1Lâex ixakilbej chex-abînk chiru lê bêlom. Cui cuanqueb li bêlomej li inc'a' neque'xpâb li râtin li Dios, a'an te'xq'ue retal lê châbilal ut te'xpâb ajcui' li Dios eb a'an. K'axal us xc'utbal li châbilal chiru xch'olobanquil xyâlal riq'uin âtin.
1እንዲሁም፥ እናንተ ሚስቶች ሆይ፥ ከባሎቻችሁ አንዳንዱ ለትምህርት የማይታዘዙ ቢኖሩ፥ በፍርሃት ያለውን ንጹሑን ኑሮአችሁን እየተመለከቱ ያለ ትምህርት በሚስቶቻቸው ኑሮ እንዲገኙ ተገዙላቸው።
2Mâre te'pâbânk lê bêlom nak te'xq'ue retal nak neque-oxlok'iheb ut châbil êna'leb.
3ለእናንተም ጠጕርን በመሸረብና ወርቅን በማንጠልጠል ወይም ልብስን በመጎናጸፍ በውጭ የሆነ ሽልማት አይሁንላችሁ፥
3Mixic êch'ôl riq'uin xtikibanquil êrib. Mêsic' lê ch'ina'usal yal riq'uin xchâbilal lê rak'. Li tz'akal ch'ina'usal mâcua' riq'uin xyîbanquil lê rismal chi k'axal ch'ina'us chi moco riq'uin rocsinquil li oro.
4ነገር ግን በእግዚአብሔር ፊት ዋጋው እጅግ የከበረ የዋህና ዝግተኛ መንፈስ ያለውን የማይጠፋውን ልብስ ለብሶ የተሰወረ የልብ ሰው ይሁንላችሁ።
4Li tz'akal xch'ina'usal li junjûnk, a'an lix tîquilal xch'ôl ut lix tûlanil. A'an inc'a' na-oso'. Li tîquil ch'ôlej ut li tûlanil, a'aneb li k'axal lok' chiru li Dios.
5እንዲህ በቀድሞ ዘመን በእግዚአብሔር ተስፋ ያደረጉት ቅዱሳት ሴቶች ደግሞ ለባሎቻቸው ሲገዙ ተሸልመው ነበርና፤
5Jo'can ajcui' que'xbânu chak li châbil ixk li que'xpâb li Dios najter. Que'xsic' lix ch'ina'usal riq'uin li tuktûquilal ut li tûlanil. Ut eb li ixk a'an que'abin ajcui' chiruheb lix bêlom ut que'x-oxlok'iheb.
6እንዲሁም ሣራ ለአብርሃም። ጌታ ብላ እየጠራችው ታዘዘችለት፤ እናንተም ከሚያስደነግጥ ነገር አንዳች እንኳ ሳትፈሩ መልካም ብታደርጉ ልጆችዋ ናችሁ።
6Ut jo'can ajcui' quixbânu lix Sara. Qui-abin chiru laj Abraham lix bêlom. Ut quixye “Kâcua' Abraham” re xban nak quix-oxlok'i. Jo'can ajcui' lâex. Cui têbânu li usilal ut inc'a' texxucuâk, lâex ajcui' jo' li ralal xc'ajol lix Sara.
7እንዲሁም፥ እናንተ ባሎች ሆይ፥ ደካማ ፍጥረት ስለ ሆኑ ከሚስቶቻችሁ ጋር በማስተዋል አብራችሁ ኑሩ፤ ጸሎታችሁ እንዳይከለከል አብረው ደግሞ የሕይወትን ጸጋ እንደሚወርሱ አድርጋችሁ አክብሩአቸው።
7Ut lâex bêlomej, chexcuânk sa' xyâlal riq'uineb lê rixakil. Che-oxlok'iheb. Lâex nequenau nak eb li ixk k'uneb xch'ôl ut mâc'a'eb xmetz'êuheb jo'eb li cuînk. Lâex têc'ul lê mâtan xban rusilal li Dios. Jo'can ajcui' eb li ixk, te'xc'ul ajcui' lix mâtaneb. Ut li mâtan li têc'ul, a'an li yu'am chi junelic. Cui têbânu a'in, mâc'a' tâch'a'ajquînk êre nak textijok.
8በመጨረሻው ሁላችሁ በአንድ ልብ ሁኑ፥ የሌላው መከራ ለእናንተ እንደሚሆን አድርጉ፥ እንደወንድሞች ተዋደዱ፥ ርኅሩኆችና ትሑታን ሁኑ፤
8Ut tinye ajcui' êre, chexcuânk chêjunilex chi junajak lê ch'ôl ut chi junajak lê c'a'ux. Cherahak êrib chêribil êrib. Chetok'oba êru chêribil êrib ut k'unak lê ch'ôl.
9ክፉን በክፉ ፈንታ ወይም ስድብን በስድብ ፈንታ አትመልሱ በዚህ ፈንታ ባርኩ እንጂ፥ በረከትን ልትወርሱ ለዚህ ተጠርታችኋልና።
9Nak te'xbânu mâusilal êre, inc'a' têsume ru riq'uin mâusilal. Nak texhobek', mêsume ru riq'uin hoboc. Chebânuhak ban usilal reheb li neque'bânun mâusilal êre. Lâex bokbilex chak xban li Dios re nak têrêchani lê rosobtesinquil.
10ሕይወትን ሊወድ መልካሞችንም ቀኖች ሊያይ የሚፈልግ ሰው፥ መላሱን ከክፉ ከንፈሮቹንም ተንኰልን ከመናገር ይከልክል፤
10Jo'ca'in naxye sa' li Santil Hu: Li ani târaj cuânc chi sa sa' xch'ôl re tixnumsiheb li cutan sa' xyâlal, inc'a' tââtinak riq'uin yibru âtin chi moco tâtic'ti'ik.
11ከክፉ ፈቀቅ ይበል፥ መልካምንም ያድርግ፥ ሰላምን ይሻ ይከተለውም፤
11Jo'can nak checanabak xbânunquil li inc'a' us. Chebânuhak ban li us, jo' naraj li Dios. Ut cheq'uehak êch'ôl chi cuânc sa' tuktûquil usilal ut inc'a' chic texpletik.
12የጌታ ዓይኖች ወደ ጻድቃን ናቸውና፥ ጆሮዎቹም ለጸሎታቸው ተከፍተዋል፥ የጌታ ፊት ግን ክፉ ነገርን በሚያደርጉ ላይ ነው።
12Li Kâcua' Dios narileb li tîqueb xch'ôl. Ut junelic narabiheb nak neque'tijoc. Abanan yô xjosk'il li Kâcua' sa' xbêneb li neque'bânun re li mâusilal. (Sal. 34:12-16)
13በጎንም ለማድረግ ብትቀኑ የሚያስጨንቃችሁ ማን ነው?
13¿Ma cuan ta bi' junak târahobtesînk êre cui nequeyal êk'e chixbânunquil li us?
14ነገር ግን ስለ ጽድቅ እንኳ መከራን ብትቀበሉ ብፁዓን ናችሁ። ማስፈራራታቸውንም አትፍሩ አትናወጡም፥
14Abanan cui cuan junak târahobtesînk êre xban nak yôquex chixbânunquil li usilal, osobtesinbilex xban li Dios. Mêxucuaheb ru li te'rahobtesînk êre ut mi-oc êc'a'ux xbaneb.
15ዳሩ ግን ጌታን እርሱም ክርስቶስ በልባችሁ ቀድሱት። በእናንተ ስላለ ተስፋ ምክንያትን ለሚጠይቁዋችሁ ሁሉ መልስ ለመስጠት ዘወትር የተዘጋጃችሁ ሁኑ፥ ነገር ግን በየዋህነትና በፍርሃት ይሁን።
15Cheq'uehak ban xlok'al li Kâcua' Jesucristo chi anchal êch'ôl ut chek'axtesihak êrib sa' ruk'. Chenauhak xsumenquil li te'raj patz'oc êre chirix lê pâbâl. Ac cuânk sa' lê ch'ôl c'a'ru têsumeheb cui'. Ut chesumehakeb sa' xyâlal ut sa' tûlanil.
16በክርስቶስ ያለውን መልካሙን ኑሮአችሁን የሚሳደቡ ሰዎች ክፉን እንደምታደርጉ በሚያሙበት ነገር እንዲያፍሩ በጎ ሕሊና ይኑራችሁ።
16Chexcuânk sa' xyâlal ut mêbânu chic li mâusilal re nak mâc'a' tâch'i'ch'i'înk êre sa' lê c'a'ux. Usta châbil nequebânu xban nak nequepâb li Cristo, abanan cuan li neque'âtinac chêrix. Eb a'an xutânal te'êlk xban nak neque'k'aban.
17የእግዚአብሔር ፈቃድ እንዲህ ቢሆን፥ ክፉ ስለ ማድረግ ሳይሆን በጎ ስለ ማድረግ መከራን ብትቀበሉ ይሻላችኋልና።
17Cui li Dios naraj nak têc'ul li raylal chi mâc'a' êmâc, k'axal us nak têc'ul li raylal chi mâc'a' êmâc chiru nak têc'ul li raylal riq'uin xbânunquil li mâusilal.
18ክርስቶስ ደግሞ ወደ እግዚአብሔር እንዲያቀርበን እርሱ ጻድቅ ሆኖ ስለ ዓመፀኞች አንድ ጊዜ በኃጢአት ምክንያት ሞቶአልና፤ በሥጋ ሞተ በመንፈስ ግን ሕያው ሆነ፥
18Li Cristo quixc'ul ajcui' li raylal chi mâc'a' xmâc. A'an tîc xch'ôl abanan quicamsîc re xtojbal rix lix mâqueb li inc'a' useb xna'leb. Jun sut ajcui' quicam ut riq'uin a'an quitz'akloc ru. Ut xban xcamic li Jesucristo, naru toxcol li Dios. Yâl nak que'xcamsi li Cristo. Abanan inc'a' quicam lix musik'.
19በእርሱም ደግሞ ሄዶ በወኅኒ ለነበሩ ነፍሳት ሰበከላቸው፤
19Cô ban chi âtinac riq'uineb li musik'ej li cuanqueb chi tz'aptz'o.
20ጥቂቶች ማለት ስምንት ነፍስ በውኃ የዳኑበት መርከብ ሲዘጋጅ፥ የእግዚአብሔር ትዕግሥት በኖኅ ዘመን በቈየ ጊዜ ቀድሞ አልታዘዙም።
20A'an eb li inc'a' que'pâban chak chiru li Dios junxil. Li Dios riq'uin xnimal xcuyum, quiroybeni nak te'pâbânk. Abanan inc'a' que'pâban. A'an quic'ulman sa' eb li cutan nak laj Noé yô chixyîbanquil li nimla jucub cab. Inc'a' q'ui li que'pâban ut que'oc chi sa' li jucub cab. Cuakxakibeb ajcui' que'cole' chiru li but'i ha'. Chixjunileb li jun ch'ôl chic quilaje'cam.
21ይህም ውኃ ደግሞ ማለት ጥምቅት ምሳሌው ሆኖ አሁን ያድነናል፥ የሰውነትን እድፍ ማስወገድ አይደለም፥ ለእግዚአብሔር የበጎ ሕሊና ልመና ነው እንጂ፥ ይህም በኢየሱስ ክርስቶስ ትንሣኤ ነው፤
21Li but'i ha', a'an retalil li cubi ha' colbilex cui' anakcuan. Li cubi ha', a'an mâcua' re risinquil lix tz'ajnil li katibel. Cuan ban xyâlal. A'an retalil nak cuybil sachbil chic li kamâc. Ut nakatz'âma chiru li Dios nak châbilak li kac'a'ux. Colbilo xban nak quicuacli cui'chic chi yo'yo li Jesucristo.Li Jesucristo, a'an quitake' sa' choxa ut anakcuan cuan sa' xnim uk' li Dios Acuabej xban nak k'axal nim lix cuanquil. Li Cristo cuan xcuanquil sa' xbêneb li ángel. Ut cuan ajcui' xcuanquil sa' xbêneb chixjunileb li musik'ej li cuanqueb xcuanquil.
22እርሱም መላእክትና ሥልጣናት ኃይላትም ከተገዙለት በኋላ ወደ ሰማይ ሄዶ በእግዚአብሔር ቀኝ አለ።
22Li Jesucristo, a'an quitake' sa' choxa ut anakcuan cuan sa' xnim uk' li Dios Acuabej xban nak k'axal nim lix cuanquil. Li Cristo cuan xcuanquil sa' xbêneb li ángel. Ut cuan ajcui' xcuanquil sa' xbêneb chixjunileb li musik'ej li cuanqueb xcuanquil.