¹Þá svaraði Bildad frá Súa og sagði:

¹Bildad către Şuah a luat cuvîntul şi a zis:

²Hversu lengi ætlar þú slíkt að mæla og orðin í munni þínum að vera hvass vindur?

²,,Pînă cînd vrei să vorbeşti astfel, şi pînă cînd vor fi cuvintele gurii tale ca un vînt puternic?

³Hallar þá Guð réttinum, eða hallar hinn Almáttki réttlætinu?

³Oare va răsturna Dumnezeu dreptul? Sau va răsturna Cel Atotputernic dreptatea?

⁴Hafi börn þín syndgað móti honum, þá hefir hann selt þau misgjörð þeirra á vald.

⁴Dacă fiii tăi au păcătuit împotriva Lui, i -a dat pe mîna păcatului.

⁵En ef þú leitar Guðs og biður hinn Almáttka miskunnar _

⁵Dar tu, dacă alergi la Dumnezeu, dacă rogi pe Cel Atot puternic,

⁶ef þú ert hreinn og einlægur _ já, þá mun hann þegar vakna til að sinna þér og endurreisa bústað þíns réttlætis.

⁶dacă eşti curat şi fără prihană, atunci negreşit, El va veghea asupra ta, şi va da înapoi fericirea locuinţei tale nevinovate.

⁷Þá mun þinn fyrri hagur virðast lítilfjörlegur, en framtíðarhagur þinn vaxa stórum.

⁷Vechea ta propăşire va fi mică faţă de cea de mai tîrziu. Învăţăminte din păţania celor dinainte.

⁸Spyr þú hina fyrri kynslóð og gef þú gaum að reynslu feðranna.

⁸Întreabă pe cei din neamurile trecute, şi ia aminte la păţania părinţilor lor. -

⁹Vér erum síðan í gær og vitum ekkert, því að skuggi eru dagar vorir á jörðunni.

⁹Căci noi sîntem de ieri, şi nu ştim nimic, zilele noastre pe pămînt nu sînt decît o umbră. -

¹⁰En þeir munu fræða þig, segja þér það og bera fram orð úr sjóði hjarta síns:

¹⁰Ei te vor învăţa, îţi vor vorbi, şi vor scoate din inima lor aceste cuvinte:

¹¹,,Sprettur pappírssefið þar sem engin mýri er? vex störin nema í vatni?

¹¹,Creşte papura fără baltă? Creşte trestia fără umezeală?

¹²Enn stendur hún í blóma og verður eigi slegin, en hún skrælnar fyrr en nokkurt annað gras.``

¹²Fiind încă verde şi fără să se taie, ea se usucă mai repede decît toate ierburile.

¹³Svo fer fyrir hverjum þeim, sem gleymir Guði, og von hins guðlausa verður að engu.

¹³Aşa se întîmplă tuturor celor ce uită pe Dumnezeu, şi nădejdea celui nelegiuit va peri.

¹⁴Athvarf hans brestur sundur, og köngullóarvefur er það, sem hann treystir.

¹⁴Încrederea lui este zdrobită, şi sprijinul lui este o pînză de păianjen.

¹⁵Hann styðst við hús sitt, en það stendur ekki, hann heldur sér fast í það, en það stenst ekki.

¹⁵Se bizuie pe casa lui, dar nu este tare; se prinde de ea, dar nu ţine.

¹⁶Hann er safarík skríðandi flétta í sólskini, sem teygir jarðstöngla sína um garðinn

¹⁶Cum dă soarele, înverzeşte, îşi întinde ramurile peste grădina sa,

¹⁷og vefur rótum sínum um grjóthrúgur og læsir sig milli steinanna.

¹⁷îşi împleteşte rădăcinile printre pietre, pătrunde pînă în ziduri.

¹⁸En ef hann er upprættur frá stað sínum, þá afneitar staðurinn honum og segir: ,,Ég hefi aldrei séð þig!``

¹⁸Dar dacă -l smulgi din locul în care stă, locul acesta se leapădă de el şi zice: ,Nu ştiu să te fi cunoscut vreodată!`

¹⁹Sjá, þetta er öll gleði hans, og aðrir spretta í staðinn upp úr moldinni.

¹⁹Iată, aşa sînt desfătările pe cari i le aduc căile vieţii lui; apoi din acelaş pămînt răsar alţii după el.

²⁰Sjá, Guð hafnar ekki hinum ráðvanda og heldur ekki í hönd illgjörðamanna.

²⁰Nu, Dumnezeu nu leapădă pe omul fără prihană, şi nu ocroteşte pe cei răi.

²¹Enn mun hann fylla munn þinn hlátri og varir þínar fagnaðarópi.Þeir sem hata þig, munu skömminni klæðast, og tjald hinna óguðlegu mun horfið vera.

²¹Ba încă, El îţi umple gura cu strigăte de bucurie, şi buzele cu cîntări de veselie.

²²Þeir sem hata þig, munu skömminni klæðast, og tjald hinna óguðlegu mun horfið vera.

²²Vrăjmaşii tăi vor fi acoperiţi de ruşine, iar cortul celor răi va pieri.```