1Ass n Lɛid n wass wis xemsin, inelmaden llan nnejmaɛen akk deg yiwen n wemkan.
1Sa' xk'ehil li nink'e re li Pentecostés ch'utch'ûqueb chixjunileb laj pâbanel sa' jun chi na'ajej ut junajeb xch'ôl.
2Taswiɛt kan, yekka-d yiwen n lḥess ameqqran seg igenni am waḍu iǧehden, yeččuṛ akk axxam-nni anda qqimen.
2Que'rabi jun chokînc chanchan xyâb cacuil ik' yô chi châlc sa' choxa. Chixjunileb li cuanqueb sa' li cab que'rabi.
3Sehṛen-asen-d am akken d ilsawen n tmes ițemfaṛaqen wway gar-asen, rsen-d ɣef yal yiwen deg sen.
3Que'ril li chanchan rak' xam. Li rak' xam que'xjeq'ui rib ut que'hilan sa' xbêneb chi xjunjûnkaleb.
4Sčuṛen akk s Ṛṛuḥ iqedsen, bdan țmeslayen s tutlayin nniḍen, yal yiwen seg-sen iheddeṛ s tutlayt i s-d-yefka Ṛṛuḥ iqedsen.
4Que'xc'ul li xcuanquilal li Santil Musik'ej, ut que'oc chi âtinac sa' jalan âtinobâl a' yal chanru quic'ute' chiruheb xban li Santil Musik'ej.
5Deg ussan-nni, di temdint n Lquds, llan yemdanen n wat Isṛail yețḍuɛun Sidi Ṛebbi, i d-yusan si mkul tamurt n ddunit.
5Cuanqueb aj judío aran Jerusalén cauheb xch'ôl sa' xpâbâleb. Que'chal chak sa' chixjunil li tenamit jun sut rubel choxa.
6Mi slan i lḥess-nni, lɣaci uzzlen d meṛṛa ; dehcen, axaṭer sellen-asen țmeslayen-d s tutlayt n tmurt i deg țɛicin.
6Nak que'rabi li c'a'ru yôqueb chixc'ulbal eb a'an, que'xch'utub ribeb li q'uila tenamit. Sachsôqueb xch'ôl xban nak que'rabi nak yôqueb chi âtinac sa' li râtinobâleb li junjûnk chi tenamit.
7Wehmen, țɛeǧben, qqaṛen wway gar-asen : Imdanen-agi yețmeslayen mačči n tmurt n Jlili ?
7C'ajo' nak que'xucuac ut sachsôqueb xch'ôl que'cana ut que'xye chi ribileb rib: -¿Ma mâcua'eb ta bi' aj Galilea chixjunileb a'in li yôqueb chi âtinac sa' jalanil âtinobâl?
8Amek armi yal yiwen deg-nneɣ isell-asen țmeslayen s tmeslayt-is ?
8¿C'a'ut nak yôco chirabinquileb chi âtinac sa' li kâtinobâl chikajûnkal?
9Llan gar-aneɣ yemdanen i d yusan si tmurt n Bartas, si tmurt n Midyas, si tmurt n Ilam, kra nniḍen si tmurt n Mizubuṭamya, si tmurt n Yahuda akk-d tmurt n Kafadusya, wiyaḍ si tmurt n Tqenṭert, si tmurt n Asya,
9Anakcuan eb a'an yôqueb chi âtinac sa' râtinobâleb laj Partos, laj Medo, laj elamitas ut chikajunilo lâo li cuanco Mesopotamia, ut Judea, Capadocia, Ponto ut Asia,
10si tmurt n Frijya akk-d Bamfilya. Usan-d daɣen si tmurt n Maṣer, si leǧwahi n Qiṛwan di tmurt n Libya, widak i d-yusan si temdint n Ṛuma ;
10jo'queb ajcui' laj Frigia ut laj Panfilia, laj Egipto ut eb li cuanqueb sa' eb li na'ajej xcuênt Libia li cuanqueb nach' riq'uin Cirene, jo'queb ajcui' laj Roma.
11llan daɣen wat Isṛail akk-d wid itabaɛen di ddin nsen, llan wid n tegzirt n Kritus akk-d waɛṛaben. Amek armi i sen-nesla țmeslayen s tutlayin-nneɣ meṛṛa ɣef leɛǧayeb n Sidi Ṛebbi ?
11Cuanqueb aj judío sa' xyo'lajiqueb ut cuanqueb ajcui' li que'xjal xpâbâl ut que'oc sa' xyânkeb laj judío. Cuanqueb ajcui' li que'chal Creta ut Arabia. Nakabi nak yôqueb chixyebal sa' kâtinobâl li c'a'ru yô chixbânunquil li Kâcua' Dios riq'uin xnimal xcuanquilal, chanqueb.
12Dehcen akk, ur ẓrin d acu ara xemmemen, qqaṛen wway gar-asen : D acu-t wayagi ?
12Ut chixjunileb sachsôqueb xch'ôl ut inc'a' que'xtau ru. Que'xye chiribileb rib: -¿C'a'ru xyâlal a'in li yôco chixc'ulbal? chanqueb.
13Ma d wiyaḍ stehzayen fell-asen qqaṛen : D askaṛ i sekkṛen !
13Cuanqueb ajcui' yôqueb chi hoboc ut yôqueb chixyebal: -Mâre te'calâk, chanqueb.
14Buṭrus yellan akk-d ḥdac n ṛṛusul-nni, issaɛli taɣect-is yenna i lɣaci : Ay imezdaɣ n temdint n Lquds akk-d kunwi meṛṛa isɛeddayen ussan di temdint-agi, slet-ed mliḥ i wayen ara wen-d-iniɣ, ilaq aț-țeẓrem ayagi :
14Tojo'nak quixakli laj Pedro rochbeneb li junlaju chic chi apóstol ut qui-oc chi âtinac chi cau xyâb xcux. Quixye reheb li q'uila tenamit: -Ex cuech tenamitil aj judío ut chêjunilex lâex li cuanquex Jerusalén, lâin tinye êre c'a'ru xyâlal a'in. Q'uehomak retal chi us li oc cue xyebal êre.
15irgazen-agi ur skiṛen ara am akken i ɣilen kra seg-wen, axaṭer ațan d țesɛa n ṣṣbeḥ kan !
15Li jo' q'uialeb li cuanqueb arin moco te'calâk ta jo' yôquex chixc'oxlanquil lâex. Anakcuan toje' belêb ôr re li cutan cuanco.
16Lameɛna ayagi yedṛan d ayen i d-icar nnbi Yuwil :
16Yôco ban chixc'ulbal li quixye chak resil li profeta Joel nak quixye chi jo'ca'in:
17Sidi Ṛebbi yenna-d : Deg ussan ineggura a d-sserseɣ Ṛṛuḥ-iw ɣef yemdanen meṛṛa ; arrac-nwen d yessi-twen a d-țcirin ayen ara sen-d-țxebbiṛeɣ, ilmeẓyen-nwen a sen-d-țweḥḥiɣ, imɣaṛen-nwen a sen-d-mmeslayeɣ di tirga.
17Sa' eb li cutan li telaje'châlk, chan li Dios, lâin tinq'ue lin musik' chi cuânc riq'uineb chixjunileb li tenamit. Eb lê ralal êc'ajol te'yehok râtin profeta. Ut tinc'ut lix yâlal chiruheb li tîxil cuînk sa' xmatq'ueb ut tinc'uteb li visión chiruheb li sâj cuînk.
18Anɛam, deg ussan-nni a d-smireɣ Ṛṛuḥ-iw ɣef yiqeddacen-iw ț-țqeddacin-iw, a d-ciren s wayen ara sen-d-țxebbiṛeɣ.
18Ut tinq'ue ajcui' lin musik' chi cuânc riq'uineb lin môs cuînk ut lin môs ixk, ut talaje'xye resil li c'a'ru tâc'ulmânk mokon.
19Deg igenni ad xedmeɣ leɛǧayeb, di lqaɛa a d-sekneɣ licaṛat yessewhamen : idammen, times d usigna n ddexxan.
19Ut sachba ch'ôlej tinc'utbesi chêru chiru choxa jo' ajcui' sa' ruchich'och' ut têril li quic', li xam ut li sib chanchan li chok.
20Iṭij ad yuɣal d ṭṭlam, aggur ad yuɣal am idammen uqbel a d-yas wass n Sidi Ṛebbi ; ass-nni d ass ameqqran, yeččuṛen d lɛaḍima.
20Tâk'ojyînok' ru li sak'e ut li po tâcakok' ru chanchan li quic' toj tâcuulak xk'ehil li cutan a'an, li k'axal xiu xiu, nak lâin tinrakok âtin, chan li Dios.
21Imiren kra n win ineddhen s yisem n Sidi Ṛebbi ad ițțusellek.
21Abanan chixjunileb li neque'yâban re lix c'aba' li Kâcua', te'colek'. (Joel 2:28-32)
22Ay imdanen n wat Isṛail, ḥesset-ed mliḥ i wayen ara wen-d iniɣ : ɣef wayen yeɛnan Ɛisa anaṣari, teẓram akk belli Sidi Ṛebbi isbeggen ed tazmert-is mi gexdem zdat-wen lbeṛhanat, licaṛat d leɛǧubat, am akken i teẓram s yiman-nwen.
22Ex aj Israel, abihomak li tinye êre. Lâex ac nequenau nak li Jesús aj Nazaret, a'an q'uebil xcuanquil xban li Dios sa' êyânk lâex riq'uin li sachba ch'ôlej ut li milagro quilajxbânu. Lâex ac nequenau nak riq'uin xcuanquil li Dios quixbânu li sachba ch'ôlej.
23Akken yella si zik di leqsed n Sidi Ṛebbi ; argaz-agi tezzenzem-t, d kunwi i t-yenɣan mi t-tsellmem ger ifassen n ikafriwen i t-isemmṛen ɣef lluḥ.
23Li Jesús quik'axtesîc sa' êruk' lâex xban nak ac jo'can chak sa' xch'ôl li Dios nak jo'can tixc'ul. Ut lâex quechap ut quek'axtesi sa' ruk'eb li cuînk li inc'a' useb xna'leb. Ut eb a'an que'xcamsi chiru cruz.
24Lameɛna Sidi Ṛebbi yesseḥya t-id, isellek-it-id si tesraft n lmut axaṭer d lmuḥal a t-teṭṭef ɣuṛ-es.
24Abanan li Dios quicuaclesin cui'chic re chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak. Li Dios quirisi xcuanquil li câmc sa' xbên xban nak li câmc inc'a' naru nanumta sa' xbên.
25Sidna Dawed yenna-d fell-as : Țwaliɣ kull ass Sidi Ṛebbi zdat-i axaṭer yețțili ɣer uyeffus-iw iwakken ur ɣelliɣ ara ;
25Jo'ca'in quixye li rey David chirix li Jesús: Lâin junelic ninc'oxla li Dios. A'an cuan cuiq'uin. Mâc'a' c'a'ru tâisînk cue riq'uin li Dios.
26daymi i gefṛeḥ wul-iw, i tcennu taɣect-iw ; ula d iɣsan-iw ad ṛtiḥen di laman ;
26Numtajenak li saylal cuan sa' li cuâm xban nak c'ojc'o inch'ôl riq'uin li Kâcua'.
27axaṭer ur iyi-tețțaǧǧaḍ ara di laxeṛt,ur tețțaǧaḍ ara win i k-iḍuɛen ad yerku deg uẓekka.
27Lâin ninnau nak tinâcuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak. Ut ninnau ajcui' nak inc'a' tâcanab chi k'âc lix tibel lâ Santil Alal.
28Teldiḍ-iyi iberdan n tudert ; ul-iw yeččuṛ d lfeṛḥ imi tețțiliḍ yid-i.
28Lâin ninnau nak lâat nacatc'utuc chicuu chanru nak tintau li junelic yu'am. Xban nak lâat cuancat cuiq'uin, junelic sa sa' inch'ôl. Ut ca'aj cui' âcuiq'uin cuan li sahil ch'ôlejil. (Sal. 16:8-11)
29Ay atmaten ilaq-iyi a wen d-mmeslayeɣ ɛinani ɣef tideț yeɛnan jeddi-tneɣ Sidna Dawed. Teẓram belli yemmut, yețwamḍel, yerna aẓekka ines mazal-it ar ass-a gar-aneɣ.
29Ex kech tenamitil, lâin ninye êre chi anchal inch'ôl nak tz'akal yâl nak laj David li kaxe'tônil yucua' quicam ut quimuke'. Lâo nakanau nak li muklebâl li cuan cui' toj cuan ajcui' chalen anakcuan.
30Lameɛna imi d nnbi i gella, yeẓra belli Sidi Ṛebbi ad iṭṭef di lemɛahda i s-d-yefka mi s-d-yenna : D yiwen si tarwa-k ara sbeddeɣ d agellid deg wemkan-ik.
30Laj David a'an jun profeta. A'an quixnau nak li Dios quixye riq'uin juramento nak sa' xyânkeb li ralal xc'ajol tâyo'lâk li Cristo, ut a'an chic tâxakabâk chok' rey.
31Ɣef ḥeggu n Lmasiḥ i d-icar mi d-yenna lehduṛ-agi ; axaṭer ț-țideț, ur t-yeǧǧi di laxeṛt, ur t-yeǧǧi ad yerku.+
31Ut laj David quixnau li c'a'ru tâc'ulmânk mokon. Jo'can nak quixch'olob xyâlal nak li Cristo tâcuaclîk cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak. Quixnau nak a'an inc'a' tâcanâk sa' xna'ajeb li camenak chi moco lix tibel tâk'âk.
32Win ɣef i wen-d-țmeslayeɣ, d Ɛisa-agi i d-isseḥya Sidi Ṛebbi si ger lmegtin, aql-aɣ akk d inagan.
32A'an a'in li Jesús li quicuaclesîc cui'chic chi yo'yo xban li Dios. Lâo xkil tz'akal riq'uin xnak' ku. Jo'can nak nakanau nak yâl.
33Mi gețwarfed ɣer uyeffus n Sidi Ṛebbi, yețțunefk-as Ṛṛuḥ iqedsen i s-yewɛed Baba Ṛebbi, nețța ismar-it-id fell-aɣ ; d ayen i teslam, i twalam.
33Quic'ame' xban li Dios re nak tâc'ojlâk sa' lix nim uk' ut quiq'uehe' xcuanquil. Ut quiq'uehe' li Santil Musik'ej re xban li Dios. Ut quixq'ue ajcui' ke lâo li Santil Musik'ej jo' quiyechi'îc ke. A'an a'in li yôquex chirilbal ut chirabinquil anakcuan.
34Mačči d Sidna Dawed i gulin ɣer igenni, axaṭer d nețța i d-yennan : Sidi Ṛebbi yenna-d i Ssid-iw :
34Li rey David inc'a' quic'ame' sa' choxa jo' nak quic'ame' li Cristo sa' choxa. Abanan quixye chi jo'ca'in: Li Dios quixye re li Kâcua': C'ojlan sa' lin nim uk',
35Sṭef amkan n lḥekma ɣer uyeffus-iw alamma rriɣ iɛdawen-ik seddaw idaṛṛen-ik.+ +
35toj tinq'ueheb li xic' neque'iloc âcue rubel lâ cuanquil. (Sal. 110:1)
36Ilaq ihi at Isṛail meṛṛa ad ẓren s tideț belli Ɛisa-nni i tsemmṛem ɣef lluḥ, d nețța i gerra Sidi Ṛebbi d Agellid ameqqran, d Lmasiḥ.
36Chenauhak chêjunilex lâex aj Israel nak li Jesús li queq'ue lâex chiru cruz, a'an li quiq'uehe' chok' Kâcua' ut chok' Cristo xban li Dios, chan laj Pedro.
37Mi slan i wayen i d-yenna Buṭrus, lɣaci meṛṛa saxen wulawen-nsen, nnan i Buṭrus d ṛṛusul nniḍen : Ay atmaten, d acu ara nexdem ?
37Nak que'rabi a'an li ch'utch'ûqueb aran, que'yot'e' xch'ôleb ut que'xye re laj Pedro jo' ajcui' reheb li apóstol li jun ch'ol chic: -Ex kas kîtz'in, ¿c'a'ru takabânu? chanqueb.
38Buṭrus yerra-yasen : Tubet, beddlet tikli ! Mkul yiwen deg-wen ad yețwaɣḍes s yisem n Sidna Ɛisa Lmasiḥ iwakken a wen-țwasemmḥen ddnubat-nwen, yerna a wen-d yețțunefk Ṛṛuḥ iqedsen.
38Laj Pedro quichak'oc ut quixye reheb: -Chiyot'ek' êch'ôl ut jalomak êc'a'ux ut tâcubsîk êha' chi junjûnkalex sa' xc'aba' li Jesucristo re nak tixcuy êmâc li Dios ut tixq'ue êre li Santil Musik'ej.
39Axaṭer lweɛd-agi n Sidi Ṛebbi, yețțunefk-ed i kunwi d warraw-nwen akk-d wid meṛṛa n leǧnas nniḍen iwumi ara d-issiwel Sidi Ṛebbi Illu-nneɣ.
39Yechi'inbil êre lâex li mâtan a'in, ut yechi'inbil ajcui' reheb lê ralal êc'ajol ut reheb ajcui' li mâcua'eb aj judío. Yechi'inbil reheb chixjunileb li jo' q'uialeb te'bokek' xban li Kâcua' li kaDios, chan.
40Buṭrus inehhu-ten s waṭas n yimeslayen nniḍen, iwakken ad amnen, yeqqaṛ-asen : Xḍut i lǧil-agi iɛewjen iwakken aț-țețțusellkem !
40Mâcua' ca'aj cui' a'an li quixye laj Pedro reheb. Quixch'olob ban ajcui' xyâlal chiruheb riq'uin nabal chi âtin ut quixq'ue xna'lebeb. Quixye reheb: -Chenauhak xcolbal êrib chiru li tojba mâc li tâchâlk sa' xbêneb li inc'a' useb xna'leb, chan.
41Wid iqeblen ayen i d-yenna Buṭrus, qeblen ad țwaɣedṣen. Ass-nni rnan-d wazal n tlata alaf n yemdanen i gumnen.
41Ut chixjunileb li que'pâban re li râtin que'cubsîc xha'. Oxib mil tana li que'pâban sa' li cutan a'an ut que'oc chok' xcomoneb.
42Seg imiren, zgan țnejmaɛen am atmaten iwakken ad slen i wselmed n ṛṛusul ; beṭṭun aɣṛum n usmekti n Lmasiḥ, yerna deɛɛun ɣer Sidi Ṛebbi s yiwen n wul.
42Cauheb xch'ôl chixpâbanquil li tijleb li quich'olobâc chiruheb xbaneb li apóstol. Junaj xch'ôleb nak cuanqueb ut sa' comonil que'tijoc ut que'cua'ac re xjulticanquil lix camic li Jesucristo.
43Tɛeǧǧben, tekcem-iten akk tugdi mi țwalin ṛṛusul xeddmen aṭas n lbeṛhanat d leɛǧayeb.
43Chixjunileb sachsôqueb xch'ôl xban li milagro ut li sachba ch'ôlej li yôqueb chixbânunquil li apóstol.
44Wid akk yumnen, țɛicin s tdukli yerna beṭṭun wway gar-asen ayen akk sɛan.
44Ut eb li que'pâban junaj xch'ôleb ut chixjunil li c'a'ru cuan reheb, reheb sa' comonil.
45Znuzun ayla-nsen meṛṛa, ayen akken i d-jemɛen, feṛqen-t wway gar-asen mkul yiwen ɣef leḥsab n wakken yeḥwaǧ.
45Que'xc'ayi lix ch'och'eb ut chixjunil li c'a'ru cuan reheb ut que'xjeq'ui lix tz'ak reheb chixjunileb a' yal chanru tâc'anjelak chiruheb li junjûnk.
46Kull ass, s yiwen ṛṛay, țnejmaɛen di lǧameɛ iqedsen, țnejmaɛen daɣen deg ixxamen-nsen, beṭṭun aɣṛum iwakken ad mektin Lmasiḥ, tețțen lqut-nsen s nneya d lfeṛḥ ;
46Rajlal cutan que'xch'utub ribeb sa' li templo chi lok'onînc. Ut sa' eb li rochoch que'cua'ac sa' comonil chi sa sa' xch'ôleb ut chi junaj xch'ôleb.Que'xlok'oni li Kâcua' Dios ut que'q'uehe' xcuanquil xbaneb chixjunileb li tenamit. Ut rajlal cutan li Dios quixtenk'aheb chi q'uiânc laj pâbanel.
47țḥemmiden Sidi Ṛebbi, imdanen meṛṛa țqadaṛen-ten ; Sidi Ṛebbi irennu-d kull ass ɣer tejmaɛt-nsen wid ițțusellken.
47Que'xlok'oni li Kâcua' Dios ut que'q'uehe' xcuanquil xbaneb chixjunileb li tenamit. Ut rajlal cutan li Dios quixtenk'aheb chi q'uiânc laj pâbanel.