaneb laj chßeßol re. Ut li cacuil ikß li nachal saß li este tixjori li jucub saß xchamal li palau.
27הונך ועזבוניך מערבך מלחיך וחבליך מחזיקי בדקך וערבי מערבך וכל אנשי מלחמתך אשר בך ובכל קהלך אשר בתוכך יפלו בלב ימים ביום מפלתך׃
27Saß li cutan nak tex-osokß talajeßosokß chixjunil li cßaßru cuan êre. Tâsachekß saß li haß lê biomal ut lê cßay. Teßsachekß ruheb chixjunileb lê jucub ut eb laj chßeßol reheb joß eb ajcuiß li nequeßjaloc xbe li jucub ut eb li nequeßyîban re. Ut teßosokß ajcuiß eb li soldado joß eb ajcuiß laj yaconel.
28לקול זעקת חבליך ירעשו מגרשות׃
28Eb li tenamit li cuanqueb chire li palau sicsotkeb xbaneb xxiu nak teßrabi lix yâb xcuxeb chixjunileb li nequeßcßanjelac saß li jucub nak yôkeb chi osocß saß li palau.
29וירדו מאניותיהם כל תפשי משוט מלחים כל חבלי הים אל הארץ יעמדו׃
29Eb li yôkeb chi cßanjelac saß eb li jalan jucub teßêlk saß li palau ut teßxic chi chßochßel.
30והשמיעו עליך בקולם ויזעקו מרה ויעלו עפר על ראשיהם באפר יתפלשו׃
30Teßxjap reheb chi yâbac chêrix chi kßaxal ra saß xchßôleb. Teßxqßue li poks saß xjolomeb ut teßxtolcßosi ribeb saß cha.
31והקריחו אליך קרחה וחגרו שקים ובכו אליך במר נפש מספד מר׃
31Teßxjo li rismal xjolomeb xban xrahil xchßôleb ut teßxqßue li kßes ru tßicr chirixeb. Teßyâbak chi kßaxal ra saß xchßôleb xban nak xsacheß êru.
32ונשאו אליך בניהם קינה וקוננו עליך מי כצור כדמה בתוך הים׃
32Nak yôkeb chi yâbac chêrix, teßxbicha li bich aßin re rahil chßôlejil ut teßxye: ¿Ani târûk xjuntakßêtanquil êriqßuin lâex aj Tiro, li xex-osoß saß li palau?
33בצאת עזבוניך מימים השבעת עמים רבים ברב הוניך ומערביך העשרת מלכי ארץ׃
33Nequeßsahoß xchßôl nabaleb li xnînkal ru tenamit chixcßulbal lê cßay nak nequetakla yalak bar. Xban lê biomal, nequeßbiomoß ajcuiß eb li rey li cuanqueb saß ruchichßochß.
34עת נשברת מימים במעמקי מים מערבך וכל קהלך בתוכך נפלו׃
34Saß xkßehil nak tâsachekß êru saß li palau tâosokß chixjunil lê cßay saß li haß. Ut tâsachekß ruheb chixjunileb li nequeßcßanjelac chêru.
35כל ישבי האיים שממו עליך ומלכיהם שערו שער רעמו פנים׃
35Chixjunileb li cuanqueb chire li palau teßsachk xnaßlebeb nak teßril li cßaßru têcßul. Eb li rey teßoc xxiu ut sicsotkeb teßcanâk. Chiruheb tâcßutûnk nak yôk xxiuheb.Eb laj yaconel li cuânkeb saß li xnînkal ru tenamit teßsachk xchßôl ut teßxucuak chirilbal li cßaßru xeßxcßul. Tâsachekß êru ut incßaß chic texcuânk.—
36סחרים בעמים שרקו עליך בלהות היית ואינך עד עולם׃
36Eb laj yaconel li cuânkeb saß li xnînkal ru tenamit teßsachk xchßôl ut teßxucuak chirilbal li cßaßru xeßxcßul. Tâsachekß êru ut incßaß chic texcuânk.—