1Grádicsok éneke.
1(O cîntare a treptelor.) Din fundul adîncului, Te chem, Doamne!
2Uram, hallgasd meg az én szómat; legyenek füleid figyelmetesek könyörgõ szavamra!
2Doamne, ascultă-mi glasul! Să ia aminte urechile Tale la glasul cererilor mele!
3Ha a bûnöket számon tartod, Uram: Uram, kicsoda maradhat meg?!
3Dacă ai păstra, Doamne, aducerea aminte a nelegiuirilor, cine ar putea sta în picioare, Doamne?
4Hiszen te nálad van a bocsánat, hogy féljenek téged!
4Dar la Tine este iertare, ca să fii temut.
5Várom az Urat, várja az én lelkem, és bízom az õ igéretében.
5Eu nădăjduiesc în Domnul, sufletul meu nădăjduieşte, şi aştept făgăduinţa Lui.
6[Várja] lelkem az Urat, jobban, mint az õrök a reggelt, az õrök a reggelt.
6Sufletul meu aşteaptă pe Domnul, mai mult decît aşteaptă străjerii dimineaţa, da, mai mult decît aşteaptă străjerii dimineaţa.
7Bízzál Izráel az Úrban, mert az Úrnál van a kegyelem, és bõséges nála a szabadítás!
7Israele, pune-ţi nădejdea în Domnul, căci la Domnul este îndurarea, şi la El este belşug de răscumpărare!
8Meg is szabadítja õ Izráelt minden õ bûnébõl.
8El va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.