¹TUHAN menyuruh Musa

¹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²menyampaikan kepada bangsa Israel perintah ini, "Hendaklah kamu suci, karena Aku TUHAN Allahmu adalah suci.

²,,Vorbeşte întregei adunări a copiilor lui Israel, şi spune-le: Fiţi sfinţi, căci Eu sînt sfînt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru.

³Setiap orang harus menghormati ayah ibunya dan merayakan hari Sabat seperti yang Kuperintahkan. Akulah TUHAN Allahmu.

³Fiecare din voi să cinstească pe mamă-sa şi pe tatăl său, şi să păzească Sabatele Mele. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

⁴Jangan menyembah berhala. Jangan membuat patung dari logam dan menyembahnya. Akulah TUHAN Allahmu.

⁴Să nu vă întoarceţi spre idoli, şi să nu vă faceţi dumnezei turnaţi. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

⁵Kalau kamu mempersembahkan binatang untuk kurban perdamaian, ikutilah peraturan-peraturan yang Kuberikan, supaya kurban itu Kuterima.

⁵Cînd veţi aduce Domnului o jertfă de mulţămire, s'o aduceţi aşa ca să fie primită.

⁶Dagingnya harus dimakan pada hari binatang itu disembelih atau keesokan harinya. Daging yang masih sisa pada hari yang ketiga harus dibakar habis,

⁶Jertfa să fie mîncată în ziua cînd o veţi jertfi, sau a doua zi; ce va mai rămînea pînă a treia zi, să se ardă în foc.

⁷karena daging itu haram. Kalau daging itu dimakan juga, kurban itu tidak Kuterima.

⁷Dacă va mînca cineva din ea a treia zi, faptul acesta va fi un lucru urît: jertfa nu va fi primită.

⁸Barangsiapa makan daging itu bersalah karena tidak menghargai apa yang dikhususkan untuk Aku. Orang itu tidak lagi Kuanggap anggota umat-Ku.

⁸Cine va mînca din ea, îşi va purta vina păcatului său, căci necinsteşte ce a fost închinat Domnului: omul acela va fi nimicit din poporul lui.

⁹Kalau kamu panen, janganlah memotong gandum yang tumbuh di pinggir-pinggir ladangmu, dan jangan kembali untuk mengumpulkan gandum yang tersisa sesudah panen.

⁹Cînd veţi secera holdele ţării, să laşi nesecerat un colţ din cîmpul tău, şi să nu strîngi spicele rămase pe urma secerătorilor.

¹⁰Jangan kembali ke kebun anggurmu untuk mengumpulkan buah-buah anggur yang tertinggal sesudah kamu memetiknya pertama kali. Juga buah-buahnya yang sudah jatuh jangan kamu ambil. Biarkan itu untuk orang miskin dan orang asing. Akulah TUHAN Allahmu.

¹⁰Nici să nu culegi strugurii rămaşi după cules în via ta, şi să nu strîngi boabele cari vor cădea din ei. Să le laşi săracului şi străinului. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

¹¹Jangan mencuri, menipu atau berdusta.

¹¹Să nu furaţi, şi să nu minţiţi, nici să nu vă înşelaţi unii pe alţii.

¹²Jangan berjanji demi nama-Ku kalau kamu tidak bermaksud menepati janji itu, sebab dengan itu kamu menghina nama-Ku. Akulah TUHAN Allahmu.

¹²Să nu juraţi strîmb pe Numele Meu, căci ai necinsti astfel Numele Dumnezeului tău. Eu sînt Domnul.

¹³Jangan memeras sesamamu atau merampas barangnya. Upah seseorang yang bekerja padamu jangan kamu tahan, biar untuk satu malam saja.

¹³Să nu asupreşti pe aproapele tău, şi să nu storci nimic dela el prin silă. Să nu opreşti pînă a doua zi plata celui tocmit cu ziua.

¹⁴Jangan mengutuk orang tuli dan jangan menaruh batu sandungan di depan orang buta. Hendaklah kamu hormat dan takut kepada-Ku, sebab Aku TUHAN Allahmu.

¹⁴Să nu vorbeşti de rău pe un surd, şi să nu pui înaintea unui orb nimic care să -l poată face să cadă; ci să te temi de Dumnezeul tău. Eu sînt Domnul.

¹⁵Kamu harus jujur bila mengadili; jangan berpihak kepada orang miskin dan jangan takut kepada orang kaya.

¹⁵Să nu faceţi nedreptate la judecată: să nu cauţi la faţa săracului, şi să nu părtineşti pe nimeni din cei mari, ci să judeci pe aproapele tău după dreptate.

¹⁶Jangan menyebarkan fitnah di antara orang-orang sebangsamu, supaya kamu tidak menyebabkan kematian sesamamu manusia. Akulah TUHAN.

¹⁶Să nu umbli cu bîrfeli în poporul tău. Să nu te ridici împotriva vieţii aproapelui tău. Eu sînt Domnul.

¹⁷Jangan dendam terhadap siapa pun. Bereskanlah perselisihanmu dengan siapa saja, supaya kamu tidak berdosa karena orang lain.

¹⁷Să nu urăşti pe fratele tău în inima ta; să mustri pe aproapele tău, dar să nu te încarci cu un păcat din pricina lui.

¹⁸Jangan membalas dendam dan jangan membenci orang lain, tetapi cintailah sesamamu seperti kamu mencintai dirimu sendiri. Akulah TUHAN.

¹⁸Să nu te răsbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sînt Domnul.

¹⁹Taatilah perintah-perintah-Ku. Jangan mengawinkan ternak yang berlainan jenisnya. Jangan menanam dua macam bibit pada sebidang tanah. Jangan memakai pakaian yang ditenun dari dua macam benang.

¹⁹Să păziţi legile Mele. Să nu împreuni vite de două soiuri deosebite; să nu sameni în ogorul tău două feluri de seminţe; şi să nu porţi o haină ţesută din două feluri de fire.

²⁰Apabila seorang laki-laki berjanji akan menjual budaknya yang perempuan kepada laki-laki lain untuk dijadikan selirnya, dan orang yang mau membeli budak itu belum membayarnya, lalu pemilik yang semula bersetubuh dengan budak itu, mereka berdua harus dihukum, tetapi tidak boleh dihukum mati, sebab bagaimanapun juga perempuan itu masih budaknya.

²⁰Cînd un om se va culca cu o femeie, roabă logodită cu un alt bărbat, şi ea n'a fost răscumpărată de tot sau slobozită, să fie pedepsiţi amîndoi, dar nu pedepsiţi cu moartea, pentrucă ea nu era slobodă.

²¹Laki-laki itu harus membawa seekor domba jantan ke depan pintu Kemah-Ku untuk kurban ganti rugi.

²¹El să aducă Domnului pentru vina lui, la uşa cortului întîlnirii, un berbece ca jertfă pentru vină.

²²Imam harus mengurbankan domba itu dalam upacara penyucian, supaya dosa orang itu diampuni. Maka Aku, Allah akan mengampuninya.

²²Preotul să facă ispăşire pentru el înaintea Domnului, pentru păcatul pe care l -a făcut, cu berbecele adus ca jertfă pentru vină; şi păcatul pe care l -a făcut, îi va fi iertat.

²³Apabila kamu sudah masuk ke negeri Kanaan dan menanam bermacam-macam pohon buah-buahan di sana, maka selama tiga tahun yang pertama buah-buahnya harus kamu anggap haram dan tak boleh kamu makan.

²³Cînd veţi intra în ţară, şi veţi sădi tot felul de pomi roditori, roadele lor să le priviţi ca netăiate împrejur; timp de trei ani să fie netăiate împrejur pentru voi; să nu mîncaţi din ele.

²⁴Dalam tahun keempat semua buahnya harus dipersembahkan untuk menyatakan terima kasihmu kepada Aku, TUHAN.

²⁴În al patrulea an, toate roadele să fie închinate Domnului, spre lauda Lui.

²⁵Dalam tahun yang kelima barulah kamu boleh makan buahnya. Kalau kamu melakukan semua peraturan itu, pohon buah-buahanmu akan berbuah lebih banyak lagi. Akulah TUHAN Allahmu.

²⁵În al cincilea an, să mîncaţi roadele, ca ele să vi se înmulţească din ce în ce mai mult: Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

²⁶Jangan makan darah. Jangan memakai ilmu-ilmu gaib.

²⁶Să nu mîncaţi nimic cu sînge. Să nu ghiciţi după vîrcolaci, nici după nori.

²⁷Jangan menggunting rambut di sisi kepalamu atau mencukur jenggotmu.

²⁷Să nu vă tăiaţi rotund colţurile părului, şi să nu-ţi razi colţurile bărbii.

²⁸Jangan mencacah kulitmu untuk membuat tanda-tanda atau melukai badanmu sebagai tanda berkabung atas orang mati. Akulah TUHAN.

²⁸Să nu vă faceţi tăieturi în carne pentru un mort, şi să nu vă faceţi slove săpate pe voi. Eu sînt Domnul.

²⁹Jangan merendahkan derajat anak-anakmu yang perempuan dengan menjadikan mereka pelacur di kuil. Dengan berbuat begitu kamu mencemarkan negerimu, dan perbuatan-perbuatan tak senonoh akan merajalela di situ.

²⁹Să nu-ţi necinsteşti fata, dînd -o să fie curvă, pentruca nu cumva ţara să ajungă un loc de curvie, şi să se umple de fărădelegi.

³⁰Rayakanlah hari Sabat dan hormatilah tempat yang dikhususkan untuk menyembah Aku. Akulah TUHAN.

³⁰Să păziţi Sabatele Mele, şi să cinstiţi locaşul Meu cel sfînt. Eu sînt Domnul.

³¹Jangan pergi minta nasihat kepada dukun yang mengadakan hubungan dengan roh-roh orang mati. Kalau kamu melakukan itu kamu menjadi najis. Akulah TUHAN Allahmu.

³¹Să nu vă duceţi la ceice cheamă duhurile morţilor, nici la vrăjitori: să nu -i întrebaţi, ca să nu vă spurcaţi cu ei. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

³²Seganilah dan hormatilah orang-orang tua. Hendaklah kamu hormat dan takut kepada-Ku, sebab Akulah TUHAN.

³²Să te scoli înaintea perilor albi, şi să cinsteşti pe bătrîn. Să te temi de Dumnezeul tău. Eu sînt Domnul.

³³Jangan berbuat tidak baik kepada orang asing yang tinggal di negerimu.

³³Dacă un străin vine să locuiască împreună cu voi în ţara voastră, să nu -l asupriţi.

³⁴Perlakukanlah mereka seperti kamu memperlakukan orang-orang sebangsamu dan cintailah mereka seperti kamu mencintai dirimu sendiri. Ingatlah bahwa kamu pun pernah hidup sebagai orang asing di Mesir. Akulah TUHAN Allahmu.

³⁴Să vă purtaţi cu străinul care locuieşte între voi ca şi cu un băştinaş din mijlocul vostru; să -l iubiţi ca pe voi înşivă, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

³⁵Jangan menipu orang lain dengan memakai ukuran, timbangan atau takaran palsu.

³⁵Să nu faceţi nedreptate la judecată, nici în măsurile de lungime, nici în greutăţi, nici în măsurile de încăpere.

³⁶Pakailah meteran, timbangan dan takaran yang betul. Akulah TUHAN Allahmu, dan Aku telah membawa kamu keluar dari Mesir.

³⁶Să aveţi cumpene drepte, greutăţi drepte, efe drepte, şi hine drepte. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru, care v'am scos din ţara Egiptului.

³⁷Taatilah segala hukum dan perintah-Ku. Akulah TUHAN."

³⁷Să păziţi toate legile Mele şi toate poruncile Mele, şi să le împliniţi. Eu sînt Domnul.``