1Yiwen wass, Sidna Ɛisa yețẓalla deg yiwen wemkan. Mi gfukk, yiwen seg yinelmaden-is yenna-yas : A Sidi, selmed-aɣ amek ara neẓẓal akken yesselmed Yeḥya i yinelmaden-is.
1Sa' jun li cutan yô chi tijoc li Jesús. Ut nak quirake' chi tijoc, jun reheb lix tzolom quixye re: -Kâcua', c'ut chiku li tijoc jo' nak laj Juan quixc'ut li tijoc chiruheb lix tzolom, chan.
2Yenna-yasen : M'ara tẓallem, init : A Baba Ṛebbi, isem-ik ad ițwaqeddes, lḥekma n tgeldit-ik a d-tas.
2Ut li Kâcua' quixye reheb: -Nak textijok, têye chi jo'ca'in: Kâcua', cuancat sa' li santil choxa, lok'oninbil taxak lâ santil c'aba'. Chichâlk ta lâ nimajcual cuanquilal. Chi-uxk ta li nacacuaj jo' sa' choxa, jo' ta ajcui' sa' ruchich'och'.
3Yal ass efk-aɣ-d aɣṛum-nneɣ.
3Chaq'ue taxak ke li kacua kuc'a chi cuulaj cuulaj.
4Semmeḥ-aɣ ddnubat-nneɣ akken i nețsamaḥ ula d nukkni i wid i ɣ-ixedmen cceṛ, ur aɣ-țaǧǧa ara a neɣli deg wujeṛṛeb.
4Ut chacuy chasach ta li kamâc jo' nak nakacuyeb xmâc li neque'mâcob chiku. Ut moâq'ue chi âlêc. Choâcol ban chiru li inc'a' us.
5Yenna-yasen daɣen : Ma yella yiwen deg-wen yesɛa aḥbib, iṛuḥ ɣuṛ-es di țnaṣfa n yiḍ a s-yini : « Ay aḥbib ṛḍel-iyi-d tlata teḥbulin n weɣṛum ,
5Ut quixye ajcui' reheb li Jesús: -Kayehak nak lâex cuan ta junak lê ramîg. Ut texxic raj riq'uin tuktu k'ojyîn ut têye raj re, "At cuamîg, mâre tâto'oni oxibak incua.
6atan yusa-yi-d yiwen weḥbib i geṭṭef webrid, ur sɛiɣ d acu ara s-d-sserseɣ. »
6Jun li cuamîg xchal chak chi najt ut xc'ulun cuiq'uin sa' cab. Ut mâc'a' cuan cue re tinq'ue re."
7Ma yerra-yas-d si zdaxel n wexxam : « Ur iyi-țɛețțib ara, tawwurt tsekkeṛ, nekk d warraw-iw aql-aɣ neṭṭes, ur zmireɣ ara a d-kkreɣ iwakken a k-d-fkeɣ aɣṛum. »
7Ut li jun li cuan chak sa' cab tâchak'ok chak ut tixye, "Minâch'i'ch'i'i. Tz'aptz'o chic li cab. Lâin ut eb lin coc'al yôco chi hilânc. Inc'a' naru nincuacli chixq'uebal âcue li c'a'ru tâcuaj."
8A wen-d-iniɣ : ma yeɛdez ur yebɣi ara a d-yekker ɣuṛ-es ɣas akken d aḥbib-is, a d-ikker a s-d-yefk ayen akk i s-issuter axaṭer yusa-d ɣuṛ es di țnaṣfa n yiḍ yeṛṛez-as aqeṛṛuy-is.
8Moco xban ta nak ramîg nak tâcuaclîk chixq'uebal re li c'a'ru târaj ru. Tixq'ue ban re xban nak yôk chixpatz'bal ut re nak tixcanab xch'i'ch'i'inquil.
9Ma d nekk nniɣ-awen : ssutret a wen-d-ițunefk, qellbet aț-țafem, sqerbebbet di tewwurt a wen-d-ldin.
9Jo'can ut nak ninye êre: -Nak tâpaltok c'a'ru êre, chextz'âmânk chiru li Dios ut a'an tixq'ue êre. Chesic'ak ut têtau, chebokak ut li puerta tâtehek' chêru.
10Axaṭer kra n win yessuturen a s-d ițunefk, win ițqelliben ad yaf, win yesṭebṭuben a s-d-ldin tawwurt.
10Chebânu a'an xban nak li ani natz'âman chiru li Dios naq'uehe' re. Ut li ani naxsic', naxtau. Ut li ani nabokoc, li puerta natehe' chiru.
11Anwa deg-wen ara yefken i mmi-s adɣaɣ ma yessuter-as aɣṛum ? Neɣ a s-yefk azrem ma yessuter-as aslem ?
11¿Ma cuan ta bi' junak yucua'bej sa' êyânk tixq'ue junak pec re li ralal nak tixpatz' xcua re? Ut nak tixpatz' junak xcar re, ¿ma c'anti' ta bi' tixq'ue re?
12Neɣ ma yessuter-as tamellalt a s-yefk tiɣirdemt ?
12Ut nak tixpatz' junak xmol, ¿ma aj xôc' ta bi' tixq'ue re?
13Ma yella kunwi yellan d imcumen tessnem aț-țefkem ayen yelhan i warraw-nwen, amek Baba-twen yellan deg igenni ur d-ițțak ara Ṛṛuḥ iqedsen i wid i s-t-issuturen ?
13Cui lâex li moco châbilex ta nequenau xq'uebal li c'a'ru châbil re lê ralal êc'ajol, ¿ma toja' ta chic lê yucua' cuan sa' choxa inc'a' tixq'ue li Santil Musik'ej re li ani tixtz'âma chiru? chan li Jesús reheb.
14Yiwen wass ikker Sidna Ɛisa yessuffeɣ lǧen yesgugmen yiwen wergaz. Mi t-iffeɣ lǧen, argaz-nni yebda iheddeṛ ; lɣaci meṛṛa wehmen.
14Li Jesús quirisi jun li mâus aj musik'ej riq'uin jun li cuînk mem. Nak qui-el li mâus aj musik'ej riq'uin, naâtinac chic li cuînk. Ut chixjunileb li cuanqueb aran que'sach xch'ôl xban li c'a'ru quic'ulman.
15Lameɛna kra deg-sen nnan : « D Balzabul iḥekmen ɣef leǧnun i s-yefkan tazmert akken a ten issuffeɣ. »
15Abanan cuanqueb ajcui' li que'yehoc re: -Li cuînk a'in na-isin mâus aj musik'ej riq'uin xcuanquil laj Beelzebú lix yucua'ileb li mâus aj musik'ej, chanqueb.
16Kra nniḍen bɣan a t-jeṛṛben, ssutren-as yiwen n lbeṛhan ara d-yasen seg yigenni.
16Ut cuanqueb ajcui' li que'xtz'âma chiru li Jesús nak tixbânu junak li milagro yal re xyalbal rix.
17Sidna Ɛisa yessnen ixemmimen-nsen yenna yasen : Yal tagelda i deg ara țnaɣen imezdaɣ-is wway gar-asen tețțeddu ɣer nnger, ixxamen-is ad ɣlin.
17Li Jesús quixnau li c'a'ru yôqueb chixc'oxlanquil ut quixye reheb: -Cui cuan jun têpak chi tenamit xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun têp chi tenamit a'an tixsach xcuanquil xjunes rib. Ut cui cuan ta jun cabalak xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun cabal a'an te'xsach xcuanquil lix jun cablaleb.
18Ma yella Cciṭan yețnaɣ d yiman-is amek ara tdum tgelda-s ? Teqqaṛem s Balzabul i ssufuɣeɣ leǧnun !
18Jo'can ajcui' laj tza. Cui xic' neque'ril rib chi ribileb rib, ¿chan ta cui' ru nak xakxôk lix cuanquilal? Lâex nequeye nak riq'uin xcuanquil laj tza nacuisi li mâus aj musik'ej.
19Ma yella nekk s Balzabul i ten-ssufuɣeɣ, anwa ihi i sen-ițțaken tazmert i yinelmaden-nwen iwakken a ten-ssuffuɣen ? Daymi d nutni ara kkun-iḥasben.
19Cui lâin yôquin chirisinquil mâus aj musik'ej riq'uin xcuanquil laj tza, ¿ani aj cuanquil neque'isin cui' mâus aj musik'ej li neque'tâken êre lâex? Jo'can nak a'an eb ajcui' te'yehok re nak inc'a' yâl li yôquex chixyebal.
20Lameɛna ma yella s ufus n Ṛebbi i ten-ssuffuɣeɣ, ațan ihi tageldit n Ṛebbi tewweḍ-ed ɣuṛ-wen.
20Cui ut riq'uin xcuanquil li Dios nacuisiheb li mâus aj musik'ej, riq'uin a'an nac'utun nak relic chi yâl ac xc'ulun sa' êyânk lix nimajcual cuanquilal li Dios.
21Argaz iǧehden yesɛan leslaḥ, ițɛassan ɣef wexxam-is, ṛṛezq-is ad yili di laman.
21Laj tza chanchan jun li cuînk cau rib ut cuan sa' ruk' lix ch'îch' re xcolbal rib. Yôk chixc'ac'alenquil li rochoch. Mâc'a' tixc'ul li c'a'ru re xban nak yôk chixc'ac'alenquil.
22Ma yusa-d ɣuṛ-es yiwen iǧehden akteṛ-is iɣleb-it, a s-ikkes leslaḥ ɣef wacu yețkel, ad yernu ad ifṛeq i wiyaḍ ayen akk yesɛa.
22Abanan cui tâchâlk junak k'axal cau rib chiru a'an, a'an chic tânumtâk sa' xbên ut tâmak'ek' chiru lix ch'îch' li cau cui' xch'ôl ut tâjeq'uîk li c'a'ru re.
23Win ur nelli ara yid-i, d axṣim-iw ; win ur njemmeɛ ara yid-i, yețḍeggiɛ.
23Li ani inc'a' na-oquen chicuix, a'an xic' ninril. Ut ani inc'a' natenk'an cue, narisi xcuanquil li c'a'ru ninbânu lâin, chan li Jesús.
24M'ara yeffeɣ uṛuḥani seg yiwen wergaz, ad iṛuḥ ɣer yimukan yexlan akken ad iqelleb ɣef ṛṛaḥa. M'ur yufi ara, ad yini : « ad uɣaleɣ ɣer tnezduɣt-iw ansi i d-ffɣeɣ. »
24Nak ac x-el riq'uin junak cuînk, li mâus aj musik'ej naxic sa' li na'ajej bar mâc'a' cuan chixsic'bal bar tâoc chi hilânc. Naril nak inc'a' naxtau xna'aj. Naxye: -Lâin tinsuk'îk cui'chic riq'uin li cuînk bar xin-el cui' chak, chan.
25M'ara yaweḍ ɣer tnezduɣt-nni, a ț-yaf zeddiget, tqeɛɛed ;
25Ut nak nacuulac riq'uin naxtau li cuînk chanchan jun li cab mâc'a' chic cuan chi sa'. Mesunbil ut ac cauresinbil roybeninquil li ani tâoc chi sa'.
26imiren ad iṛuḥ a d-yawi sebɛa yiṛuḥaniyen nniḍen iweɛṛen akteṛ-is, ad kecmen ad zedɣen deg-s ; s wakka lḥala n wergaz-nni aț-țenṭeṛ akteṛ n tikkelt tamezwarut.
26Ut li mâus aj musik'ej naxsic' cuukub chic chi mâus aj musik'ej k'axal cui'chic numtajenak xmâusilaleb chiru a'an. Neque'oc chi cuânc riq'uin li cuînk. Ut lix na'leb li cuînk a'an numtajenak chic xyibal ru chiru nak quicuan junxil.
27Mi d-yenna Sidna Ɛisa ayagi, yiwet n tmeṭṭut tenṭeq-ed s ṣṣut ɛlayen si ger n lɣaci tenna-yas : ?-țaseɛdit tmeṭṭut i k-id-yurwen, i k-issuṭṭḍen !
27Ut nak yô chixyebal eb li âtin a'in li Jesús, jun li ixk quiâtinac chak chi cau sa' xyânkeb li q'uila tenamit, ut quixye: -Us xak re li ixk li x-alan âcue ut xtu'resin âcue, chan.
28Lameɛna nețța yerra-yas : Iseɛdiyen, d wid ismeḥsisen i wawal n Ṛebbi, yerna ḥerzen-t.
28Li Jesús quichak'oc ut quixye: -K'axal cui'chic us chok' reheb li neque'abin re li râtin li Dios ut neque'xbânu li c'a'ru naxye.
29Mi d-innejmaɛ ɣuṛ-es waṭas n lɣaci, Sidna Ɛisa yekker yenna-yasen : Lǧil-agi d lǧil amcum, yessutur lbeṛhan ! Ur as-d-ițunefkay ara lbeṛhan anagar win n nnbi Yunes !
29Nak yôqueb chi ch'utlâc li q'uila tenamit riq'uin, li Jesús quixye reheb: -Li cristian li cuanqueb sa' eb li cutan a'in inc'a' useb xna'leb. Te'raj tâc'utbesîk junak milagro chiruheb. Abanan mâ jun milagro tâc'utbesîk chiruheb. Ca'aj cui' li milagro li qui-ux re laj Jonás, li quic'utbesîc chiruheb junxil.
30Axaṭer akken yella nnbi Yunes d lbeṛhan i yimezdaɣ n temdint n Ninebi, ara yili Mmi-s n bunadem d lbeṛhan i lǧil-agi.
30Li milagro li quixc'ul laj Jonás nak quicole', a'an retalil chiruheb li tenamit Nínive nak a'an taklanbil xban li Dios. Jo'can ajcui' lâin li C'ajolbej. Li milagro li tinc'ul lâin, a'an jun retalil chiruheb li tenamit sa' eb li cutan a'in nak lâin taklanbilin xban li Dios, chan.
31Ass n lḥisab tagellit n tmurt n usammer a d-tekker ɣer yemdanen n lǧil-agi a ten-tesseḍlem imi nețțat tusa-d seg yixef n ddunit iwakken aț-țsel i tmusni n ugellid Sliman. Atah yella gar-awen win yugaren agellid Sliman !
31Li ixk li quicuan chok' reina sa' li tenamit li cuan sa' li sur, tâcuaclîk chak sa' xk'ehil nak târakek' âtin sa' êbên ut tixye nak cuan êmâc xban nak inc'a' xerabi li cuâtin. A'an quichal chak toj sa' xmaril li ruchich'och' chirabinquil li c'a'ru quixye laj Salomón xban nak cuan xna'leb. Ut lâin k'axal cui'chic inna'leb chiru laj Salomón ut cuanquin arin sa' êyânk. Abanan inc'a' nequepâb li cuâtin.
32Ass n lḥisab a d-kkren daɣen imezdaɣ n temdint n Ninebi ɣer lǧil-agi a ten-sḍelmen, axaṭer nutni uɣalen-d ɣer webrid mi sen-ibecceṛ nnbi Yunes. Kunwi tesɛam dagi gar-awen win yugaren nnbi Yunes !
32Ut te'cuaclîk ajcui' eb li que'cuan sa' li tenamit Nínive sa' xk'ehil nak târakek' âtin sa' êbên lâex li cuanquex sa' eb li cutan a'in. Ut te'xye nak cuan êmâc xban nak eb a'an que'yot'e' xch'ôl que'xjal xc'a'ux ut que'pâban nak quicuulac laj Jonás chixyebal râtin li Dios reheb. Ut lâin cuanquin arin sa' êyânk ut k'axal nim incuanquil chiru xcuanquil laj Jonás ut lâex inc'a' nayot'e' êch'ôl inc'a' nequejal êc'a'ux, chan li Jesús.
33Yiwen ur iceɛɛel taftilt iwakken a ț-iffer neɣ akken a ț-iɣumm s lḥila, lameɛna a ț-issers ɣef lmeṣbeḥ iwakken kra n win ara d-ikecmen ad iwali tafat.
33Mâ ani tixloch junak candil ut tixq'ue ta chi mukmu malaj ut tixq'ue rubel chacach. Naxq'ue ban sa' junak na'ajej najt xteram re nak cuânkeb sa' cutan li ani te'oc sa' li cab.
34Tiṭ ț-țaftilt n wemdan. Ma yella tiṭ-ik tṣeḥḥa aț-țiliḍ di tafat, meɛna ma tedderɣel aț-țiliḍ di ṭṭlam.
34Li xnak' êru chanchan jun li lámpara. Xban nak na-iloc li xnak' êru cuanquex sa' cutan. Cui ta mâc'a' li xnak' êru cuanquex raj sa' k'ojyîn.
35?ader ihi aț-țuɣal tafat yellan deg-k d ṭṭlam.
35Cui inc'a' us li kana'leb, cuanco sa' k'ojyîn. Chanchano jun li mutz' li inc'a' na-iloc. Chebânu cuênt re nak junelic cuânkex sa' cutan saken.
36Ma telliḍ di tafat s lekmal-ik, ur yețțili ara deg-k ṭṭlam, aț-țiliḍ di tafat am teftilt m'ara d-cceɛceɛ fell-ak.
36Jo'can ut cui cuanquex sa' cutan saken, moco cuanquex ta chic sa' k'ojyîn. Châbilak ban chic lê na'leb. Xban nak châbil lê na'leb, chanchanakex chic jun li xam li nacutanobresin, chan.
37Mi gfukk Sidna Ɛisa ameslay, iɛreḍ-it yiwen wufarizi ɣeṛ imensi.
37Ut nak li Jesús quirake' chi âtinac riq'uineb, jun reheb laj fariseo quixbok li Jesús chi cua'ac sa' rochoch. Qui-oc li Jesús sa' rochoch laj fariseo ut quichunla chi cua'ac sa' mêx.
38Afarizi-nni yewhem mi gwala Sidna Ɛisa ur issared ara uqbel ad yečč, akken tella di lɛadda-nsen.
38Laj fariseo quisach xch'ôl chirilbal nak li Jesús inc'a' quich'ajoc jo' c'aynakeb xbânunquil eb laj judío.
39Sidna Ɛisa yenna-yas : Kunwi s yifariziyen tessiridem taqbuct d uḍebṣi s wufella kan ma zdaxel n wulawen teččuṛem d ṭṭmeɛ akk-d ddɣel.
39Li Jesús quixye re: -Lâex aj fariseo nequech'aj li rix lê sec' ut lê plato; abanan tz'aj lix sa'. Lâex chanchanex li sec' li tz'aj xsa' xban nak numtajenak lê mâusilal ut li elk'ac nequebânu.
40A wid iɣeflen ! Eɛni win i d ixelqen ayen yellan s wufella, mačči d nețța i d-ixelqen ayen n daxel ?
40Lâex mâc'a' êna'leb. ¿Ma inc'a' nequenau nak li ani quiyo'obtesin re li rix, a'an ajcui' li quiyo'obtesin re lix sa'?
41Fket lweɛda s wulawen-nwen, imiren kullec ad awen-yeṣfu.
41Mêrahi ru li c'a'ru re jalan. Chesihak ban li c'a'ru cuan êre reheb li neba'. Cui têbânu chi jo'can châbilakex chic chiru li Dios, chan.
42A nnger-nwen ay ifariziyen ! Kunwi yețɛecciṛen nneɛneɛ d uwermi d wayen i d-ițemɣayen di tebḥirt, ma d lḥeqq d leḥmala n Sidi Ṛebbi tețțarram-ten ɣer deffir ; d annect-agi i gezwaren mbla ma tețțum ayen nniḍen.
42Ra châlel sa' êbên lâex aj fariseo. Nequemayeja li junjûnk sa' xlajêtkil li isqui'ij, li ruda ut li c'a'ak re ru chi ichajil li nati'e'. Abanan inc'a' nequera li Dios ut inc'a' nequebânu li tîquilal. Us xq'uebal li junjûnk sa' xlajêtkil, abanan k'axal cui'chic tento xrâbal li Dios ut xbânunquil li tîquilal.
43A nnger-nwen ay ifariziyen ! Tḥemmlem imukan imezwura di leǧwameɛ, tḥemmlem ad țsellimen fell-awen yemdanen deg iberdan.
43Ra châlel sa' êbên lâex aj fariseo li nacuulac chêru c'ojlâc sa' li na'ajej k'axal lok' nak nequexxic sa' li cab li nequech'utub cui' êrib. Ut nacuulac chêru nak tâq'uehek' êlok'al sa' eb li be.
44A nnger-nwen, kunwi yecban iẓekwan i gɣumm wakal, ur d-nețban ara, ɛeffsen-ten yemdanen ur d-wwin s lexbaṛ.
44Ra châlel sa' êbên lâex aj tzolol chak'rab ut lâex aj fariseo xban nak inc'a' us lê na'leb. Lâex aj ca' pac'al u. Chanchanex li muklebâl li inc'a' nac'utun. Yalak ani nanume' sa' xbên xban nak inc'a' neque'xnau c'a'ru cuan aran, chan.
45Yenṭeq yiwen lɛalem n ccariɛa, yenna-yas : A Sidi, atan tregmeḍ-aɣ ula d nukkni s wayen i d-tenniḍ akka !
45Quichak'oc jun reheb laj tzolol chak'rab ut quixye re li Jesús: -At tzolonel, riq'uin li c'a'ru yôcat chixyebal, yôcat chixc'utbal kaxutân lâo.-
46Sidna Ɛisa yerra-yas : A nnger-nwen ula d kunwi a lɛulama n ccariɛa ! Tețɛebbim i wiyaḍ tiɛekkmin ẓẓayen, ma d kunwi ur tent-tețnalem ara ula s yiwen uḍaḍ.
46Ut li Jesús quixye: -Ra ajcui' châlel sa' êbên lâex aj tzolol chak'rab. K'axal âl li îk nequeq'ue sa' xbêneb li cristian ut k'axal ch'a'aj xc'ambal. Lâex nequeye nak tento te'xbânu chixjunil li naxye li chak'rab. Abanan chi moco lâex nequexru xbânunquil.
47A tawaɣit-nwen ! Lejdud-nwen nɣan lenbiya, kunwi tbennum-asen iẓekwan.
47Ra châlel sa' êbên lâex aj tzolol chak'rab xban nak lâex aj ca' pac'al u. Nequerutz'u'uji chak ru li que'muke' cui' li profetas li que'xcamsi lê xe'tônil yucua'.
48S wakka i d-tesbegnem belli tqeblem ayen i xedmen yerna tețkemmilem di tikli-nsen ; axaṭer nutni nɣan-ten, kunwi tbennum-asen iẓekwan.
48Riq'uin li mâusilal nequebânu nac'utun nak juntak'êtex riq'uineb lê xe'tônil yucua'. Eb a'an que'camsin reheb li profeta ut lâex nequeyîb lix muklebâleb.
49?ef wayagi Sidi Ṛebbi yeẓran kullec yenna : a sen-ceggɛeɣ lenbiya d ṛṛusul, kra a ten-nɣen kra a ten qehṛen.
49Li Dios, a'an cuan xna'leb. Jo'can nak quixye, "Lâin tintaklaheb li profeta ut eb li apóstol riq'uineb. Sa' xyânkeb a'an cuan têcamsiheb, ut cuan ajcui' têtâkeheb re xchapbaleb."
50Daymi lǧil-agi ad ițțuḥaseb ɣef tazzla n yidammen n lenbiya seg wasmi i d-texleq ddunit ;
50Ut anakcuan lâex chic textojok rix lix camiqueb chixjunileb li profeta chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och'.
51seg yidammen n Habil mmi-s n Adem armi d idammen n Zakarya i nɣan ger udekkan n iseflawen d lǧameɛ iqedsen. Lǧil-agi ad ițțuḥaseb ɣef ayagi meṛṛa.
51Yâl nak lâex textojok rix lix camiqueb a'an. Tâticlâk riq'uin lix camic laj Abel ut toj riq'uin lix camic laj Zacarías li quicamsîc chiru nebâl chixc'atk li templo ut li artal.
52A tawaɣit-nwen a lɛulama n ccariɛa ! Teṭṭfem tasaruț n tmusni, ur tekcimem kunwi, ur teǧǧim ad kecmen wid yebɣan.
52Ra châlel sa' êbên lâex, aj tzolol chak'rab, xban nak nequemuk lix yâlal chiruheb li tenamit. Lâex inc'a' nequepâb li Dios, chi moco nequecanabeb chi pâbânc li neque'raj raj pâbânc, chan li Jesús reheb.
53Mi geffeɣ Sidna Ɛisa, lɛulama n ccariɛa d ifariziyen ḥeṛsen-t iwakken a d-immeslay ɣef waṭas n tɣawsiwin nniḍen,
53Ut nak quirake' chixyebal eb li âtin a'in, c'ajo' nak que'josk'o' eb laj tzolol chak'rab ut eb laj fariseo. Que'oc chixch'i'ch'i'inquil ut nabal li c'a'ak re ru yôqueb chixpatz'bal re.Yôqueb chi patz'oc re li Jesús yal re rilbal ma tixye junak âtin inc'a' us re nak târûk te'xjit.
54țqelliben amek ara t-id-sseɣlin deg wawal.
54Yôqueb chi patz'oc re li Jesús yal re rilbal ma tixye junak âtin inc'a' us re nak târûk te'xjit.