1Nak yôqueb chi xic laj Pablo ut laj Silas que'nume' Anfípolis ut Apolonia. Ut chirix a'an, que'cuulac Tesalónica bar cuan cui' jun li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío.
1በአንፊጶልና በአጶሎንያም ካለፉ በኋላ ወደ ተሰሎንቄ መጡ፥ በዚያም የአይሁድ ምኵራብ ነበረ።
2Laj Pablo qui-oc sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío jo' c'aynak chixbânunquil. Oxib li hilobâl cutan quixnumsi aran ut yô chixch'olobanquil chiruheb lix yâlal li naxye sa' li Santil Hu.
2ጳውሎስም እንደ ልማዱ ወደ እነርሱ ገባ፥ ሦስት ሰንበትም ያህል ከእነርሱ ጋር ከመጻሕፍት እየጠቀሰ ይነጋገር ነበር፤
3Yô chixch'olobanquil chiruheb nak li Cristo quixc'ul nabal li raylal jo' tenebanbil sa' xbên ut quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak. Quixye reheb: -Li Jesús li yôquin chixyebal êre, a'an li Cristo laj Colonel, chan.
3ሲተረጉምም ክርስቶስ መከራ እንዲቀበልና ከሙታን እንዲነሣ ይገባው ዘንድ እያስረዳ። ይህ እኔ የምሰብክላችሁ ኢየሱስ እርሱ ክርስቶስ ነው ይል ነበር።
4Cuanqueb aj judío que'pâban ut que'cana chirochbeninquil laj Pablo ut laj Silas. Jo'can ajcui' que'xbânu nabaleb laj griego li neque'xlok'oni li Dios. Ut nabaleb li ixk li na'nôqueb ru que'pâban.
4ከእነርሱም አንዳንዶቹ ተረድተው ከሚያመልኩም ከግሪክ ሰዎች ብዙ ከከበሩትም ሴቶች ጥቂቶች ያይደሉ፥ ከጳውሎስና ከሲላስ ጋር ተባበሩ።
5Ut eb laj judío li inc'a' que'pâban, c'ajo' nak que'josk'o' xban xcakaleb xch'ôl. Que'râtina jun ch'ûtal li cuînk inc'a' useb xna'leb li junes sa' be neque'cuan. Ut li jun ch'ûtal chi cuînk a'an que'oc chixchik'bal xjosk'ileb li tenamit. Xban nak yôqueb xjosk'il, que'oc sa' rochoch laj Jasón chixsic'baleb laj Pablo ut laj Silas re te'xc'ameb chiruheb li tenamit.
5አይሁድ ግን ቀንተው ከሥራ ፈቶች ክፉ ሰዎችን አመጡ ሕዝብንም ሰብስበው ከተማውን አወኩ፥ ወደ ሕዝብም ያወጡአቸው ዘንድ ፈልገው ወደ ኢያሶን ቤት ቀረቡ፤
6Que'ril nak inc'a' que'xtau laj Pablo ut laj Silas. Que'xchap laj Jasón rochben cuib oxibeb laj pâbanel ut que'xc'am chiruheb li neque'taklan sa' li tenamit. Japjôqueb re chixyebal: -Eb li cuînk a'in, yôqueb chixpo'bal xch'ôleb li tenamit sa' chixjunil li ruchich'och' ut anakcuan xe'chal arin chixpo'bal xch'ôleb li katenamit.
6ባላገኙአቸውም ጊዜ ኢያሶንንና ከወንድሞች አንዳንዶችን ወደ ከተማው አለቆች ጎትተው። ዓለምን ያወኩ እነዚህ ወደዚህ ደግሞ መጥተዋል፥ ኢያሶንም ተቀብሎአቸዋል፤
7Ut laj Jasón xc'uleb sa' rochoch. Yôqueb chixk'etbal lix chak'rab laj César li Acuabej. Yôqueb chixyebal nak cuan jun chic li rey, a'an li Jesús, chanqueb.
7እነዚህም ሁሉ። ኢየሱስ የሚሉት ሌላ ንጉሥ አለ እያሉ የቄሣርን ትእዛዝ ይቃወማሉ ብለው ጮኹ።
8Li q'uila tenamit jo'queb ajcui' li neque'taklan sa' li tenamit que'sach xch'ôleb chirabinquil li c'a'ru yôqueb chixyebal eb a'an.
8ሕዝቡና የከተማውም አለቆች ይህን ነገር በሰሙ ጊዜ ታወኩ፥
9Eb li neque'taklan sa' li tenamit que'xye reheb laj Jasón ut li rochben nak tento te'xtoj riq'uin tumin li reliqueb. Ut nak ac xe'xc'ul li tumin, que'ach'abâc laj Jasón ut eb li rochben.
9ከኢያሶንና ከሌሎቹም ዋስ ተቀብለው ለቀቁአቸው።
10Sa' ajcui' li k'ojyîn a'an eb laj pâbanel li cuanqueb aran que'risi laj Pablo ut laj Silas sa' li tenamit a'an ut que'xtaklaheb toj Berea. Nak que'cuulac aran, que'côeb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío.
10ወዲያውም ወንድሞች ጳውሎስንና ሲላስን በሌሊት ወደ ቤርያ ሰደዱአቸው፥ በደረሱም ጊዜ ወደ አይሁድ ምኵራብ ገቡ፤
11Eb li cuanqueb aran Berea k'axal k'uneb xch'ôl chiruheb li cuanqueb Tesalónica. Que'xc'ul chi sa sa' xch'ôleb li râtin li Dios li yô chixyebal laj Pablo. Ut rajlal cutan que'xtzol sa' li Santil Hu re rilbal ma jo'can tana naxye.
11እነዚህም በተሰሎንቄ ከሚኖሩት ይልቅ ልበ ሰፊዎች ነበሩና። ነገሩ እንደዚሁ ይሆንን? ብለው ዕለት ዕለት መጻሕፍትን እየመረመሩ ቃሉን በሙሉ ፈቃድ ተቀበሉ።
12Nabaleb laj judío que'pâban sa' xyânkeb a'an. Cuanqueb ajcui' ixk aj griego xnînkaleb ru que'pâban. Ut que'pâban ajcui' nabaleb li cuînk aj griego.
12ስለዚህም ከእነርሱ ብዙ፥ ከግሪኮችም የከበሩት ሴቶችና ወንዶች ጥቂት ያይደሉ፥ አመኑ።
13Que'rabi resil laj judío li cuanqueb Tesalónica nak laj Pablo yô chixjulticanquil li râtin li Dios aran Berea. Ut que'côeb aran chixpo'bal xch'ôleb li tenamit.
13በተሰሎንቄ ያሉት አይሁድ ግን ጳውሎስ በቤርያ ደግሞ የእግዚአብሔርን ቃል እንደ ሰበከ ባወቁ ጊዜ፥ ወደዚያው ደግሞ መጡና ሕዝቡን አወኩ።
14A'ut eb laj pâbanel sa' junpât que'xtakla laj Pablo chire li palau re nak tâxic sa' jalan na'ajej. Aban laj Silas ut laj Timoteo toj que'cana Berea.
14በዚያን ጊዜም ወንድሞቹ ወዲያው ጳውሎስን እስከ ባሕር ድረስ ይሄድ ዘንድ ሰደዱት፤ ሲላስና ጢሞቴዎስም በዚያው ቀሩ።
15Eb li que'côeb chi canabânc re laj Pablo, que'xc'am toj sa' li tenamit Atenas. Nak que'suk'i Berea, laj Pablo quixtakla resil chirixeb nak laj Silas ut laj Timoteo te'xic Atenas chi junpât.
15ጳውሎስን የሸኙት ግን እስከ አቴና አደረሱት፥ እንደሚቻላቸውም በፍጥነት ወደ እርሱ ይመጡ ዘንድ ወደ ሲላስና ወደ ጢሞቴዎስ ትእዛዝ ተቀብለው ሄዱ።
16Nak laj Pablo yô chiroybeninquileb laj Silas ut laj Timoteo sa' li tenamit Atenas, quixq'ue retal nak k'axal cui'chic nabaleb li yîbanbil Dios cuanqueb sa' li tenamit a'an. C'ajo' nak quiraho' sa' xch'ôl.
16ጳውሎስም በአቴና ሲጠብቃቸው ሳለ፥ በከተማው ጣዖት መሙላቱን እየተመለከተ መንፈሱ ተበሳጨበት።
17Jo'can nak qui-oc chixch'olobanquil lix yâlal chi tz'akal chiruheb li tenamit sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío jo'queb ajcui' li mâcua'eb aj judío li que'xlok'oni li Dios. Ut rajlal cutan quixch'olob lix yâlal chiruheb li cuanqueb sa' c'ayil.
17ስለዚህም በምኵራብ ከአይሁድና እግዚአብሔርን ከሚያመልኩ ሰዎች ጋር በየቀኑም በገበያ ከሚያገኛቸው ጋር ይነጋገር ነበር።
18Cuanqueb cuînk aj epicúreo ut eb aj estoico xc'aba'eb li neque'xc'oxla nak k'axal cuan xna'lebeb. Eb a'an que'oc chixcuech'inquil rix li c'a'ru yô chixyebal laj Pablo. Ut yôqueb chixyebal: -¿C'a'ru yô chixyebal li cuînk a'an li junes âtinac naxbânu? Ut cuan cui'chic yôqueb chi yehoc re: -Jo' li xchal anchal xyebal resil jalanil dios arin sa' katenamit, chanqueb. Que'xye chi jo'can xban nak laj Pablo yô chixch'olobanquil resil li colba-ib sa' xc'aba' li Jesucristo jo' ajcui' chirix lix cuaclijiqueb cui'chic li camenak chi yo'yo.
18ከኤፊቆሮስ ወገንና ኢስጦኢኮችም ከተባሉት ፈላስፎች አንዳንዶቹ ከእርሱ ጋር ተገናኙ። አንዳንዶቹም። ይህ ለፍላፊ ምን ሊናገር ይወዳል? አሉ፤ ሌሎችም የኢየሱስንና የትንሣኤውን ወንጌል ስለ ሰበከላቸው። አዲሶችን አማልክት የሚያወራ ይመስላል አሉ።
19Jo'can nak que'xc'am laj Pablo sa' li na'ajej li neque'xch'utub cui' ribeb li k'axal cuanqueb xna'leb. Areópago xc'aba' li na'ajej a'an. Ut que'xye re: -¿Ma târûk tâye ke c'a'ru xyâlal li ac' tijleb a'in li yôcat chixyebal?
19ይዘውም። ይህ የምትናገረው አዲስ ትምህርት ምን እንደሆነ እናውቅ ዘንድ ይቻለናልን? በጆሮአችን እንግዳ ነገር ታሰማናለህና፤ እንግዲህ ይህ ነገር ምን እንደሆነ እናውቅ ዘንድ እንፈቅዳለን ብለው አርዮስፋጎስ ወደ ተባለው ስፍራ ወሰዱት።
20Mâ jun sut kabiom li na'leb a'in. Takaj takanau c'a'ru xyâlal, chanqueb re.
21የአቴና ሰዎች ሁሉና በዚያ የኖሩ እንግዶች አዲስ ነገርን ከመናገርና ከመስማት በቀር በሌላ ጉዳይ አይውሉም ነበርና።
21Sa' eb li cutan a'an chixjunileb laj Atenas ut eb li jalaneb xtenamit li cuanqueb aran, mâc'a' chic c'a'ak re ru neque'xc'oxla. Ca'aj chic rabinquil ut âtinac chirix li ac' na'leb neque'xbânu.
22ጳውሎስም በአርዮስፋጎስ መካከል ቆሞ እንዲህ አለ። የአቴና ሰዎች ሆይ፥ እናንተ በሁሉ ነገር አማልክትን እጅግ እንደምትፈሩ እመለከታለሁ።
22Ut laj Pablo quixakli chiruheb li cuanqueb sa' li na'ajej a'an, ut quixye reheb: -Ex cuînk aj Atenas, yôquin chixq'uebal retal nak nequepâb chixjunil li c'a'ak re ru.
23የምታመልኩትን እየተመለከትሁ ሳልፍ። ለማይታወቅ አምላክ የሚል ጽሕፈት ያለበትን መሠዊያ ደግሞ አግኝቼአለሁና። እንግዲህ ይህን ሳታውቁ የምታመልኩትን እኔ እነግራችኋለሁ።
23Nak yôquin chi bêc sa' lê tenamit xebinq'ue retal li c'a'ru nequelok'oni ut xintau ajcui' jun li artal tz'îbanbil chiru "Re li Dios li Inc'a' Naubil Ru". Li Dios li nequelok'oni lâex chi inc'a' nequenau ru, a'an ajcui' li yôquin chixch'olobanquil xyâlal chêru.
24ዓለሙንና በእርሱ ያለውን ሁሉ የፈጠረ አምላክ እርሱ የሰማይና የምድር ጌታ ነውና እጅ በሠራው መቅደስ አይኖርም፤
24Ut a'an ajcui' li Dios, li quiyîban re li ruchich'och' ut chixjunil li c'a'ak re ru cuan. A'an laj êchal re li choxa ut li ruchich'och'. A'an inc'a' nacuan sa' junak cab yîbanbil xban cuînk.
25እርሱም ሕይወትንና እስትንፋስን ሁሉንም ለሁሉ ይሰጣልና አንዳች እንደሚጎድለው በሰው እጅ አይገለገልም።
25Chi moco a' ta li cuînk naq'uehoc c'a'ak re ru re a'an. A'an ban naq'uehoc ke li kayu'am ut a'an naq'uehoc li kamusik'. A'an li naq'uehoc chixjunil li c'a'ru cuan.
26ምናልባትም እየመረመሩ ያገኙት እንደ ሆነ፥ እግዚአብሔርን ይፈልጉ ዘንድ በምድር ሁሉ ላይ እንዲኖሩ የሰውን ወገኖች ሁሉ ከአንድ ፈጠረ፥ የተወሰኑትንም ዘመኖችና ለሚኖሩበት ስፍራ ዳርቻ መደበላቸው። ቢሆንም ከእያንዳንዳችን የራቀ አይደለም።
26Riq'uin jun chi cuînk quixyo'obtesi chixjunileb li cristian li cuanqueb sa' ruchich'och'. Ut a'an yal re jo' najtil te'cuânk li junjûnk sa' ruchich'och'. Ut a'an ajcui' quiq'uehoc re lix na'ajeb li junjûnk chi tenamit.
28ከእናንተ ከባለ ቅኔዎች አንዳንዶች ደግሞ። እኛ ደግሞ ዘመዶቹ ነንና ብለው እንደ ተናገሩ፥ በእርሱ ሕያዋን ነንና እንንቀሳቀሳለን እንኖርማለን።
27Quixbânu chi jo'can re nak li junjûnk te'xsic' li Dios ut mâre te'xtau nak te'xsic'. Ut relic chi yâl moco ch'a'aj ta xtaubal cui te'xsic' chi anchaleb xch'ôl.
29እንግዲህ የእግዚአብሔር ዘመዶች ከሆንን፥ አምላክ በሰው ብልሃትና አሳብ የተቀረጸውን ወርቅ ወይም ብር ወይም ድንጋይ እንዲመስል እናስብ ዘንድ አይገባንም።
28A'an naq'uehoc kayu'am ut sa' xc'aba' a'an nak yo'yôco ut noco-ec'an. Jo' quixye jun laj bichanel sa' êyânk: -Relic chi yâl nak lâo ralal xc'ajol li Dios, chan.
30እንግዲህ እግዚአብሔር ያለማወቅን ወራት አሳልፎ አሁን በየቦታቸው ንስሐ ይገቡ ዘንድ ሰውን ሁሉ ያዛል፤
29Jo'can nak cui lâo ralal xc'ajol li Dios, inc'a' naru takac'oxla nak li Dios chanchan ta li oro, malaj li plata chi moco li pec li yîbanbil yal riq'uin xc'a'ux ut xna'lebeb li cuînk.
31ቀን ቀጥሮአልና፥ በዚያም ቀን ባዘጋጀው ሰው እጅ በዓለሙ ላይ በጽድቅ ሊፈርድ አለው፤ ስለዚህም እርሱን ከሙታን በማስነሣቱ ሁሉን አረጋግጦአል።
30Li Dios inc'a' quixq'ue sa' xbêneb li tenamit lix mâqueb sa' eb li cutan nak inc'a' que'xtau ru lix yâlal. Abanan anakcuan naxjultica chiruheb chixjunileb li tenamit nak te'xyot' xch'ôl te'xjal xc'a'ux.
32የሙታንንም ትንሣኤ በሰሙ ጊዜ እኵሌቶቹ አፌዙበት፥ እኵሌቶቹ ግን። ስለዚህ ነገር ሁለተኛ እንሰማሃለን አሉት።
31Li Dios ac xxakab jun li cutan re târakok âtin sa' xbêneb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Ut quixxakab li ani târakok âtin sa' tîquilal. Quixc'ut chiku nak tz'akal yâl xban nak quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak, chan laj Pablo.
33እንዲሁም ጳውሎስ ከመካከላቸው ወጣ።
32Nak eb li cuanqueb xna'leb que'rabi li yô chixyebal chirix lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo, cuan que'se'en re ut cuan ajcui' que'yehoc re: -Takaj takabi cui'chic li c'a'ru yôcat chixyebal sa' junak chic cutan, chanqueb.
34አንዳንዶች ወንዶች ግን ተባብረው አመኑ፤ ከእነርሱ ደግሞ በአርዮስፋጎስ ያለው የፍርድ ቤት ፈራጅ ዲዮናስዮስ ደማሪስ የሚሉአትም አንዲት ሴት ሌሎችም ከእነርሱ ጋር ነበሩ።
33Ut chirix a'an, laj Pablo qui-el sa' xyânkeb.Cuanqueb ajcui' li que'xc'ul xch'ôl li quixye laj Pablo ut que'xpâb li Jesús. Sa' xyânkeb li que'pâban cuan laj Dionisio. A'an jun reheb li que'taklan sa' li tenamit. Ut quipâban ajcui' jun li ixk xDámaris xc'aba'. Ut cuanqueb ajcui' cuib oxib chic que'pâban.
34Cuanqueb ajcui' li que'xc'ul xch'ôl li quixye laj Pablo ut que'xpâb li Jesús. Sa' xyânkeb li que'pâban cuan laj Dionisio. A'an jun reheb li que'taklan sa' li tenamit. Ut quipâban ajcui' jun li ixk xDámaris xc'aba'. Ut cuanqueb ajcui' cuib oxib chic que'pâban.